Structura retelei telefonice
Reteaua telefonica
nationala este alcatuita din :
reteaua
Reteaua urbana - este compusa din :
-centre telefonice urbane (CT) si tandem (CTd) ;
-linii de abonat ale posturilor telefonice urbane si tandem (cablurile urbane);
-circuite de jonctiuni dintre centrele urbane si tandem (cablurile de intercomunicatie).
Reteaua rurala - cuprinde retele de abonat corespunzatoare abonatilor telefonici din mediul rural si centre telefonice terminale.
Reteaua interurbana - este alcatuita din :
- centre de tranzit interurbane, ierarhizate īn functie de conectarea realizata :
Centre de zona (CZ)- care asigura concentrarea traficului mai multor judete. Fiecare centru de zona este conectat cu toate celelalte centre de zona. Un centru de zona este conectat cu centrele de distributie pe care le deserveste. Centrele de zona asigura, de asemenea, accesul retelei telefonice nationale spre reteaua telefonica internationala.
Centre de distributie (CD)- sunt amplasate, de obicei, īn resedinta de judet; ele asigura concentrarea traficului de la centrele de grup ale judetului si permit accesul abonatului din judet spre centrul de zona prin care se obtine accesul spre reteaua telefonica a oricarui judet.
Centre de grup (CG)- au rolul de a concentra traficul din interiorul unei zone rurale si de a asigura interconectarea centrelor terminale deservite la centrul de distributie .
- reteaua cablurilor interurbane simetrice de joasa si īnalta frecventa, a cablurilor coaxiale si a fascicolelor de radiorelee ;
- sisteme de transmisiuni analogice.
Retea telefonica internationala cuprinde
- centrale internationale
- sistemele internationale de transmisiuni analogice.
Tipuri de retele de telecomunicatii
v Variante functionale de retele
Folositi-va cunostintele
TIPURI DE CABLURI PENTRU REALIZAREA REŢELELOR DE TELECOMUNICAŢII
cu manta de PVC ;
cu manta de PE umplute cu gel impotriva patrunderii apei (tip ALPET);
autopurtate si neautopurtate;
coaxiale ;
Cu FO -folosite pentru intercomunicatii īntre centralele telefonice ale aceleasi localitati si pentru legaturi telefonice interurbane.
v Elemente componente ale cablurilor telefonice
CABLURI CU CONDUCTOARE METALICE
Cablurile de telecomunicatii sunt formate din trei elemente constitutive:
- conductoare
- izolanti
- īnvelis (camasa sau manta)
Materialele de baza folosite la fabricarea cablurilor sunt:
- cuprul (Cu), aluminiu (Al) din care se obtin conductoare
- hīrtia electroizolanta, bumbacul, matasea, iacul, materialele plastice etc. folosite ca izolanti;
- plumbul, fierul, iuta, bitumul, policlorura de vinil etc. , folosite la fabricarea īnvelisului.
Conductoarele
Conductoarele sunt fire de cupru (Cu) sau aluminium (Al) de diferite grosimi (calibre). Cuprul folosit la fabricarea cablurilor se obtine din calcopirita (minereu de Cu). Acesta se trateaza mai īntāi īn cuptoare, de unde iese sub forma de placi sau de bare. Īn aceasta forma cuprul este supus electrolizei īntr-o solutie slaba de sulfat de cupru. La catod se depune cuprul pur. Astfel obtinut, el se numeste cupru electrolitic si este un material superior, cu o mare conductibilitate electrica.
Izolatia
Conductorii cablului se acopera cu unul sau mai multe straturi de izolatie dupa tipul de cablu ce urmeaza a se fabrica (urban, interurban, telegrafic etc. ).
Izolatia poate fi
formata din hārtie electroizolanta, bumbac, matase, materiale
plastice si īn mai rare cazuri din cauciuc s.a.m.d. Hīrtia folosita
īn acest caz este o hārtie speciala care se taie sub forma de benzi
de 0,06-
O buna hārtie electroizolanta trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie perfect uscata;
-sa nu absoarba umezeala;
-sa nu contina substante vatamatoare;
-sa fie uniform de groasa;
-sa aiba īn orice punct aceeasi structura;
-sa nu crape sau sa se rupa la parafinare;
-sa aiba coloratia stabila, care sa nu dispara la lumina solara, sau electrica si nici sub actiunea parafinei;
-sa nu contina acizi.
O buna parte din conditiile de mai sus se pretind si celorlalte materiale izolante. Modul de asezare a izolatiei pe conductoare poate varia de la fabrica la fabrica. Se cunosc urmatoarele tipuri de īnfasurari:
-īn spirala, hīrtia se īnfasoara elicoidal pe conductoare si se petrece margine peste margine circa un sfert din latimea ei;se asigura astfel o izolare completa a conductorului (fig.a);
-īn teaca firul este īmbracat de-a-lungul īn benzi de hārtie asezate īn lungime;īn acest caz izolamentul se fixeaza pe conductor cu ajutorul unui firisor de bumbac care se rasuceste īn spirala peste hārtie (fig.b);
-īn pasta (pulp), conductorul se acopera cu hārtie sub forma de pasta, oferind o izolare superioara celorlalte sisteme (fig.c).
La cablurile de mare distanta se mai aplica pe conductorul īn spirala un firisor de hārtie de bumbac sau de material plastic (fig.d).
Fig. a.b.c. Izolrea conductoarelor: a-izolare cu hārtie īn spirala; b-izolarea cu hārtie īn teaca; c-izolarea cu hārtie īn pasta (pulp); d-izolarea cu hārtie sau stiroflex cu cordel.
Aceasta poarta denumirea de cordel. El are rolul de a mentine izolatia egal distantata de fir si de a forma astfel un strat uniform de aer īntre conductor si hārtie. Astfel de cabluri au deci izolamentul de aer si hārtie(izolament aer-hārtie).
Formarea miezului
Conductoarele unui cablu pot fi grupate īn perechi sau īn cuarte. Totalitate
lor formeaza miezul sau inima cablului. Perechea este cea mai
simpla formatie compusa din doua conductoare izolate
si rasucite īntre ele, dupa un anumit pas, care poate varia
īntre 10-
Cuartele folosite īn mod curent, deci cele mai obisnuite īn prezent sunt:
-sistemul īn dubla pereche notat īn plan DP, DM, MT;
-sistemul īn stea.
Cuarta īn dubla pereche are conductoarele perechiilor asezate unul lānga altul;conductorul īnsemnat cu o linie formeaza o pereche cu cel īnsemnat cu doua linii(perechea I); a doua pereche este formata din firul īnsemnat cu trei linii si cel cu patru linii pe conductoarele respective.
Oricum ar fi format miezul, din perechi sau din cuarte, straturile de conductoare se rasucesc īn miez (torsadeaza) conform aceleiasi reguli: straturile cu sot sunt rasucite īntr-un sens, iar straturile fara sot īn sens opus. Īn acest fel, un strat rasucit īntr-un sens se īnvecineaza cu altele doua rasucite īn sens invers. Niciodata doua straturi alaturate nu vor fi rasucite īn acelasi sens.
O torsadare corecta īnlatura inductia dintre circuite si īmpiedica deci aparitia fenomenului de diafonie. Miezul astfel format, se trage īn benzi de hārtie sau de pānza si se ruleaza pe bobinele metalice, care se introduc apoi īn autoclave pentru uscare. Fisa tehnologica respectiva indica durata si temperatura de uscare, īn functie de capacitatea numerica a perechilor si de alti factori de fabricatie.
Aceste operatii se conduc cu foarte multa atentie, caci orice abatere sau nerespectare a normelor tehnice de fabricatie, are drept urmare arderea sau prajirea izolatiei, ori insuficienta ei de uscare. si īntr-un caz sau altul, cablul este rebutat deci nu poate fi folosit pentru productie.
Īnvelisul sau mantaua
Dupa uscare, miezul este trecut la presa de plumb, unde se acopera cu un strat de plumb; de fapt materialul utilizat pentru īnvelirea miezului de cablu este un aliaj de plumb care īn mod uzual este denumit plumb. Īn presa, printr-o compresie puternica asupra aliajului īn stare lichida, se formeaza pe miez, de jur imprejur, un tub de plumb.
Aliajele cele mai īntrebuintate īn fabricarea cablurilor sunt:Pb-97, 5% ;Sn-2% si Cd-0, 5%. De asemenea, se utilizeaza destul de des si aliajul Pb-Sn-Sb, care da o mare duritate camasii cablului.
Este important de retinut ca plumbul pur nu se foloseste la fabricarea cablurilor pentru ca este foarte maleabil, nu are rezistenta mecanica si cristalizeaza foarte usor sub influenta trepidatiilor.
Grosimea plumbului, cāt si compozitia sa, depind de felul
cablului, de numarul de conductoare si de calibrul lor;astfel
īnvelisul unui cablu armat va fi diferit de īnvelisul aceluiasi
cablu nearmat. De asemenea, la un cablu cu conductoare mai groase, īnvelisul
de plumb va fi mai gros īn comparatie cu acelasi cablu cu conductori
mai subtiri. Īn general, grosimea mantalei de plumb variaza īntre 1, 4
si 4,
Tehnica moderna a dat īnsa un mare impuls utilizarii materialelor plastice, datorita faptului ca acestea pot rivaliza si inlocui o buna parte din materialele feroase si neferoase folosite. Īn sectorul de cabluri, aliajul de plumb si izolatia conductoarelor au fost si ele īnlocuite de policlorura de vinil, care face fata cu succes īn fabricarea cablurilor de telecomunicatii atāt ca īnvelis al conductoarelor cāt si al miezului de cablu.
Armatura cablurilor
Cablurile care se instaleaza direct īn pamānt sau pe fundul apelor, poseda deasupra camasii de plumb, unul sau mai multe straturii metalice, formate din benzi de otel moale, din bare cilindrice, trapeizoidale sau īn forma literei 'Z'. Acestea formeaza armatura cablului.
Armatura se calculeaza si se compune dintr-unul sau mai multe straturi īn functie de solicitarile la care urmeaza a fi supus cablul(armat īn sapatura, autosuspendat, subfluvial). Pentru a proteja īnvelisul de plumb, armatura nu se aplica direct peste el, ci peste un strat combinat de iuta si bitum care formeaza un strat elastic protector, denumit perna sau salteaua cablului.
Un exemplu de ordinea asezarii straturilor la armarea cablului este:
-un strat de bitum vāscos, care se aseaza peste camasa de plumb;
-un strat de hārtie gudronata;
-un strat de bitum subtire;
-un strat de iuta gudronata;
-un strat de doua benzi de otel;
-un strat de bitum vāscos;
-un strat de iuta gudronata;
-un strat de var stins.
Primele patru straturi formeaza perna cablului, care are un dublu rol:
-sa protejeze īnvelisul de plumb fata de armatura de otel;
-sa izoleze electric cablul fata de sol.
De regula armatura se compune din benzi de otel.
Uneori armaturile speciale trapezoidale 'Z', se pot combina cu benzile din otel;de pilda īn cazul cablurilor subfluviale, care sunt supuse la eforturi foarte mari, este necesar ca aceste eforturi sa fie preluate numai de armatura cablului, fara ca ele sa solicite camasa de plumb sau conductoarele cablului;pentru aceasta armatura trebuie sa corespunda la o rezistenta de rupere de 70-120kgf/mm2.
Se
construiesc deci aceste cabluri cu armatura foarte puternica din bare
de otel de 4-
Īn general dimensiunea si forma de armatura depinde de greutatea cablului si de destinatia lui.
Bitumul utilizat la armarea cablurilor trebuie sa fie rezistent la
temperaturi ridicate;de asemenea si compozitia sa trebuie
sa fie fara influente daunatoare plumbului sau
otelului. Verificarea la scurgere se face asupra unei bucati de circa
Stratul de var folosit la armare evita lipirea spirelor īntre ele, fapt care ar īngreuna derularea cablului de pe tambur, īn timpul instalarii lui. Īn unele cazuri stratul exterior de iuta gudronata este suprimat, de exemplu cablurile subfluviale cit si cele care eventual se trag īn conducta, nu au acest ultim strat.
Aplicatii
b.
c.
d.
Elemente componente |
Materiale utilizate |
Conductoare |
|
Izolatie conductoare |
|
Manta cablu |
|
Armaturǎ cablu |
|
a)Cabluri urbane
Cablurile de telecomunicatii urbane se utilizeaza la cablarea zonelor urbane si sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de exploatare de 150V.
Cablurile de abonati-sunt destinate legaturii dintre
centrala telefonica si posturile de abonati ai acestei centrale.
De obicei aceste cabluri sunt cabluri īn perechi. Ele pot avea
diferite capacitati, cuprinse īntre 6 si 2424 perechi. Toate conductoarele
cablurilor de abonati au diametrul cuprins īntre 0, 4 si 0,
Cablurile de intercomunicatii-sunt destinate legaturii directe
īntre centralele telefonice ale aceleiasi localitatii. Aceste cabluri
au diametre ale conductoarelor de la 0,
Cabluri de telecomunicatii aeriene montate pe fatadele cladirilor sau pe
stālpi;
Cabluri de telecomunicatii subterane pozate direct īn sol sau īn canalizatie.
Aceste cabluri au conductoarele din cupru, grupate īn perechi sau cuarte. Izolatia conductoarelor se face cu benzi de hārtie impregnata , aplicata prin suprapunere, formānd o pereche a cablului. Miezul cablului este protejat de o manta cilindrica din Pb, iar straturile de protectie ce acopera mantaua sunt formate din hārtie si fire de cānepa. Armarea se face cu benzi de otel laminate sau cu sārme rotunde din otel, zincate sau late. Impregnarea straturilor de protectie se face cu bitum.
Tipuri constructive:
-THUPY si THUP2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie din hārtie īn manta de plumb si manta de PVC,
-THUPAbI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn
manta de plumb, armat cu īnvelis exterior din fire textile,
-THUPArI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn manta de plumb, armat cu sārma de otel cu īnvelis exterior din fire
textile,
-TU2YY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de polietilena īn manta de PVC,
-TUHPAbY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn manta de plumb, armat cu benzi de otel, cu manta exterioara din PVC.
-TUHAY si TUHA2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn manta de aluminiu, cu manta exterioara din PVC sau polietilena.
b)Cabluri interurbane
Cablurile de telecomunicatii interurbane sunt utilizate pentru cablarea traseelor de mare distanta. Acestea pot fi omogene, cānd cablul contine conductoare cu acelasi diametru si aceleasi grupe de conductoare sau combinate, sau neomogene, cānd cablul contine conductoare sau grupe de conductoare cu diametre diferite. Cablurile interurbane sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de 250V. Conductoarele sunt din cupru īnfuniate īn perechi cu un anumit pas, īn curate dubla pereche DM(Diesel horst-Martin)sau cuarte S(stea).
Cablurile interurbane sunt cabluri
cuartate, diametrul condctoarelor fiind cuprins īntre 0,
Cabluri cu īncarcare īnductiva-teoretic s-a aratat si practica a confimat ca distanta de tramsimisie creste daca se mareste pāna la o anumita valoare inductivitatea conductoarelor.
Ca urmare, īn scopul maririi distantei de transmisie, s-a ajuns la necesitatea maririi artificiale a inductivitatii conductoarelor cablurilor interurbane.
Cablurile interurbane cu inductivitate marita se numesc cabluri cu īncarcare inductiva. Īncarcarea inductiva se realizeaza fie prin constructia corespunzatoare a cablului, obtināndu-se asa numitele cabluri krarupizate, fie prin pupinizarea traseului de cablu. La acest ultim procedeu, cablul este de fabricatie obisnuita, īnsa pe traseul lui se monteaza din loc īn loc bobine de inductanta, numite bobine pupin.
La cablul krarupizat, īncarcarea inductiva se realizeaza prin īnfasurarea īn spirala pe fiecare conductor de cupru a unei sārme de fier moale īntr-un strat sau mai multe straturi. Spirele sārmei de fier sunt alaturate. Peste ele se īnfasoara cordelul, ca la orice cablu interurban, dupa care urmeaza unul sau mai multe straturi de hārtie electroizolanta.
-hīrtia si sfoara electroizolanta au
grosimea cuprinsa īntre 0.
APLICAŢII :
1. Precizati semnificatia notatiilor folosite pentru cablurile de telecomunicatii urmatoare
CABLURILE PENTRU ĪNALTĂ FRECVENŢĂ
Cablurile pentru frecvente īnalte se realizeaza īn doua variante constructive:cu circuite ecranate si concentrice.
a) Cabluri cu circuite ecranate
Īn cazul cānd printr-un cablu se transmit curenti cu mai multe frecvente, datorita diafoniei, transmisiile de pe circuitele cu frecventa mai mare influenteaza transmisiile de pe circuitele cu frecventa mai mica. Perturbatia este cu atāt mai puternica , cu cāt frecventa este mai mare.
Suprimarea sau reducerea efectului acestui fenomen se obtine cu ajutorul ecranelor. Se utilizeaza ecrane electrostatice si ecrane electromagnetice.
*Ecranul electrostatic-suprima diafonia provocata de dezechilibrul capacitiv al conductoarelor;el nu are īnsa nici un efect asupra diafoniei determinate de inductia mutuala dintre circuite. Ecranul electrostatic este format dintr-o banda de hārtie metalizata(acoperita pe o parte cu un strat fin de metal, cel mai des folosit fiind aluminiul), care se infasoara īn spirala peste izolatia perechii(perechilor)sau cuartei(cuartelor)respective.
*Ecranul electromagnetic-suprima ambele feluri de diafonie. Acest ecran consta īntr-una sau mai multe benzi metalice, dintre care cel putin una este dintr-un material feromagnetic(fier, nichel etc. ), iar celelalte sunt din aluminiu. Ele se īnfasoara īn spirala peste perechile sau cuartele care trebuie ecranate.
b) Cabluri concentrice
Cu ajutorul tipurilor de cabluri prezentate pāna acum nu se pot efectua transmisii pe frecvente mai mari de circa 0, 1 MHz. Cum frecventele din domeniul radiodifuziunii si televiziunii sunt cu mult mai mari, ajungānd pāna la circa 14MHz, a fost nevoie sa se creeze un nou tip de cablu, capabil sa satisfaca aceste cerinte. Una dintre greutatile īntāmpinate la realizarea lui a fost gasirea unui material cu proprietati electroizolante mult superioare hārtiei. Aceasta dificultate a fost īnlaturata odata cu descoperirea materialelor electroizolante sintetice, ca:stiroflexul, cotopa si supercotopa.
Cablurile simetrice cu straturi concentrice-au conductoarele identice ca diametru, dispuse alaturat.
CABLU SIMETRIC SECŢIONAT
Cablurile concentrice asimetrice sau coaxiale-sunt cele īn care perechile sunt formate din conductoare cu diametre diferite, introduse unul īn celalalt. Miezul este compus din:
-un conductor de cupru de sectiune circulara(rotunda), avānd diametrul de 3..5 mm;
-un conductor de cupru sau aluminiu tubular cu peretii foarte subtiri;
-un numar de discuri de stiroflex, care izoleaza conductoarele unul de altul si le fixeaza astfel īncāt sa fie concentrice(axa conductorului central sa fie aceeasi cu axa conductorului tubular). Miezul cablului coaxial este izolat cu benzi de stiroflex peste care se afla camasa cablului si apoi īnvelisurile de protectie(toate cablurile coaxiale sunt armate).
Īn cazul cablurilor de telecomunicatii simetrice, frecventa maxima transmisa este de 552 kHz. Īn apropierea acestei frecvente, creste foarte mult diafonia īntre circuitele fizice ale cablului, facānd imposibila transmisia de informatii pe linie. Rezolvarea acestei probleme se face prin utilizarea, īn retele de telecomunicatii interurbane, a cablurilor coaxiale. Perechea coaxiala(circuitul coaxial) a aparut prin utilizarea ecranului de telecomunicatii simetric drept al doilea conductor. Dielectricul poate fi aer sau material plastic.
d-diametrul exterior al conductorului interior;
D-diametrul interior al conductorului exterior.
CIRCUIT COAXIAL
Pentru tipurile mai vechi se utilizeaza ca dielectrici cauciucul sau ceramica. Conductorul central, de forma cilindrica masiva sau tubular, poate fi din cupru, aluminium sau fier. Conductorul exterior de forma tubulara, semitubulara sau benzi metalice, a carui sectiune transversala poate fi un cerc, dreptunghi, poligon regulat sau elipsa, se confectioneaza printr-o tehnologie specifica de lipire sau sudare electrica īn atmosfera neutra.
Perechea coaxiala a devenit īn scurt timp elementul determinant al numeroaselor structuri de cabluri coaxiale.
Cablurile coaxiale sunt de mai multe feluri:
Cabluri de telecomunicatii de centrala
Un ansamblu de conductoare :cuarte, terte si chinte izolate, īnfuniate dupa anumite criterii, cuprinse īntr-o manta etansa peste care se pot aplica diferite īnvelisuri de protectie pot constitui un cablu de telecomunicatie.
Cablurile de telecomunicatii cu conductoare de cupru, izolate cu PVC, īn manta de PVC sau plumb, se utilizeaza la cablarea centralelor telefonice, precum si la racordarea cablurilor de telecomunicatii urbane cu manta din plumb īn repartitorul centralei telefonice, tipul TCYP.
Pentru simbolizare se utilizeaza urmatoarele litere:
T-telecomunicatii,
C-centrala,
Y-izolare cu manta PVC,
P-manta de plumb,
Exemplu de notare:TCZZ 35x2x0. 5NTR2033-83-cablul de
telecomunicatii de centrala avānd 35 perechi de conductori de cupru de
diametru 0.
Cablurile de centrala se fabrica cu conductori din cupru rasuciti īn perechi, terte, curate si chinte.
SHOWA este un producator experimentat si puternic īn domeniul cablurilor telefonice urbane. Īncepand de la introducerea codului culorilor polietilenei (CCP)pentru cablurile telefonice, SHOWA a tinut pasul īn privinta celor mai noi tehnologii de obtinere a acestor cabluri.
Se pot defini diferite tipuri de cabluri telefonice SHOWA, īn plastic unele fiind nou introduse, iar altele īnlocuindu-le pe cele cu hārtie.
1. Tipuri de izolatie:
a)Solida-izolatie dura īn ceea ce priveste proprietatile fizice si electrice, destul de usor de fabricat si de mānuit ca si de condus procesul de productie.
Pe de alta parte este voluminoasa īn mod inevitabil si deci mai putin economica (mai scumpa)decāt altele.
b)Celulara-īn primul rānd este economica datorita grosimii reduse a peretilor si miezului compact al cablului continīnd un mare numar de perechi īntr-un diametru total dat de cablu.
Pe de alta parte, izolatia este destul de fragila, mai slaba īn proprietati fizice si īn posibilitatea de a preveni deplasarea compozitiei de umplere din interior.
c)Foam-skin(izolatie celulara cu pelicula)-aceasta este un hibrid a celor doua tipuri anterioare. Stratul interior celular face miezul cablului mic si chiar economic. Stratul exterior solid furnizeaza izolatiei rezistenta mecanica si o bariera suficienta contra patrunderii compozitiei de umplere īn stratul celular interior.
Tipuri de miez
2. Tipuri de miez
a) Miez cu aer- n acest caz izolatia este mai subtire si cablul stea mai compact astfel īncāt īnsusi este mai economicos. Pe de alta parte se obtin facilitati speciale pentru īntretinere cum ar fi sistemul de presecurizare cu gaz pentru retelele importante.
b)Umplut cu aer-umplerea interstitiilor din interiorul miezului cablului cu o compozitie de umplere, duce la o izolatie mai groasa datorita cresterii constantei dielectrice a miezului cablului deci cablul īnsusi devine voluminos si costisitor.
3. Forma de tosadare
a)Perechea- n acest caz se realizeaza mai usor o echilibrare buna īntre circuite astfel īncāt sa se obtina bune caracteristici de diafonie. Aceasta forma de torsadare este avantajoasa pentru transmisiile de mare viteza cum ar fi pentru PCM pe de alta parte cablurile devin inevitabil mai voluminoase.
b)Cuarta-face miezul cablului mai compact astfel īncāt mai multe perechi pot fi introduse īn miez īn mod mai economic.
FOLOSIŢI-VĂ CUNOsTINŢELE
Precizati avantajele si dezavantajele diferitelor variante de izolatii, de miezuri si de torsadari utilizate la cablurile SHOWA. Completati cu informatiile cerute urmatorul tabel.
Tipuri de izolatie |
Avantaje |
Dezavantaje |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tipuri de miez |
|
|
|
|
|
|
|
|
Forme de torsadare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Fibrele optice se pot folosi individual(cordon de fibra)sau grupate īn cabluri.
Elementele unui cablu sunt:
-miezul cablului;
-īnfasurari(material plastic, aramida, kevlar);
-element central de rezistenta;
-interstitii cu aer sau gel;
-tuburi protectoare;
-fibre optice;
-mantaua cablului;
-cablu de otel(pentru cabluri aeriene).
CABLURI CU FIBRE OPTICE ĪN SECŢIUNE
La alegerea fibrelor optice si conductoarelor, īn vederea utilizarii acestora la fabricarea cablurilor de telecomunicatii, se tine seama de:
-geometria fibrei;
-dechiderea numerica(NA);
-atenuarea lineica(dB/km);
-largimea benzii de transmisie(MHz);
-rezistenta mecanica maxima permisa la īntindere;
-tipul conectorilor;
-factorul de cuplaj;
-natura sursei(LED sau LASER);
-mediul de functionare;
-raza de curbura minima admisa;
-temperatura de functionare;
-rezistenta la socuri si vibratii;
-functia de transfer.
Proprietatile tubului:
-nedeformabil;
-rezistent la īntindere;
-flexibil;
-protectie īmpotriva influentei mediului;
-usor de denodat;
-permite micsorarea fibrei īn tub fara ca aceasta sa fie supusa la tensiuni mecanice.
Fibrele optice sunt torsodate īn tub, astfel ca exista un exces de lungime fata de lungimea cablului. Tuburile protectoare strānse sunt reprezentate de un īnvelis solid de plastic lipit de fibra. Īn aceste tuburi fibra nu este lejera astfel ca ea poate suferii la tractiuni mari.
Tuburile protectoare hibride-aceste tuburi combina tipul de protector larg cu tipul de protector strāns, iar īntre tipul de protector si fibra exista un start alunecos.
Mantaua cablului - aceasta trebuie sa protejeze miezul cablului optic contra influentelor:
-mecanice;
-termince;
-chimice;
-umiditate.
Mantaua se poate realiza din:
-polietilena PE;
-policlorura de vinil PVC;
-etilen propilena florurata FEP;
-copolimer etilen/acetate de vinil EVA.
Cablul de otel reprezinta elementul de sustinere aeriana a cablului cu fibra optica.
Cablu cu fibre optice pentru interconectare
APLICAŢII
Indicati īn scris, completānd spatiile libere, care sunt criteriile de clasificare a cablurilor cu fibre optice enumerate mai jos.
Criteriul de clasificare |
Tipul de cablu |
|
Cu fibra optica monomod Cu fibra optica multimod |
|
Aeriene Subterane Subacvatice De interior |
|
|
Īn figura este reprezentat īn sectiune un
cablu cu fibra optica. Notati īn dreptul literelor de la A
Cabluri de calculatoare utp. etc
Fara partea de instalare- fara desene cu alex
Cu aplicatii
|