Intrebarea 1.
Terminologia folosita in evaluarea riscului.
Hazard - se identifica prin potentialul de producere a unui accident.Proprietate intrinseca a unei entitati de a produce pagube.
Risc - probabilitatea ca hazardul sa se transforme intr-un accident mai grav.
Hazard in industria chimica - are potentialul sa produca pierdri materiale,umane sau de mediu.
Raportul intre Hazard si siguranta - R.
R = F x C x V
Accident - manifestarea fizica,pierderi de continut de material ,energie..
Accident rezultat - manifestare fizica accidentului la substantele toxice = dispersie toxica ; substante inflamabile = incendiu.
Frecventa - evenimentele initiatoare si elementele intermediare.
Consecinta - o masura a efectului presupus de cazului de accident rezultat.
Zona de efecte - zona letala,cu efecte oxice
Zona cu efecte toxice - efectele sunt egale sau mai mari cu un anumitnivel de ingrijorare.
Analiza de risc - estimarea cantitativa care se bazeaza pe metode ingineresti si matematice pentru combinarea estimarii consecintelor si frecventelor de accidente.
Evaluarea de risc - procesul foloseste procedura de risc pt luarea deciziei foloseste strategii de reducere a riscului.
Indici de risc - se bazeaza pe analiza cantitativa,eronarea rapida asupra mediului si sanatatii.
Intrebarea 2
Managementul integrat al riscului.
Intrebarea 3
Secventa analizei riscului Analiza preliminara.
Analizele calitative si cantitative
Analiza consecintelor.
Intrebarea 4
Riscul.definitie.cum se calculeaza.exemplu.
R = F x C Risc= f (frecventa, magnitudine
Exemplu de risc : RISCURILE ĪN INDUSTRIA CHIMICĂ, RAFINĂRIILE , Instalatiile petrochimice...etc
Probabilitatea ca hazardul sa se transforme intr-un accident mai grav - riscul.
Intrebarea 5
Proprietatile substantelor periculoase .
SUBSTANŢE
Elementele chimice si compusii lor īn stare naturala sau obtinuti prin procese industriale si, daca e cazul, cu aditivii necesari pentru introducerea lor pe piata.
PREPARATE
Amestecuri sau solutii realizate cu doua sau mai multe substante.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE
Masa moleculara .
suma maselor atomice ale tuturor atomilor unei molecule.
Cu cāt este mai mare masa moleculara cu atāt e mai mica posibilitatea ca o substanta sa fie absorbita de organisme.
Punctul de fierbere
Punctul de fierbere al unei substante este temperatura la care aceasta īsi poate schimba starea din lichid īn gaz.
Un lichid se poate transforma īn gaz la temperaturi sub punctul de fierbere prin procesul de evaporare Cu toate acestea, evaporarea este un fenomen de suprafata, prin care numai moleculele localizate aproape de suprafata gazului/lichidului se pot evapora. Fierberea, pe de alta parte, este un proces de volum, astfel īncāt moleculele din tot lichidul pot fi vaporizate, rezultānd formarea unor bule de vapori.
Cu cāt este mai scazut punctul de fierbere cu atāt mai mare este posibilitatea impactului prin inhalare.
Punctul de explozie
Punctul de explozie al unei substante este cea mai mica temperatura la care aceasta poate forma un amestec inflamabil cu aerul .
La aceasta temperatura, vaporii pot īnceta sa mai
arda atunci cānd sursa de aprindere este īndepartata.
Acest
parametru NU este corelat cu
temperaturile surselor de aprindere sau ale combustibilului de ardere, care sunt
mult mai ridicate.
Cu cāt este mai mare presiunea vaporilor, cu atāt mai mare este posibilitatea impactului prin inhalare sau contact dermic.
Aprinderea
Aprinderea este actul de initiere a unei reactii.Īn chimie se refera la īncalzirea unui material pāna la punctul īn care se realizeaza o combustie spontana.
Densitatea
simbol: - Greaca: rho) este masura masei per unitate de volum.
Cu cāt este mai mare densitatea unui obiect cu atāt mai mare este masa sa pe volum.Un obiect mai dens cum ar fi fierul va avea un volum mai mic decāt o masa egala de substanta mai putin densa ex. apa
Unitatea SI a densitatii este kilogramul pe metru cub (kg/m³).
PROPRIETĂŢI TOXICOLOGICE
IDLH - Imediat periculoase pentru viata si sanatate
Concentratia maxima de contaminanti purtati de aer,
exprimati īn mod normal ca parti pe milion (ppm), care se pot
evita īn 30 minute fara un aparat respirator si fara a experimenta
vreo primejduire īn ceea ce priveste activitatea de salvare iritarea
severa a ochilor sau efecte ireversibile asupra
sanatatii.
Stabilite
de catre Institutul National de Sanatate si
Siguranta Ocupationala al Statelor Unite (NIOSH).
LC50 - Concentratia letala
Concentratia unei substante chimice care ucide din populatia de proba Aceasta masura este īn general utilizata atunci cānd expunerea la o substanta chimica se face prin inspiratie, īn timp ce LD50 reprezinta masura general utilizata atunci cād expunerea se face prin īnghitire, prin contact dermic sau prin injectare
Clasificarea se bazeaza pe efecte acute pe ternen lung, atāt pentru o singura cale de expunere sau pentru o expunere repetata si prelungita.
EFECTELE ASUPRA MEDIULUI
TOXICITATE PENTRU SPECIILE ACVATICE (toxicitate acuta
CL50 ( n apa) letal pentru pesti
EC50 (concentratie efectiva asupra daphnia
CI50 (concentratie de inhibare a cresterii asupra plantelor marine
DEGRADARE
Valoarea de degradare dupa zile
Valoarea ratei BOD/COD (biotic degrading trend/ tendinta de degradare biotica
CAPACITATEA DE BIOACUMULARE
Octanol-coeficientul de partitie al apei /partition coefficient
(Pow)
Octanol-ul este un solvent organic Acest parametru este utilizat pentru a determina
soarta substantelor chimice īn mediu. Coeficientul de partitie
octanol-apa a fost corelat cu solubilitatea apei.
PERICULOS PENTRU MEDIU
Substante si preparate care pot produce hazaduri imediate sau īntārziate pentru una sau mai multe componente de mediu atunci cānd sunt eliminate.
Intrebarea 6
PROPRIETĂŢI TOXICOLOGICE
Viteza vāntului
Stabilitatea atmosferica
Rugozitatea terenului
tabilitatea atmosferica
t = coeficientul de transmitere a caldurii atmosferice
F = factor de vizibilitate
E = puterea de emisie a flacarilor (kW/m2)
INCENDIILE DE DEGAJARE
FLASHFIRE
Vapori/gaze inflamabile īn atmosfera.
Fenomenul este determinat dupa declansarea unui nor īmprastiat īn atmosfera, inflamabil īn amestec cu oxigenul.
Principalele caracteristici
Nu produce suprapresiune
Fenomenul este instantaneu
Extensia norului este calculata prin modele de dispersie.
Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a īntregii cantitati, īn amestec inflamabil cu aerul.
Combustia va implica fractiunea norului īn cadrul cāmpului de inflamabilitate:
UFL = Limita superioara a inflamabilitatii
LFL = Limita inferioara a inflamabilitatii
INCENDIILE PRIN JET
JET FIRES
Este un " foc torta produs de declansarea unui jet de substanta inflamabila īn stare lichida sau gazoasa care se scurge sub presiune
INCENDIILE GLOBULARE
FIREBALLS
Incendiul globular la un rezervor cu LPG
Focul globular este un fenomen legat de combustia unor mari cantitati de gaz lichefiat.
Este produs de o fisurare catastrofala a unui rezervor de stocare, acest fenomen fiind numit BLEVE (Boiling Liquid Expanding Vapour Explosion/ Explozia Vaporilor de Fierbere īn Expansiune ai unui Lichid )
Gazul eliminat formeaza un nor care izbucneste īn flacari si se ridica īn atmosfera, datorita reducerii densitatii determinata de supraīncalzire.
Un asemenea fenomen produce o sfera de foc minge de foc.
EXPLOZIA UNUI NOR NELIMITAT DE VAPORI
Un UVCE ("Unconfined vapor cloud explosion / Explozia unui nor nelimitat de vapori "), poate fi definita ca o combustie accelerata a unor vapori/gaze inflamabile īn atmosfera deschisa. Expansiunea vaporilor de combustie este atāt de rapida īncāt da nastere unui proces semnificativ de suprapresiune.
Acest scenariu este alternativ cu cel al incendiului prin degajare (care, dimpotriva, nu produce suprapresiune).
Conditiile de operare (presiune si temperatura) ale substantelor inflamabile eliberate.
De exemplu
Gaze lichefiate (propan, butan, etc.)
Lichide foarte inflamabile īn conditii de temperatura si presiune ridicata (benzen, ciclohexan)
Gaze inflamabile (metan, etilena, acetilena)
Aprindere īntārziata, care permite dezvoltarea unui nor inflamabil de mari dimensiuni.
Cantitate mare de gaz inflamabil īn interiorul norului inflamabil.
Pentru LPG, cantitatea minima din nor este de 1.5 tone , (īntr-un mediu partial īnchis si de 5 tone īntr-un mediu liber.
Pentru substante foarte reactive (acetilena, etilena cantitatea minima de gaz este de cāteva sute de kg.
Efectele undei de soc produsa de UVCE, se pot modifica remarcabil īn functie de reactivitatea substantei īn termenii vitezei frontului de flacari.
Gazele conform vitezei de dispersie a frontului de flacari Ufe, se īmpart īn 3 categorii
cat Gaze cu reactivitate redusa (metan) ufe = 40 m/s
cat gaze cu reactivitate medie (f.ex. propane) ufe = 80 m/s
cat gaze cu reactivitate ridicata (f.ex. acetilena) ufe = 160 m/s
Intrebarea 19
Vulnerabilitatea populatiei expusa accidentelor tehnologice
Vulnerabilitatea" exprima posibilitatea ca un individ sa sufere efecte letale datorate expunerii la un nor de substante toxice.
Poate fi exprimata īn termeni probabilistici ca o functie a urmatorilor parametri:
Concentratia substantei toxice
Caracteristicile substantei toxice
Durata expunerii
Posibilitatea de adapostire si/sau modalitati de scapare.
Concentratiile la distante diferite sunt evaluate prin modele matematice ale dispersiei atmosferice.
Efectele expunerii la substantele toxice asupra oganismului uman sunt cunoscute cu detalii pentru un grup limitat de substante.
De obicei, sunt folosite ca referinte datele despre toxicitate extrase din experimentele pe animale.
TOXICITATE RIDICATĂ
reprezinta concentratia substantei toxice care provoaca moartea a 50 % din populatia expusa la o expunere de 30 minute.
EFECTE IREVERSIBILE
IDLH reprezinta concentratia maxima a substantei toxice la care un organism poate face fata pe o perioada de expunere continua de 30 minute, fara efecte ireversibile asupra sanatatii. Acest parametru, utilizat mai ales pentru pregatirea planurilor de urgenta, defineste un areal de interes, īn interiorul caruia pot aparea daune asupra populatiei, ca rezultate ale expunerii succesive la produsul toxic.
Efectele expuneriii la substantele toxice pot fi īmpartite īn doua categorii
Efecte toxice ACUTE
Se refera la expunerea pe termen scurt la concentratii ridicate. HF-ul este capabil sa determine Efecte Acute īn caz de dispersie
Efecte toxice CRONICE
Sunt corelate cu expunerea prelungita la concentratii reduse de substante periculoase.
Analiza de risc a eliminarilor accidentale ia īn considerare exclusiv Efectele Acute
iritatii
Sunt incluse īn aceasta clasa substantele care produc pagube aparatului respirator si pielii sau ochilor.
narcotizare
Sunt incluse īn aceasta clasa substantele care actioneaza asupra reflexelor oamenilor, īncetinindu-le activitatea.
Īn cazul succesiunii eliminarilor accidentale sunt evaluate numai Efectele Acute
asfixiere
Multi nori pot cauza asfixiere pe masura ce elimina oxigenul din atmosfera; cu exceptia monoxidului de carbon, reactioneaza cu hemoglobina, prevenind fixarea oxigenului īn sānge.
Daune sistemice
Substantele capabile sa produca daune reversibile si ireversibile asupra organelor interne.
Intrebarea 20
Analiza consecintelor.Functiile PROBIT,rolul functiilor.
ECUAŢIILE PROBIT
Evaluarea numerica a probabilitatii expunerii subiectilor la consecinte letale, se realizeaza prin aplicarea ecuatiilor Probit.
Ecuatia defineste o functie continua de corelare a probabilitatii de deces ca functie a parametrilor scenariului. Ecuatia de referinta este urmatoarea
ECUAŢIILE PROBIT
Fiind:
A, B, n Parametrii toxicitatii specifice pentru fiecare substanta;
C Concentratia de referinta, ppm
Pr Valoarea numerica a functiei Probit
T Timpul de expunere, min
Ecuatia permite evaluarea concentratiei substantei toxice pentru determinarea, pentru o durata stabilita de expunere, a probabilitatii efectelor letale corespunzatoare valorii functiei Probit.
Intrebarea 21
Prezentarea riscului(individual si social)
CONTURAREA RISCULUI INDIVIDUAL: reprezinta estimarea riscului de deces al unei persoane prezente īntr-o pozitie geografica (x,y) din teritoriul īnconjurator al instalatiei.
vezi slide 15 din prezentarea riscului
RISCUL SOCIAL: vezi slide 16 din prezentarea riscului
Pentru determinarea atat a riscului social cat si a celui individual trebuie sa:
I.Sa se realizeze o analiza de risc:
II FRECVENŢA EVENIMENTULUI
III FRECVENŢA SCENARIILOR
IV TERMENII SURSEI
V MAGNITUDINEA CONSECINŢELOR
VI MATRICEA RISCULUI
Intrebarea 22
Efectul Domino
DEFINIŢIE
Pierderi de continut (scurgeri de materie si/sau energie) īntr-o instalatie/punct, datorita efectelor unui accident care are loc īn alta instalatie/punct, prin monitorizarea gravitatii consecintelor sau prin nivelul de extindere a ariilor afectate.
Criterii de identificare a Efectelor Domino
A. Scenarii de referinta
Radiatia:
l Incendiu de suprafata
l Incendiu jet
l Foc globular
Suprapresiunea
l Unconfined Vapour Cloud Explosion (UVCE)/ Explozia unui Nor Liber de Vapori.
Proiectari de fragmente
l BLEVE.
B Nivele de prag
Radiatia
l 37,5 kW/m2 pentru cel putin 30 minute
Suprapresiunea
l 0,3 bari pentru echipamentul de proces
l 0,14 bari pentru cladiri
Proiectari de fragmente
l 200 m - 400 m datorate fragmentelor metalice dupa un BLEVE
C Masuri de diminuare
Urmarind eliminarea initiala eliminare de substante periculoase este posibila interventia cu scopul de a
i) Detectarea scenariilor
Detectarea gazelor si a focului
Detectare umana
ii) Interventia īn instalatie
Activarea valvelor de izolare
Defectarea furnalelor sau a sistemelor de īncalzire;
Defectarea instalatiei
iii) Actiuni de urgenta
racirea structurilor īncalzite cu dispozitive de lupta īmpotriva incendiilor;
Activarea perdelelor de apa
Planuri de urgenta
Masurile de diminuare sunt directionate catre:
Reducerea duratei eliminarii
Reducerea distantelor avariate
D Frecventa Efectelor Domino
Se aplica urmatorii parametri
Frecventa de aparitie a scenariului selectat din zona i (Incendiu de suprafata, incendiu jet, UVCE sau BLEVE);
Coeficientul de directie (probabilitatea ca un incendiu jet sa ia nastere dintr-un punct i este directionat catre sursa selectata j;
Distanta dintre punctul de origine i si punctul tinta j;
Lipsa sistemelor de protectie
l Prezenta unui vas B situat īn imediata vecinatate, care ar putea fi afectat de un potentail incediu.
l Prezenta unui detector de gaze si sisteme de īnchidere automata.
Vasul B este prevazut cu un sistem permanent de prevenire a incendiilor
Intrebarea 23
Efectele negative ale accidentelor negative (incendii,explozii ,efecte)
Substante periculoase
DĂUNĂTOARE
Substantele si preparatele pot produce daune serioase sanatatii sau moarte prin inhalar, ingerare sau īn contact cu pielea.
COROZIVE
Substante si preparate care pot produce daune grave īn contact cu pielea.
IRITANTE
Substante si preparate necorozive care prelungesc sau continua expunerea īn contact cu pielea si produc reactii inflamatoare.
R29 La contactul cu apa se elimina gaze toxice
R31 La contactul cu apa se elimina gaze toxice
R32 La contactul cu acizii se elimina gaze foarte toxice
R33 Pericol de fecte cumulate
R66 Expunerea repetata poate provoca craparea pielii.
Intrebarea 25
Hotararea de GUVERN 804/2007
HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major īn care sunt implicate substante periculoase (publicata in M.O. nr. 539 din 8 august 2007) prevede in:
Articolul 1
reglementeaza masuri privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, precum si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului,
Art.3
Prevede termeni si expresii iutilizate:
accident major
amplasament
avarie/incident
depozit
efectul "Domino
instalatie
hazard/pericol
substanta periculoasa
Art.6
Prevede obligatiile operatorilor
|
