TEM£REŢELE DE COMUNICAŢII PRIN CABLU

tehnica mecanica

Aici pun eu retel de calc (nu despre cabluri)- si verificati+va cun

TIPURI DE CABLURI PENTRU REALIZAREA REŢELELOR DE TELECOMUNICAŢII

cu manta de PVC ;

cu manta de PE umplute cu gel impotriva patrunderii apei (tip ALPET);

autopurtate si neautopurtate;

coaxiale ;

Cu FO -folosite pentru intercomunicatii între centralele telefonice ale aceleasi localitati si pentru legaturi telefonice interurbane.

v     Elemente componente ale cablurilor telefonice

CABLURI CU CONDUCTOARE METALICE

Cablurile de telecomunicatii sunt formate din trei elemente constitutive:

- conductoare

- izolanti

- învelis (camasa sau manta)

Materialele de baza folosite la fabricarea cablurilor sunt:

- cuprul (Cu), aluminiu (Al) din care se obtin conductoare

- hîrtia electroizolanta, bumbacul, matasea, iacul, materialele plastice etc. folosite ca izolanti;

- plumbul, fierul, iuta, bitumul, policlorura de vinil etc. , folosite la fabricarea învelisului.

Conductoarele

Conductoarele sunt fire de cupru (Cu) sau aluminium (Al) de diferite grosimi (calibre). Cuprul folosit la fabricarea cablurilor se obtine din calcopirita (minereu de Cu). Acesta se trateaza mai întâi în cuptoare, de unde iese sub forma de placi sau de bare. În aceasta forma cuprul este supus electrolizei într-o solutie slaba de sulfat de cupru. La catod se depune cuprul pur. Astfel obtinut, el se numeste cupru electrolitic si este un material superior, cu o mare conductibilitate electrica.

Izolatia

Conductorii cablului se acopera cu unul sau mai multe straturi de izolatie dupa tipul de cablu ce urmeaza a se fabrica (urban, interurban, telegrafic etc. ).

Izolatia poate fi formata din hârtie electroizolanta, bumbac, matase, materiale plastice si în mai rare cazuri din cauciuc s.a.m.d. Hîrtia folosita în acest caz este o hârtie speciala care se taie sub forma de benzi de 0,06-0,2 mm grosime si de 4-6 mm latime. Dimensiunile variaza între aceste limite dupa felul cablului.

O buna hârtie electroizolanta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie perfect uscata;

-sa nu absoarba umezeala;

-sa nu contina substante vatamatoare;

-sa fie uniform de groasa;

-sa aiba în orice punct aceeasi structura;

-sa nu crape sau sa se rupa la parafinare;

-sa aiba coloratia stabila, care sa nu dispara la lumina solara, sau electrica si nici sub actiunea parafinei;

-sa nu contina acizi.

O buna parte din conditiile de mai sus se pretind si celorlalte materiale izolante. Modul de asezare a izolatiei pe conductoare poate varia de la fabrica la fabrica. Se cunosc urmatoarele tipuri de înfasurari:

-în spirala, hîrtia se înfasoara elicoidal pe conductoare si se petrece margine peste margine circa un sfert din latimea ei;se asigura astfel o izolare completa a conductorului (fig.a);

-în teaca firul este îmbracat de-a-lungul în benzi de hârtie asezate în lungime;în acest caz izolamentul se fixeaza pe conductor cu ajutorul unui firisor de bumbac care se rasuceste în spirala peste hârtie (fig.b);

-în pasta (pulp), conductorul se acopera cu hârtie sub forma de pasta, oferind o izolare superioara celorlalte sisteme (fig.c).

La cablurile de mare distanta se mai aplica pe conductorul în spirala un firisor de hârtie de bumbac sau de material plastic (fig.d).

Fig. a.b.c. Izolrea conductoarelor: a-izolare cu hârtie în spirala; b-izolarea cu hârtie în teaca; c-izolarea cu hârtie în pasta (pulp); d-izolarea cu hârtie sau stiroflex cu cordel.

Aceasta poarta denumirea de cordel. El are rolul de a mentine izolatia egal distantata de fir si de a forma astfel un strat uniform de aer între conductor si hârtie. Astfel de cabluri au deci izolamentul de aer si hârtie(izolament aer-hârtie).

Formarea miezului

Conductoarele unui cablu pot fi grupate în perechi sau în cuarte. Totalitate lor formeaza miezul sau inima cablului. Perechea este cea mai simpla formatie compusa din doua conductoare izolate si rasucite între ele, dupa un anumit pas, care poate varia între 10-30 mm. Cuarta este o formatie de conductoare imediat superioara perechii. Ea este compusa din patru fire izolate si rasucite între ele dupa sisteme de torsadare mai complexe.

Cuartele folosite în mod curent, deci cele mai obisnuite în prezent sunt:

-sistemul în dubla pereche notat în plan DP, DM, MT;

-sistemul în stea.

Cuarta în dubla pereche are conductoarele perechiilor asezate unul lânga altul;conductorul însemnat cu o linie formeaza o pereche cu cel însemnat cu doua linii(perechea I); a doua pereche este formata din firul însemnat cu trei linii si cel cu patru linii pe conductoarele respective.

Oricum ar fi format miezul, din perechi sau din cuarte, straturile de conductoare se rasucesc în miez (torsadeaza) conform aceleiasi reguli: straturile cu sot sunt rasucite într-un sens, iar straturile fara sot în sens opus. În acest fel, un strat rasucit într-un sens se învecineaza cu altele doua rasucite în sens invers. Niciodata doua straturi alaturate nu vor fi rasucite în acelasi sens.

O torsadare corecta înlatura inductia dintre circuite si împiedica deci aparitia fenomenului de diafonie. Miezul astfel format, se trage în benzi de hârtie sau de pânza si se ruleaza pe bobinele metalice, care se introduc apoi în autoclave pentru uscare. Fisa tehnologica respectiva indica durata si temperatura de uscare, în functie de capacitatea numerica a perechilor si de alti factori de fabricatie.

Aceste operatii se conduc cu foarte multa atentie, caci orice abatere sau nerespectare a normelor tehnice de fabricatie, are drept urmare arderea sau prajirea izolatiei, ori insuficienta ei de uscare. si într-un caz sau altul, cablul este rebutat deci nu poate fi folosit pentru productie.

Învelisul sau mantaua

Dupa uscare, miezul este trecut la presa de plumb, unde se acopera cu un strat de plumb; de fapt materialul utilizat pentru învelirea miezului de cablu este un aliaj de plumb care în mod uzual este denumit plumb. În presa, printr-o compresie puternica asupra aliajului în stare lichida, se formeaza pe miez, de jur imprejur, un tub de plumb.

Aliajele cele mai întrebuintate în fabricarea cablurilor sunt:Pb-97, 5% ;Sn-2% si Cd-0, 5%. De asemenea, se utilizeaza destul de des si aliajul Pb-Sn-Sb, care da o mare duritate camasii cablului.

Este important de retinut ca plumbul pur nu se foloseste la fabricarea cablurilor pentru ca este foarte maleabil, nu are rezistenta mecanica si cristalizeaza foarte usor sub influenta trepidatiilor.

Grosimea plumbului, cât si compozitia sa, depind de felul cablului, de numarul de conductoare si de calibrul lor;astfel învelisul unui cablu armat va fi diferit de învelisul aceluiasi cablu nearmat. De asemenea, la un cablu cu conductoare mai groase, învelisul de plumb va fi mai gros în comparatie cu acelasi cablu cu conductori mai subtiri. În general, grosimea mantalei de plumb variaza între 1, 4 si 4, 5 mm.

Tehnica moderna a dat însa un mare impuls utilizarii materialelor plastice, datorita faptului ca acestea pot rivaliza si inlocui o buna parte din materialele feroase si neferoase folosite. În sectorul de cabluri, aliajul de plumb si izolatia conductoarelor au fost si ele înlocuite de policlorura de vinil, care face fata cu succes în fabricarea cablurilor de telecomunicatii atât ca învelis al conductoarelor cât si al miezului de cablu.

Armatura cablurilor

Cablurile care se instaleaza direct în pamânt sau pe fundul apelor, poseda deasupra camasii de plumb, unul sau mai multe straturii metalice, formate din benzi de otel moale, din bare cilindrice, trapeizoidale sau în forma literei 'Z'. Acestea formeaza armatura cablului.

Armatura se calculeaza si se compune dintr-unul sau mai multe straturi în functie de solicitarile la care urmeaza a fi supus cablul(armat în sapatura, autosuspendat, subfluvial). Pentru a proteja învelisul de plumb, armatura nu se aplica direct peste el, ci peste un strat combinat de iuta si bitum care formeaza un strat elastic protector, denumit perna sau salteaua cablului.

Un exemplu de ordinea asezarii straturilor la armarea cablului este:

-un strat de bitum vâscos, care se aseaza peste camasa de plumb;

-un strat de hârtie gudronata;

-un strat de bitum subtire;

-un strat de iuta gudronata;

-un strat de doua benzi de otel;

-un strat de bitum vâscos;

-un strat de iuta gudronata;

-un strat de var stins.

Primele patru straturi formeaza perna cablului, care are un dublu rol:

-sa protejeze învelisul de plumb fata de armatura de otel;

-sa izoleze electric cablul fata de sol.

De regula armatura se compune din benzi de otel.

Uneori armaturile speciale trapezoidale 'Z', se pot combina cu benzile din otel;de pilda în cazul cablurilor subfluviale, care sunt supuse la eforturi foarte mari, este necesar ca aceste eforturi sa fie preluate numai de armatura cablului, fara ca ele sa solicite camasa de plumb sau conductoarele cablului;pentru aceasta armatura trebuie sa corespunda la o rezistenta de rupere de 70-120kgf/mm2.

Se construiesc deci aceste cabluri cu armatura foarte puternica din bare de otel de 4-7 mm grosime având pasul foarte prelung(1-2 m).

În general dimensiunea si forma de armatura depinde de greutatea cablului si de destinatia lui.

Bitumul utilizat la armarea cablurilor trebuie sa fie rezistent la temperaturi ridicate;de asemenea si compozitia sa trebuie sa fie fara influente daunatoare plumbului sau otelului. Verificarea la scurgere se face asupra unei bucati de circa 300 m lungime care se supune la o temperatura de 40 grade celsius timp de o ora. În tot acest timp, masa de bitum nu trebuie sa curga din cablu.

Stratul de var folosit la armare evita lipirea spirelor între ele, fapt care ar îngreuna derularea cablului de pe tambur, în timpul instalarii lui. În unele cazuri stratul exterior de iuta gudronata este suprimat, de exemplu cablurile subfluviale cit si cele care eventual se trag în conducta, nu au acest ultim strat.

Aplicatii

1. Indicati în scris care sunt elementele componente ale unui cablu cu conductoare metalice

2. Completati tabelul de mai jos cu denumirea materialelor utilizate pentru constructia unui cablu de telecomunicatii.

a)Cabluri urbane

Cablurile de telecomunicatii urbane se utilizeaza la cablarea zonelor urbane si sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de exploatare de 150V.

• Dupa destinatia lor cablurile urbane sunt:de abonati si de intercomunicatie.

Cablurile de abonati-sunt destinate legaturii dintre centrala telefonica si posturile de abonati ai acestei centrale. De obicei aceste cabluri sunt cabluri în perechi. Ele pot avea diferite capacitati, cuprinse între 6 si 2424 perechi. Toate conductoarele cablurilor de abonati au diametrul cuprins între 0, 4 si 0, 9 mm. În ultima vreme, se folosesc cabluri cuartate.

Cablurile de intercomunicatii-sunt destinate legaturii directe între centralele telefonice ale aceleiasi localitatii. Aceste cabluri au diametre ale conductoarelor de la 0, 5 mm în sus. De obicei, ele contin conductoare cu doua diametre:cele mai multe au diametrul de 0, 5.0, 6 mm, iar celelalte de 0, 9 mm(mai rar de 0, 8 mm). Ele se numesc cabluri compuse.

• Dupa modului de pozare, cablurile de telecomunicatii urbane se grupeaza astfel:

Cabluri de telecomunicatii aeriene montate pe fatadele cladirilor sau pe

stâlpi;

Cabluri de telecomunicatii subterane pozate direct în sol sau în canalizatie.

Aceste cabluri au conductoarele din cupru, grupate în perechi sau cuarte. Izolatia conductoarelor se face cu benzi de hârtie impregnata , aplicata prin suprapunere, formând o pereche a cablului. Miezul cablului este protejat de o manta cilindrica din Pb, iar straturile de protectie ce acopera mantaua sunt formate din hârtie si fire de cânepa. Armarea se face cu benzi de otel laminate sau cu sârme rotunde din otel, zincate sau late. Impregnarea straturilor de protectie se face cu bitum.

Tipuri constructive:

-THUPY si THUP2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie din hârtie în manta de plumb si manta de PVC,

-THUPAbI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hârtie în

manta de plumb, armat cu învelis exterior din fire textile,

-THUPArI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hârtie în manta de plumb, armat cu sârma de otel cu învelis exterior din fire

textile,

-TU2YY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de polietilena în manta de PVC,

-TUHPAbY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hârtie în manta de plumb, armat cu benzi de otel, cu manta exterioara din PVC.

-TUHAY si TUHA2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hârtie în manta de aluminiu, cu manta exterioara din PVC sau polietilena.

b)Cabluri interurbane

Cablurile de telecomunicatii interurbane sunt utilizate pentru cablarea traseelor de mare distanta. Acestea pot fi omogene, când cablul contine conductoare cu acelasi diametru si aceleasi grupe de conductoare sau combinate, sau neomogene, când cablul contine conductoare sau grupe de conductoare cu diametre diferite. Cablurile interurbane sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de 250V. Conductoarele sunt din cupru înfuniate în perechi cu un anumit pas, în curate dubla pereche DM(Diesel horst-Martin)sau cuarte S(stea).

Cablurile interurbane sunt cabluri cuartate, diametrul condctoarelor fiind cuprins între 0, 9 mm si 1, 4 mm;toate cablurile interurbane sunt armate, caci se instaleaza în sapatura. Pentru a micsora capacitatile parazite între conductoare, acestea se izoleaza întâi cu sfoara de hârtie(cordel) si abia apoi cu banda de hârtie.

Cabluri cu încarcare înductiva-teoretic s-a aratat si practica a confimat ca distanta de tramsimisie creste daca se mareste pâna la o anumita valoare inductivitatea conductoarelor.

Ca urmare, în scopul maririi distantei de transmisie, s-a ajuns la necesitatea maririi artificiale a inductivitatii conductoarelor cablurilor interurbane.

Cablurile interurbane cu inductivitate marita se numesc cabluri cu încarcare inductiva. Încarcarea inductiva se realizeaza fie prin constructia corespunzatoare a cablului, obtinându-se asa numitele cabluri krarupizate, fie prin pupinizarea traseului de cablu. La acest ultim procedeu, cablul este de fabricatie obisnuita, însa pe traseul lui se monteaza din loc în loc bobine de inductanta, numite bobine pupin.

La cablul krarupizat, încarcarea inductiva se realizeaza prin înfasurarea în spirala pe fiecare conductor de cupru a unei sârme de fier moale într-un strat sau mai multe straturi. Spirele sârmei de fier sunt alaturate. Peste ele se înfasoara cordelul, ca la orice cablu interurban, dupa care urmeaza unul sau mai multe straturi de hârtie electroizolanta.

-hîrtia si sfoara electroizolanta au grosimea cuprinsa între 0. 1 mm si 0. 17 mm,

-pentru consolidarea elementelor si a straturilor concentrice se utilizeaza fire de bumbac,

-mantaua din plumb are grosime cuprinsa între 1. 5 mm-2. 3 mm

învelisurile de protectie si armatura aplicata peste mantaua de plumb au grosimea de 2mm respectiv 2 x 0. 2mm

-la cablurile armate, peste mantaua de plumb se aplica un învelis de protectie având în structura:bitum, benzi de hârtie impregnata în substante bituminoase, fibre de cânepa, benzi de otel.

b)TIHAY, TIHA2YabY, TIHA2YabzY, TIHAOY

-conductoarele realizate din Cu electrolitic,

-mantaua din Al cu grosime radiala între 1 mm si 1, 75 m,

-pentru protectia mantalei se utilizeaza:un strat de bitum cu adaos de cauciuc, un strat anticoroziv din lac,

-armarea se face din benzi de otel laminat.

APLICAŢII :

1. Precizati semnificatia notatiilor folosite pentru cablurile de telecomunicatii urmatoare

CABLURILE PENTRU ÎNALTĂ FRECVENŢĂ

Cablurile pentru frecvente înalte se realizeaza în doua variante constructive:cu circuite ecranate si concentrice.

a) Cabluri cu circuite ecranate

În cazul când printr-un cablu se transmit curenti cu mai multe frecvente, datorita diafoniei, transmisiile de pe circuitele cu frecventa mai mare influenteaza transmisiile de pe circuitele cu frecventa mai mica. Perturbatia este cu atât mai puternica , cu cât frecventa este mai mare.

Suprimarea sau reducerea efectului acestui fenomen se obtine cu ajutorul ecranelor. Se utilizeaza ecrane electrostatice si ecrane electromagnetice.

*Ecranul electrostatic-suprima diafonia provocata de dezechilibrul capacitiv al conductoarelor;el nu are însa nici un efect asupra diafoniei determinate de inductia mutuala dintre circuite. Ecranul electrostatic este format dintr-o banda de hârtie metalizata(acoperita pe o parte cu un strat fin de metal, cel mai des folosit fiind aluminiul), care se infasoara în spirala peste izolatia perechii(perechilor)sau cuartei(cuartelor)respective.

*Ecranul electromagnetic-suprima ambele feluri de diafonie. Acest ecran consta într-una sau mai multe benzi metalice, dintre care cel putin una este dintr-un material feromagnetic(fier, nichel etc. ), iar celelalte sunt din aluminiu. Ele se înfasoara în spirala peste perechile sau cuartele care trebuie ecranate.

b) Cabluri concentrice

Cu ajutorul tipurilor de cabluri prezentate pâna acum nu se pot efectua transmisii pe frecvente mai mari de circa 0, 1 MHz. Cum frecventele din domeniul radiodifuziunii si televiziunii sunt cu mult mai mari, ajungând pâna la circa 14MHz, a fost nevoie sa se creeze un nou tip de cablu, capabil sa satisfaca aceste cerinte. Una dintre greutatile întâmpinate la realizarea lui a fost gasirea unui material cu proprietati electroizolante mult superioare hârtiei. Aceasta dificultate a fost înlaturata odata cu descoperirea materialelor electroizolante sintetice, ca:stiroflexul, cotopa si supercotopa.

Cablurile simetrice cu straturi concentrice-au conductoarele identice ca diametru, dispuse alaturat.

CABLU SIMETRIC SECŢIONAT

Cablurile concentrice asimetrice sau coaxiale-sunt cele în care perechile sunt formate din conductoare cu diametre diferite, introduse unul în celalalt. Miezul este compus din:

-un conductor de cupru de sectiune circulara(rotunda), având diametrul de 3..5 mm;

-un conductor de cupru sau aluminiu tubular cu peretii foarte subtiri;

-un numar de discuri de stiroflex, care izoleaza conductoarele unul de altul si le fixeaza astfel încât sa fie concentrice(axa conductorului central sa fie aceeasi cu axa conductorului tubular). Miezul cablului coaxial este izolat cu benzi de stiroflex peste care se afla camasa cablului si apoi învelisurile de protectie(toate cablurile coaxiale sunt armate).

În cazul cablurilor de telecomunicatii simetrice, frecventa maxima transmisa este de 552 kHz. În apropierea acestei frecvente, creste foarte mult diafonia între circuitele fizice ale cablului, facând imposibila transmisia de informatii pe linie. Rezolvarea acestei probleme se face prin utilizarea, în retele de telecomunicatii interurbane, a cablurilor coaxiale. Perechea coaxiala(circuitul coaxial) a aparut prin utilizarea ecranului de telecomunicatii simetric drept al doilea conductor. Dielectricul poate fi aer sau material plastic.

d-diametrul exterior al conductorului interior;

D-diametrul interior al conductorului exterior.

CIRCUIT COAXIAL

Pentru tipurile mai vechi se utilizeaza ca dielectrici cauciucul sau ceramica. Conductorul central, de forma cilindrica masiva sau tubular, poate fi din cupru, aluminium sau fier. Conductorul exterior de forma tubulara, semitubulara sau benzi metalice, a carui sectiune transversala poate fi un cerc, dreptunghi, poligon regulat sau elipsa, se confectioneaza printr-o tehnologie specifica de lipire sau sudare electrica în atmosfera neutra.

Perechea coaxiala a devenit în scurt timp elementul determinant al numeroaselor structuri de cabluri coaxiale.

Cablurile coaxiale sunt de mai multe feluri:

Cabluri de telecomunicatii de centrala

Un ansamblu de conductoare :cuarte, terte si chinte izolate, înfuniate dupa anumite criterii, cuprinse într-o manta etansa peste care se pot aplica diferite învelisuri de protectie pot constitui un cablu de telecomunicatie.

Cablurile de telecomunicatii cu conductoare de cupru, izolate cu PVC, în manta de PVC sau plumb, se utilizeaza la cablarea centralelor telefonice, precum si la racordarea cablurilor de telecomunicatii urbane cu manta din plumb în repartitorul centralei telefonice, tipul TCYP.

Pentru simbolizare se utilizeaza urmatoarele litere:

T-telecomunicatii,

C-centrala,

Y-izolare cu manta PVC,

P-manta de plumb,

Exemplu de notare:TCZZ 35x2x0. 5NTR2033-83-cablul de telecomunicatii de centrala având 35 perechi de conductori de cupru de diametru 0. 5 mm.

Cablurile de centrala se fabrica cu conductori din cupru rasuciti în perechi, terte, curate si chinte.

Varietati de cabluri SHOWA

SHOWA este un producator experimentat si puternic în domeniul cablurilor telefonice urbane. Începand de la introducerea codului culorilor polietilenei (CCP)pentru cablurile telefonice, SHOWA a tinut pasul în privinta celor mai noi tehnologii de obtinere a acestor cabluri.

Se pot defini diferite tipuri de cabluri telefonice SHOWA, în plastic unele fiind nou introduse, iar altele înlocuindu-le pe cele cu hârtie.

1. Tipuri de izolatie:

a)Solida-izolatie dura în ceea ce priveste proprietatile fizice si electrice, destul de usor de fabricat si de mânuit ca si de condus procesul de productie.

Pe de alta parte este voluminoasa în mod inevitabil si deci mai putin economica (mai scumpa)decât altele.

b)Celulara-în primul rând este economica datorita grosimii reduse a peretilor si miezului compact al cablului continînd un mare numar de perechi într-un diametru total dat de cablu.

Pe de alta parte, izolatia este destul de fragila, mai slaba în proprietati fizice si în posibilitatea de a preveni deplasarea compozitiei de umplere din interior.

c)Foam-skin(izolatie celulara cu pelicula)-aceasta este un hibrid a celor doua tipuri anterioare. Stratul interior celular face miezul cablului mic si chiar economic. Stratul exterior solid furnizeaza izolatiei rezistenta mecanica si o bariera suficienta contra patrunderii compozitiei de umplere în stratul celular interior.

 

2. Tipuri de miez

a) Miez cu aer- n acest caz izolatia este mai subtire si cablul stea mai compact astfel încât însusi este mai economicos. Pe de alta parte se obtin facilitati speciale pentru întretinere cum ar fi sistemul de presecurizare cu gaz pentru retelele importante.

b)Umplut cu aer-umplerea interstitiilor din interiorul miezului cablului cu o compozitie de umplere, duce la o izolatie mai groasa datorita cresterii constantei dielectrice a miezului cablului deci cablul însusi devine voluminos si costisitor.

3. Forma de tosadare

a)Perechea- n acest caz se realizeaza mai usor o echilibrare buna între circuite astfel încât sa se obtina bune caracteristici de diafonie. Aceasta forma de torsadare este avantajoasa pentru transmisiile de mare viteza cum ar fi pentru PCM pe de alta parte cablurile devin inevitabil mai voluminoase.

b)Cuarta-face miezul cablului mai compact astfel încât mai multe perechi pot fi introduse în miez în mod mai economic.

Precizati avantajele si dezavantajele diferitelor variante de izolatii, de miezuri si de torsadari utilizate la cablurile SHOWA. Completati cu informatiile cerute urmatorul tabel.

CABLURI CU FIBRE OPTICE

Fibrele optice se pot folosi individual(cordon de fibra)sau grupate în cabluri.

Elementele unui cablu sunt:

-miezul cablului;

-înfasurari(material plastic, aramida, kevlar);

-element central de rezistenta;

-interstitii cu aer sau gel;

-tuburi protectoare;

-fibre optice;

-mantaua cablului;

-cablu de otel(pentru cabluri aeriene).

CABLURI CU FIBRE OPTICE ÎN SECŢIUNE

La alegerea fibrelor optice si conductoarelor, în vederea utilizarii acestora la fabricarea cablurilor de telecomunicatii, se tine seama de:

-geometria fibrei;

-dechiderea numerica(NA);

-atenuarea lineica(dB/km);

-largimea benzii de transmisie(MHz);

-rezistenta mecanica maxima permisa la întindere;

-tipul conectorilor;

-factorul de cuplaj;

-natura sursei(LED sau LASER);

-mediul de functionare;

-raza de curbura minima admisa;

-temperatura de functionare;

-rezistenta la socuri si vibratii;

-functia de transfer.

Constructia cablului în jurul elemntului central de rezistenta se rasucesc tuburile largi protectoare cu fibre optice. Elemntul central poate fi utilizat ca element de rezistenta. Înfasurarile (din material plastic, Kevlar) se realizeaza peste elementul central si tubururile largi astfel încât sa dea miezului o forma rotunda. Tuburile protectoare largi sunt reprezentate de o teava mica din plastic în interiorul careia se afla una sau mai multe fibre optice.

Proprietatile tubului:

-nedeformabil;

-rezistent la întindere;

-flexibil;

-protectie împotriva influentei mediului;

-usor de denodat;

-permite micsorarea fibrei în tub fara ca aceasta sa fie supusa la tensiuni mecanice.

Fibrele optice sunt torsodate în tub, astfel ca exista un exces de lungime fata de lungimea cablului. Tuburile protectoare strânse sunt reprezentate de un învelis solid de plastic lipit de fibra. În aceste tuburi fibra nu este lejera astfel ca ea poate suferii la tractiuni mari.

Tuburile protectoare hibride-aceste tuburi combina tipul de protector larg cu tipul de protector strâns, iar între tipul de protector si fibra exista un start alunecos.

Mantaua cablului - aceasta trebuie sa protejeze miezul cablului optic contra influentelor:

-mecanice;

-termince;

-chimice;

-umiditate.

Mantaua se poate realiza din:

-polietilena PE;

-policlorura de vinil PVC;

-etilen propilena florurata FEP;

-copolimer etilen/acetate de vinil EVA.

Cablul de otel reprezinta elementul de sustinere aeriana a cablului cu fibra optica.

Cablu cu fibre optice pentru interconectare

APLICAŢII

Indicati în scris, completând spatiile libere, care sunt criteriile de clasificare a cablurilor cu fibre optice enumerate mai jos.

În figura este reprezentat în sectiune un cablu cu fibra optica. Notati în dreptul literelor de la A la E elementele componente ale cablului :

Cabluri de calculatoare utp. etc

Fara partea de instalare- fara desene cu alex

Cu aplicatii