Transmisii prin curele

11.1.Definire si domeniu de utilizare

Transmisiile prin curele fac parte din categoria transmisiilor prin frictiune si servesc la transmiterea miscarii de rotatie si a momentului de torsiune de la arborele condus la cel conducator, într-un anumit raport si la o anumita distanta, prin intermediul uneia sau mai multor curele fig. 11.1.

Datorita specificului constructiv în comparatie cu transmisiile prin roti cu frictiune suprafata de frecare creste mult. Din aceasta cauza, forta de întindere a curelelor necesare pentru transmiterea unui anumit moment, va fi mai mica decât forta de apasare reciproca în cazul transmisiei cu roti de frictiune.

Acest lucru duce la simplificarea constructiei lagarelor de sustinere si reducerea uzurii pe suprafetele de contact.

Utilizarea larga a transmisiei prin curele deriva din urmatoarele avantaje :

constructie simpla

se poate transmite o gama larga de puteri (de la 0.08 kw pâna la 2000 kw)

posibilitatea transmiterii miscarii la distanta

miscarea se poate transmite de la o roata motoare la mai multe roti conduse

este o transmisie silentioasa

constituie elementul elastic dintr-un lant cinematic si contribuie la preluarea suprasarcinilor socurilor si vibratiilor (la socuri sau suprasarcini, cureaua aluneca pe roata de curea )

functioneaza la turatii mari

uzura redusa a elementelor

întretinere usoara 141g68b

posibilitatea transmiterii miscarii de rotatie între arbori concurenti sau cu pozitii oarecare în spatiu.

Printre dezavantaje pot fi enumerate :

din cauza alunecarilor , raportul de transmitere nu este riguros constant

gabarit mai mare decât la alte transmisii

necesitatea prevederii unor dispozitive de întindere a curelelor

În cazul ca trebuie mentinut un raport de transmitere strict constant, se utilizeaza curelele late dintate. Aceste curele au o capacitate mare de tractiune, functionare silentioasa si mentin raportul de transmitere constant. Se pot utiliza la transmiterea de puteri N 1800 [kw] cu viteze v = (25 45) [m/s] si i=1 8. Sunt întrebuintate în constructia de automobile, masini-unelte, mecanica fina, etc.

Transmisiile prin curele rotunde sunt utilizate doar ca transmisii cinematice.

11.2.Clasificare

Putem clasifica curelele astfel:

a

b

 

c

 

Fig. 11.2

♦ variabila - profilata fig. 11.2.c

d

e

f

Fig. 11.3

ramurile

o       neîncrucisate fig.11.3.a

o       încrucisate fig.11.3.b

întindere

o       cu role de întindere -fig.11.3.d

o       cu deplasarea rotii conducatoare

numarul rotilor conduse

o       una -fig. 11.3.a,c

o       mai multe-fig.11.3.e

raport de transmitere

o       aproximativ constant

o       variabil discontinuu prin trepte de transmisii -fig. 11.13.f

o       constant.

11.3. Materiale si tehnologie de executie

Pentru a putea fi folosit la confectionarea curelelor de transmisie, un material trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

sa prezinte rezistenta suficienta la tractiune, presiune de contact uzura

sa aiba un coeficient de frecare cât mai mare

sa aiba rezistenta ridicata la flexiuni repetate (oboseala)

sa nu prezinte urmari ale fenomenelor de îmbatrânire pentru o perioada de functionare impusa - exprimata în milioane de cicluri sau mii de ore de functionare

sa fie cât mai ieftin

Materialele utilizate la confectionarea curelelor sunt :

a.      Bumbac - se foloseste sub forma de snur, panglici tesute sau cusute, pentru transmisii de putere mica

b.      Piele bovine - Primele curele au fost confectionate din piele. Pielea îndeplineste majoritatea conditiilor cerute curelelor dar este scumpa si insuficienta la actuala dezvoltare a tehnicii. De aceea aria de folosire a curelelor de piele este în restrângere. Din piele se pot confectiona curele:

Lipirea panglicilor pentru confectionarea curelelor duble se face pe fetele exterioare, pentru ca suprafata de lucru sa aiba coeficientul de frecare cel mai mare

c.       Cauciuc - este materialul cel mai folosit si care îndeplineste în bune conditiuni cerintele pentru a fi utilizate la confectionarea curelelor de transmisie. În general curelele de cauciuc sunt armate cu insertie textila, fire sintetice sau metalice, pentru a asigura rezistenta sporita .

d.      Mase plastice - utilizarea maselor plastice la fabricarea curelelor a dus la înlocuirea materialelor naturale deficitare cât si la aparitia unor curele de forme si sectiuni noi. Performantele deosebite pe care le realizeaza v 125 [m/s]; n 600000 [rot/min]; N 6000 [kw] a marit posibilitatile transmisiilor prin curele. Acestea se pot realiza nearmate sau armate cu diferite insertii (fire sintetice sau metalice) .

Întrucât un material nu poate satisface toate conditiile de functionare perfecta, se impune alegerea în mod judicios atât a tipului de curea cât si a materialului din care este confectionata, tinând cont de toti parametrii care influenteaza transmisia.

La alegerea materialelor pentru rotile de curea, trebuie sa se tina cont ca materialele curelelor sunt în general cu duritate foarte scazuta. De aceea rotile de curea se executa din fonta sau oteluri turnate sau laminate, fara pretentii de duritate. De obicei se folosesc fonte cenusii, oteluri carbon turnate sau oteluri laminate de tip OL 37-OL 42.

11.4. Transmisii prin curele trapezoidale

Spre deosebire de curelele late, fetele de lucru al curelelor trapezoidale sunt flancurile laterale, care asigura o capacitate portanta mai mare la o încarcare mai mica a arborilor. În acelasi timp, durabilitatea curelei este influentata de alunecarile relativ mari de pe suprafetele de contact.

Sunt standardizate urmatoarele tipuri de curele

trapezoidale :

curele trapezoidale STAS 1164/1-91

curele trapezoidale înguste STAS 7192/2-83

Structural, cureaua trapezoidala, în sectiune, este constituita din urmatoarele zone - fig. 11.4.

Pentru o functionare corecta a transmisiei cu curele trapezoidale trebuie ca latimea curelei la nivelul diametrului primitiv sa fie egala cu latimea rotii de curea. Unghiul de înclinare a flancurilor profilului rotii de curea este mai mare decât unghiul profilului curelei pentru a se asigura o cât mai buna asezare a curelei pe roata. Pentru o functionare corecta a curelelor trapezoidale, la întinderea acestora trebuie sa ramâna un anumit joc între fundul profilului curelei si cel al rotii de curea (fig. 11.5 a). În figura 11.5 b,c sunt prezentate doua solutii de asezare incorecta a curelei pe roata de curea.

Fig. 11.5

Tabelul 11.4

transmisii cu 2 roti de curea

Unghiul de înfasurare b (grade)

c_β

Fig. 11.6

Tabelul 11.5

Numarul de curele

c_z

peste 6

Fig. 11.7