Le puteti testa si in magazin, la prima vedere. Este vorba de cateva teste simple, care odata efectuate, va vor crea o imagine preliminara a calitatii snurului:
1. Treceti degetele peste suprafata firului (sau "camasa", care este facuta de obicei din materiale plastice - polimeri, PVC). Vedeti cat de fina si de alunecoasa vi se pare. Cu cat camasa este mai "alunecoasa" (aceasta suprafata are inclusa in interiorul ei diversi agenti de lubrefiere, care pe toata durata vietii snurului mentin supletetea str 12312d31m ucturii interne si a suprafetei exterioare), cu atat mai mic va fi coeficientul de frecare al firului de inelele vergii si cu atat mai usor va va fi sa lansati snurul. Comparati calitatea suprafetei firelor in discutie cu firele mai ieftine ale concurentei prin acest test simplu.
2. Desfasurati cativa metri de snur de pe rola si lasati firul sa cada liber, pe podea. Asa veti putea vedea daca firul are memorie si mai ales cam cata memorie are firul. Memoria este direct legata de rigiditatea firului - in general, cu cat firul este mai rigid, cu atat memoria este mai mare. Care element constructiv da aceasta rigiditate firului? Pai, mai intai, "miezul" sau "inima" snurului. Daca miezul este din monofilament (un singur fir monofilar de diametru mai mare), atunci rezultatul final va fi un snur mai rigid. Daca miezul snurului este construit din multiple fire de nailon impletite (braiding tip tubular), atunci snurul de musca va fi mai moale.
Atentie - rigiditatea unui snur nu este data de compozitia camasii - producatorii de firma fac snururi cu camasi "rigide" si fara memorie pentru uzul in climaturi calde, unde un snur cu acoperire "moale" aproape ca s-ar topi. Cum afecteaza memoria firului modul in care pescuim? Simplu: cu cat e mai rece apa in care pescuim, cu atat un fir cu memorie ridicata va "memora" diametrul mulinetei de pe care tocmai a fost scos in spire.
De asemenea, textura mai rigida a unei camasi recomanda snurul respectiv pentru lanseuri la distanta (firul se va incurca mai putin in inele cand este "lansat" - shooting the line prin procedeul double hauling). Pe de alta parte, snurul cu o camasa supla va permite corectii mai bune ale firului pe apa (mending-uri) si nu va pune probleme cu memoria nici in cazul pescuitului pe apa foarte rece.
3. Mai conteaza diametrul snurului. Snururile care reusesc sa ofere un diametru mic chiar la o clasa mare (ex: un snur de clasa 6 care are diametrul unui snur clasa 4) au in general o densitate crescuta, ceea ce inseamna ca vor pluti diferit pe apa (flotabilitatea va fi ceva mai scazuta). Diametrul snurului influenteaza alte variabile, cum ar fi rezistenta la inaintare (frecarea cu aerul): un snur mai subtire va taia aerul mai bine deci va intampina o rezistenta mai mica in conditii de vant. Diametrul snurului nu influenteaza insa modul in care se comporta la smulgerea sa de pe apa. Este adevarat cu un snur mai gros va avea o suprafata mai mare de contact cu apa, insa in acest caz, factorul determinant este coeficientul de frecare cat mai mic al camasii. Un fir gros cu o camasa foarte "alunecoasa" va fi la fel de usor de smuls de pe apa ca un snur mai subtire. Astea sunt numai cateva din "subtilitatile" carora unii nu vor sa le acorde atentie, dar care conteaza foarte mult in ergonomia/eficienta pescuitului cu musca artificiala.
Un snur SA Mastery XXD (Distance) costa 60 de dolari iar un snur din clasa low end costa 15-20 de dolari. E vorba de calitatea materialelor folosite, de tehnologiile implicate (Scientific Anglers foloseste tehnologia 3M pentru camasa AST - Advanced Shooting Technology si microsferele cu aer 3M care permit obtinerea densitatii dorite).
4. Mai e ceva care conteaza: taper-ul snurului sau conicitatile folosite, atat pentru DT (dublu conice) cat si pentru WF (greutate frontala). Designul si conicitatea burtii (belly), designul conicitatii care face trecerea la snurul alergator si mai ales designul conicitatilor varfului firului (care influenteaza direct delicatetea si precizia prezentarilor) sunt ca piesele dintr-un puzzle. Cu cat sunt imbinate mai armonios, cu atat rezultatul va fi mai performant. Toate aceste conicitati sunt folosite pentru a realiza fire specializate, care sunt special gandite pentru anumite situatii, ape, muste, pesti, tipuri de prezentari.
De aceea modelul SA Mastery XXD are un head de aproape 21 de metri la clasa 6 (head-ul unui WF este format din front taper, belly si rear taper) din toti cei 27 de metri cat are firul, deaorece este un fir destinat lanseurilor la distanta, unde cu cat tii in aer mai mult fir, cu atat iti va fi mai usor sa shootezi snurul subtire (shooting line-ul). Si, de aceea modelul Mastery XPS de la SA are un head de numai 10-11 metri, pentru ca este destinat prezentarilor delicate in apropiere.
Deci, sunt fire care inlesnesc prezentari mai delicate, sunt fire pentru prezentari (mai putin delicate) la distanta si sunt fire "de mijloc", care incearca sa faca si una si alta. Ca regula, DT-ul va oferi prezentari ceva mai delicate decat un WF (desi astfel de diferente pot fi anulate de maiestria pescarului in manuirea lansetei - casting). DT-ul va fi intotdeauna mai usor de repozitionat/corectat (mending) decat un WF din cauza diametrului constant (o data ce aveti tot head-ul pe apa, diametrul mult mai subtire al shooting line-ului nu va putea sa transfere suficienta energie head-ului), in timp ce un DT are acelasi diametru pe toata lungimea snurului (minus conicitatile frontale). De asemenea, o data ce ati scos tot head-ul unui WF, nu veti mai putea face un roll cast eficient ca atunci cand folositi un DT.
Privind lucrurile dintr-un punct de vedere diferit, un DT nu va fi la fel de usor de shoot-at ca un WF pentru ca DT-ul n-are acel fir alergator (shooting line) mult mai subtire precum WF-ul. Diametrul redus al shooting line-ului reduce frecarea prin inele. Cu un WF tineti in aer tot head-ul plus ceva shooting line (1-2 metri, se numeste overhang) si puteti lansa destul de mult fir cu efort minim (prin procedeul "shooting the line"): ati scos head-ul plus ceva shooting line din doua, maxim trei lanseuri false, dupa care shoot-ati firul (daca mai folositi si dubla tractiune, atunci veti lansa si mai departe). Asta inseamna economie de miscari, adica economie de energie.
Ca sa lansati un DT la fel de departe, nu prea merge sa shoot-ati firul pe principiul WF-lui pentru ca DT-ul n-are shooting line iar diametrul mai mare al firului inseamna frecare mai mare. In acest caz, trebuie sa "aerializati" mai mult fir (sa tineti in aer, prin lanseuri false, o lungime mai mare de fir) si sa shoot-ati atat cat va permite firul (mult, mult mai putin decat in cazul unui WF).
Ar mai fi multe de spus despre firele de musca. Considerati cele scrise mai sus cca o introducere... scrisa in graba . testul hotarator se face numai pescuind cu un anume fir. Totusi, puteti afla destul de multe testand firul in magazin prin metodele descrise mai sus dar si comparandu-l cu alte fire (de la concurenta, de la prieteni etc.).
|
