În functie de principiul de functionare pot fi tranzistori bipolari sau tranzistori cu efect de câmp.
2.1. Teoria elementara a TBP
În figura 2.2 sunt prezentate, în corespondenta cu figura 2.1, simbolurile celor doua tipuri de tranzistori bipolari (tipul PNP si tipul NPN) precum si regulile de asociere a curentilor si tensiunilor.
Se constata ca simbolul tranzistorului contine o sageata care indica sensul curentului prin terminalul emitorului si tipul tranzistorului. Daca sageata este orientata catre simbol tranzistorul este PNP.
Sensurile celorlalti doi curenti sunt invers decât sensul curentului de emitor, asa încât sa avem relatia
I=I
+I
.
Tensiunile se noteaza cu indici în ordinea primul indice - de unde pleaca iar al doilea - unde ajunge ( s.ex. VCE = VEC ) asa încât avem relatia pentru tensiuni
V+V
+V
=
Pentru a descrie comportarea dispozitivului trebuie sa avem relatiile dinte marimile (3 curenti si 3 tensiuni) asociate tranzistorului. Cele doua relatii elimina doua din variabile asa încât ramân numai 4 marimi.
De regula atât modelele cât si caracteristicile statice considera doua din marimi independente (urmând a fi impuse din exterior) iar celelalte doua se exprima analitic sau grafic în functie de marimile independente.
Teoria elementara a tranzistorului considera structura tranzistorului din figura 2.3 cu jonctiunile polarizate de cele doua surse una în conductie (jonctiunea EB emitor - baza) si cealalta în polarizare inversa (jonctiune CB colector - baza).
2.7. Polarizarea tranzistorului cu efect de câmp
În figura 2.26 sunt prezentate schemele clasice de polarizare a tranzistorului cu efect de câmp în zona activa de functionare.
Structurile de polarizare, constatam ca sunt aceleasi indiferent de tipul tranzistorului fie bipolar, fie cu efect de câmp.
Condensatorul CS în regim de curent alternativ decupleaza rezistorul RS.
În cazul tranzistorului TEC-J, tensiunea de polarizare a grilei este negativa, motiv pentru care rezistorul RS este obligatoriu prezent în schema.
![]() |
Fig. 2.26. |
Considerând curentul absorbit de grila neglijabil, pentru schema cu o singura rezistenta în circuitul grilei tensiunea de polarizare a grilei este
VGS = - RS ID ,
iar pentru chema cu doua rezistente
Tensiunea aplicata canalului, pentru ambele scheme din figura 2.26 este
VDS = VDD - (RS + RD) ID .
2.8. Circuite echivalente ale TEC
Indiferent de tipul tranzistorului (TEC-J sau TEC-MOS), în regim variabil schema echivalenta se construieste plecând de la faptul ca numai tensiunile modifica valoarea curentului
.
Variatia curentului de drena poate fi exprimata prin diferentierea functiei f
,
.
Relatia pe baza careia se construieste schema echivalenta (prezentata în figura 2.27).
![]() |
Derivatele partiale se noteaza
gm - panta tranzistorului,
gd - conductanta drenei,
ID - amplitudinea variatiei curentului de drena în jurul punctului static de functionare.
Valorile în care se încadreaza parametrii de regim variabil ai tranzistorilor cu efect de câmp sunt
gm = 0,1 ... 10 mA/V;
rd = 0,1 ... 1 MΩ.
Când frecventa tensiunii de intrare este mare încep sa conteze capacitatile dintre electrozi, motiv pentru care schema echivalenta de la frecvente medii se completeaza cu capacitatile CGS, CGD, CDS ca în figura 2.28.
![]() |
Exista între grila si drena o
legatura (între iesire si intrare) motiv pentru care nu se
utilizeaza aceasta schema echivalenta, ci se
transforma, pe baza teoremei lui Miller, într-o alta schema
echivalenta fara transfer de la iesire la intrare. În
schema echivalenta nu mai apare iar capacitatile la
intrare si de la iesire devin functii de factorul de amplificare
în tensiune de la frecvente medii.
|