Structura retelei telefonice
Reteaua de abonat - este reteaua de nivelul cel mai mic si cuprinde centrala telefonica terminala si liniile de abonati ,care conecteaza posturile telefonice la centrala terminala.
Reteaua urbana - este compusa din :
-centarale telefonice urbane si tandem ;
-liniile de abonati ale posturilor telefonice urbane si tandem(cablurile urbane) ;
-circuitele de jonctiuni dintre centralele urbane si tandem(cablurile de intercomunicatie).
Reteaua rurala -cuprinde retelele de abonati corespunzatoare abonatilor telefonici din mediul rural si centrale telefonice terminale .
Reteaua interurbana - este alcatuita din :
-centrale de tranzit interurbane ;
-reteaua cablurilor interurbane simetrice de joasa si inalta frecventa , a cablurilor coaxiale si a fascicolelor de radiorelee ;
-sistemele de transmisiuni analogice.
-Centralele interurbane sunt ierarhizate in functie de conectarea realizata d eacestea astfel ca exista urmatoarele tipuri de centrale :
-Centrale de zona care asigura concentrarea traficului mai multor judete. Fiecare centrala de zona este conectata cu toate celelalte centrale de zona. O centrala de zona este conectata cu centralele de distributie pe care le deserveste.Centrale de zona asigura de asemenea accesul retelei telefonice nationale spre reteaua telefonica internationala
- Centralele de distributie - sunt amplasate de obicei in resedinta de judet ; ele aasigura concentrarea traficului de la centralele de grup ale judetului si permit accesul abonatului din judet spre centrala de zona prin care se obtine accesul spre reteaua telefonica a oricarui judet.
- Centralele de grup - au rolul de a concentra traficul din interiorul unei zone rurale si de a asigura interconectarea centralelor terminale deservite la centrala de distrbutie .
Reteaua telefonica nationala este alcatuita din reteaua urbana ,reteaua rurala si cea interurbana.
Retea telefonica internationala cuprinde :
-centrale internationale
-sistemele internationale de transmisiuni analogice.
Elementele constructive ale cablurilor
Conductoarele trebuie sa fie din cupru electrolit moale in compozitie omogena ,fara defecte.Conductoarele trebuie sa aiba toate acelasi diametru (toleranta pentru diamentrul conductorului este de 2%) de 0,4 ; 0.6 ; 0,8 mm. Conductivitatea firului de cupru trebuie sa fie astfel incat rezistenta electrica masurata in curent continuu 20* C sa fie mai mica dee1/58 ohmi pentru un fir cu lungimea de 1 m si sectiunea de 1 mm patrat .
Izolatia conductoarelor trebuie sa fie din polietilena de medie sau inalta densitate , polipropilena stabilizata sau alte materiale poliolefine alternative ,masive sau celulare ce corespunde standardelor internationale.
Cinci sau zece unitati de baza ,rasucite impreuna formeaza unitatea principala.
Unitatile vor fi delimitate printr-o banda sa fire neghigroscopice colorate infasurate pe acestea . Indentificarea fiecarui fascicol de baza se va afce folosind unitatile de numerotare ( ce infasurare rosie) si unitatile de directie (cu infasurare verde)
Temperatura de utiliazre este intervalul de temperaturi de la -10*C la +40*C pentru cabluri subterane.
Materialul de umplere este transparent permitand identificarea culorilor si este usor de inlaturat ,nu este toxic si nu ataca pielea.
Amestecul este stabil si compatibil cu orice alte materiale ala cablului fara a le ataca.
Inima cablului trebuie sa fie invelitaa cu un strat protector , nehidroscopic (ex : una sau mai multe benzi asezate longitudinal sau elicoidal ,benzile fiind sprapuse)
Invelisul inimii este impregnat cu un material rezistent la apa.
Peste invelisul inimii se va aplica longitudinal o banda de aluminiu care are rol de bariera de etanselate (ecranul).
Banda de aluminiu are o grosime nominala de cel putin 0,150 mm ,o latime variabila si este acoperita
Pe ambele parti cu un strat subtire de polimer cu grosimea de 0,04 mm. Banda de aluminiu trebuie sa se suprapuna ceel putin 6 mm exceptand cablurile subtiri (sub 6,5 mm diametrul) unde suprapunerea trrebuie sa fie mai mare de 20 % din circumferinta . Pe toate zona de suprapunere straturile de polimeri trebuie sa se lipeaasca etans intre ele. Stratul de aluminiu constituie intodeanuna un ecram pentru campul electromagnetic.
Mantaua este formata dintr-un invelis din polietielina neagra de densitate joasa sau medie , extrudaat peste banda de aluminiu la care va adera.
Mantaua trebuie sa inchida strans inima cablului , sa nu contina orificii ,imbinari peticee sau alkte defecte .
Grosimea minima a mantalei va fi conform CEI 708 - 2,3,4.
Mantaua trebuie sa reziste ,fara sa se strapunga in stare uscata, la aplicarea unui soc de 8 kV (efectiv) sau 12 kV curent continuu
Pentru cabluri neumplute mantaua trebuie sa reziste , fara scapari , la o presiune a gazului intre 50 kPa si 100 K Pa (Pascal) timp de 2 ore dupa egalizarea presiunii pe toata lungimea cablului .
Suprafata exterioara a invelisului cablui va fi marcata din metru in metru metinonand lungimea cumulata a acestuia. Intre marcajele de lungime se vor inscrie : marac firmei producatoare ,simbolul cablului si un semn specific cablului telefonic.
Pentru cablurile neumplute se poate prevedea o manta suplimentara care se aplica peste inima cablurilor sub bariera de etansitate
Pentrru cabluri rezistente la foc ,mantaua va fi din PVC.
Cablurile autopurtate au inglobat in mataua de polietilena si un element de sustinere ,formand o constructie in forma de 8 , in care cablul telefonic si elementul de sustinere sunt paralele si separate .
Pentru cablurile cu diametrul maxim specificat mai mic sau egal cu 13 mm ,elementul de sustinere poate fi un fir de otel galvanizat cu alungirea maxima de 0,4 %.
Pentru cablul cu diamentrul maxim specificat mai mare de 13 mm ,elementul de sustinere va fi format dintr-o funie de fire de otel galvanzate. La taierea funiei ,firul de otel nu trebuie sa se rasfire . Rezistenta mecanica a elementului de sustinere este masurata dupa metoda specificata in norma ISO 89.
Dimansiunile conductoarelor , grosimea minimala a mantalei peste inima inima cablului si diamentrul maxim peste manta, pentru numarul recomandat de elemente de cablaj precum si sarcina minima la rupere a elementului de sustinere sunt date in tabelele 1 - 4 a CEI 708 - 4.
Cablurile autopurtate pot sau nu sa fie umplute cu gel.
Se poate prevede o protectie suplimentara (mecanica) ; in acest caz cablurile se numesc cabluri armate.Aceasta armatura se foloseste pentru a proteja cablurile contra pericolelor mecanice , a rozatoarelor si insectelor , dar si pentru a ameliora eficacitatea ecranului impotriva influentelor electromagnetice si a descarcarilor atmosferice. Armatura este construita din benzi sau sarme metalic . Peste armatura, cablurile armate vori fi prevazute cu o manta suplimentara din PE sau PVC.
Cablurile,astfel realizate la extremitati, vor fi opurtate pentru a impiedica patrunderea umezelei in inima cablului. Opturarea se face imediat dupa acceptarea rezultatelor verificarilor si incercarilor cablului si se realizeaza cu mansoane termoretractibile la capat .Capetele fiecarei lungimi de cablu vor fi marcate ,pentru a distinge directia de rotatie a codului culorilor , fie prin aplicarea unei benzi adezive de material plastic colorat fie prin capisoane de sigilare distinct colorate.
In cazul cablurilor autopurtate , elementul de sustinere va fi decupat la capat de restul cablului si se va optura caablul propriu-zis.Suspensia cablului raname nesigilata.
|
