Colegiul Tehnic Decebal
Drobeta Tr. Severin
Proiect pentru absolvirea scolii de maistri
Domeniul : Fabricarea produselor din lemn
Calificarea profesionala: Maistru fabricarea furnirului, placajului si panelului
Īndrumator: Elev:
Anul scolar 2007-2008
CUPRINS :
1.CAPITOLUL 1
1.1.Argument........................3 1.2.1 Conditi tehnice ale furnirelor estetice ......4
Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice.....5
2.CAPITOLUL 2
2.2. 1 Uscatorul cu Banda si Duze .......... ..... ...... .....12
3.CAPITOLUL 3
3.1 Norme de protectia munci privind uscare furnirelor.17
4.BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........19
5.ANEXE.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................20
1.CAPITOLUL 1
Argument
Furnirul este cunoscut inca din timpuri indepartate ,primele placute din lemn pretios (cedru si abanos), fiind descoperite in piesele de mobilier din salile mortuare ale faraonilor
In decursul timpului tehnica debitarii si utilizarii acestor scainduri a trecut si in alte tari,folosindu-se procedee de taiere din ce in ce mai perfectioanate.Prin secolul al XVII-lea as inceput taierea scandurilor din butuci cu ajutorul unor ferastraie manuale .
Cu timpul ,locul ferastaraielor manuale a fost ocupat pe rand de gatere si ferastraie circulare a caror utilizare implica desigur pierderi inseminate de lemn valoros ,datorita rumegusului rezultat
Masina de taiat plan orizontala cu cutite a fost inventata de francezul Charles Picot in anul 1834.Rudimentara masina creata in secolulu al- XIX-lea a cunsocut apoi numeroase perfectionari, ajungand astazi un utilaj madern, cu actionari electro-hidraulice si o productivitate extreme de ridicata..
Produsul a suferit si modificari, mai ales sub aspect dimensional, de la scindurile taiate in mod rudimentar , ajungandu-se la foi cu grosimea de 0,4....0,8 mm, obtinute prin taierea plana sau derularea excentrica.
Utilizarea acestui material,se justifica prin caldura pe care o acumuleaza sip e care o cedeaza grreu.Chio 232d38c ar daca este un material regenerabil, ii trebuie totusi un timp pentru a ajunge in faza de exploatare (zeci de ani)
Consumul de lemn este din in ce mai mare dar si existenta lui biologica este importanta ,probleme privind protectia impotriva alunecarilor de teren si cu consumarea de bioxid de carbon si generari de oxygen.din arbori regeneratii se obtine cheresteaua,foile de furnir si la randul lor sunt transformate in placaj, panel sau lemn startificat.Prin maruntirea lemnului se obtin placile din P.A.L. (placii din fibra de lemn) si M.D.F. (placii din fibre cu densitate medie). O importanta deosebita se confera foilor debitate din lemn denumite furnire.
In
Ramnicul Valcea
Blaj
Comanesti
Suceava
Iar din cele de placaj amintim:
Drobeta-Turnu-Severin
furnire radiale
furnire semiradiale debitate intr-un plan perpendicular pe inelele anuale si apar sub forma de linii paralele sau aproape paralele iar razele medulare formeaza « oglinzi »
dupa defectele naturale si de prelucrare furnirele se impart in trei calitati :
.2. Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice
Un process tehnologic modern pentru producerea furnirelor estetice cuprinde urmatoarele faze principale:
Depozitarea bustenilor
Busteni destinati debitarii sunt expusi in timpul verii pricolului incideriisi rascoaceri(fag , mesteacan, carpen ,paltinul,teiul,plopul,salcia).Aceste fenomene se produc sub influente a doi factorii:umiditate si temperature .In cazul unei umiditati ecscesive , viata ciupercilor nu este posibila datorita lipsei de aer din golul cellular.Dimpotriva, o umiditate redusa , insotita de o temperature ridicata , creaza conditi favorabile dezvoltarii ciupercilor xilofage. Scopul conservarii bustenilor in timpul verii consta in mentinerea acestor conditi care sa nu permita dezvoltarea ciupricilor, adica o umiditate mare si o temperature relative scazuta .Procedeele de conservare a bustenilor se impart:
procede uscate (depozitare stransa a bustenilor in locuri umede ,racoroase si aplicarea de paste calde sau reci pe capetele acestora)
procedee umede(imersie sau stropire cu apa)
- Pregatirea bustenilor (sectionare,fasonare,tratare termica)
Pregatirea materiei prime in vederea debitarii cuprinde urmatoarele operatii:indepartarea corpurilor staine de pe suprafata materialului ; sectionarea bustenilor in piese avand lungimi corespunzatoare masinilor de taiat plan ;prismuirea (fasonarea butucilor prin ferastruirea in sens longitudinal )care are ca scop stabilirea planului de taiere in raport cu directia razerlor medulare si pozitia inelelor , precum si realizarea unor suprafete plane necesare la fixarea piesei de lemn in masina de taiat in plan; tratarea termica in vederea plastifierii temporare a materialului si cojirea .
E xecutarea corecta a acestora operatii are o deosebire importanta deoarece acestea pot influenta in mare masura calitatea produsului finit .Ordinea in care se executa aceste operati nu este stricta.
-Sectionarea bustenilor
Operatia de sectionare a bustenilor are scop impartirea bustenilor in butuci ,in cazul cand acestia depasesc in lungime dechiderea masinilor de debitat cat si eliminarea unor defecte naturale care influenteaza in mod negative procesul de taiere (curburi pronuntate ,incluziuni metalice etc.).Sectionarea se efectueazacu ferastraie cu lant si,mai ,cu ferasteria coada de vulpe.
-Fasonarea
Prin operatia de fasonare a bustenilor se urmareste sa se stabileasca planul de taiere in raport cu directia de taiere a fibrelor , a inelelor anuale sia razelor medulare, in vederea obtineri de furnire cu desene diferite : tangenitiale , radiale sau semiradiale . Prin aceasta operatie se urmareste totodata suprafata plana care sa le asigure stabilitate pe masa masini in momentu debitari.
Busteni sunt sunt fasonati de obicei la ferstrie -panglica si mai rar la gaqtere orizontale.
Fasonarea dupa acest procedeu prezinta avantajul ca in timpul debitari furnirelor, in cazul aparitiei unor defecte ascunse , poate fi schimbata taierea pe o alta latura obtindu-se foi de latimi avantajoase si un singur rest cutit ..De asemenea la acest procedeu se realizeaza consumuri mai mici de materie prima si o productivitate ridicata a instalatiilor de prismuire.
Tratarea termica
Trtarea termica usureaza intr-o oarecare masura si cojirea prismelor.
Tratarea termica a prismelor pentru furnire se efectueaza prin doua procede:
-procedul umed
-procedeul uscat
Procedeul umed se face prin:
-aburire directa(tratare hidrotermica directa)
-aburire indirecta(tratare hidrotermica indirecta)
-incalzire in apa fierbinte(tratarea hidrotermica)
Procedee uscat consta in incalzirea materialului cu ajutorul curentului electric de frecventa industriala sau crentilor de inalta frecventa.
debitarea furnirelor
Constitue operatia principala la realizarea acestui produs deoarece este pusa in valoare textura si desenul lemnului de diferite specii cu indemanarea si cunostintele tehnice ale conducatorului de utilaj . Operatia de debitare , indifferent de procedeul aplicat cuprinde o serie de faze obligatorii si anume :
fixarea prismei intr-o pozitie care sa corespunda unui plan de taiere dinainte stabilit in functie de specie si de aspectul dorit al furnirului;
taierea propriu-zisa la care se urmareste ca valorificarea intensive a zonelor valoroase al e lemnului si asigurarea unei calitati corespunzatoare produsului ;
Realizarea acestor obiective se face pintr-un control riguros al parametrilor regimului de lucru.Debitarea furnirelor estetice se face prin mai multe procedee si anume:
taiere plana la masini orizontale sau vertical ,
derularea excentrica;
mai folosit procedeu este de taiere plana orizontala si verticala.
uscarea foilor
2.CAPITOLUL
2.1. Tehnologia de uscare a furnirelor estetice
Prin uscarea furnirelor se urmareste eliminarea unei cantitati inseminate de apa existenta in furnire datorita umiditatii initiale a materiei prime (50...120%) si, intr-o masura mai mica , datorita tratamentului termic.
Dupa taiere este necesara uscarea imediata a furnirelor pana la o umiditate de maximum 15%, pentru a permite prelucrarea ulterioara si pentru a se evita colaborarea lemnului sau aparitia de ciuperci si insecte.
In cazul furnirelor, produse cu grosimi reduse intr-un timp scurt si fara pericol de crapare, la temperature ridicate ale aerului si la umiditati relative scazute.Datorita acestor , particularitati furnirele estetice se usuca mai ales in instalatii continue de tip tunnel.
In principiu, procesul de uscare a furnirelor cuprinde patru faze si anume:
faza initiala ,in cursul careia temperature creste treptat, iar vapori de apa se condenseaza pe suprafata foilor, a doua faza cu temperature constanta, in timpul careia se evapora apa din vasele capilare ale lemnului,a treia faza , care incepe din momentul in care sa atins punctual de saturatie a fibrei U=30%, temperature furnirului crescand pina la valoare de regim; in acest moment are loc fenomenul de difuziune a vaporilor si a patra faza este conditionarea foilor de furnir ce se caracterizeaza prin temperature mai scazuta si umiditate ridicata a aerului
faza a doua si a treia constitue uscarea propiu-zisa a furnirului
faza a patra asigura uniformitatea umiditatii si a tensiunilor.
Factori de care depend durata si calitatea uscarii sint:
temperature aerului
viteza de circulatie a aerului
umiditatea initiala si finala a furnirelor
specia lemnului
grosimea furnirului
felul instalatiei de uscare
O importanta deosebita in procesul de uscare a furnirului o prezinta transmisia caldurii in zona dintre lemn si aer, care determina durata de uscare , element important al regimului de lucru .In general, transmisia caldurii in acest strat limita depinde de modul de circulatie a aerului si de caracteristiciile acestuia (temperature si umidiate relative ). O buna transmisie a calduri se realizeaza in cazul unei circulatii turbulente a aerului asa cum este cazul uscatoriilor cu banda si duze la acre aerul este proiectat cu viteza mare perpendiculatr pe suprafetele foilor de furnir.
Avantajele acestui system de ventilatie sunt :
distrugera stratului limita de vapori de apa de la suprafata foilor de furnir ,permitind astfel un schimb intens de caldura spre lemn si eliminarea rapida a umiditatii;
asigura o distributie uniforma a calduri si agentului de uscare pe toata suprafata foii de furnir
permite utilizarea unor viteze mari pentru agentul de uscare precum si temperaturi mari fapt ce conduce la scaderea duratelor de uscare.
In practica se aplica urmatoarele procedee de uscare a furnirelor estetice:
Uscarea naturala
Uscare artificiala in instalatii mecanice.
Uscarea naturala
Presupune stivuirea furbirelor pe rastele, dispuse in incaperi cu posibilitati de ventilare naturala. Pe fiecare rastel se pun 2-5 foi de furnir, dupa anotimp. In timpul veri uscarea dureaza 6-24h, insa se majoreaza mult in timpul anotimpurilor umede (3 zile). Pentru reducerea duratei de uscare se pot amenaja sisteme de marire a temperaturii in incaperi de captare a energiei solare. Se mai pot amenaja de asemenea instalatii de incalzire cu abur sau apa supraincalzita ce vor circula prin baterii speciale plasate la partea inferioara a incaperii.
Evacurarea aerului umed se realizeaza prin ferestre sau guri prevazute cu rozete rotitoare .Pentru uscarea in bune conditi a furnirului estetic , temperatura aerului trebuie sa fie 30-40ŗ C si umiditatea de 50-70% , iar viteza aerului de 1m/s. Conducerea procesului de uscare se realizeaza cu aparate electrice de determinarea umiditatii furnirelor ,termometre si psihometre portative. Exista si camere de uscare cu circulatie fortata a aerului prin intermediul unor aeroterme, ce refuleaza aerul transversal spre rastele pe care gasesc furnirele asezate in numar de 8 pe un rastel .In cazul acesta durata uscarii este de 24h.Dupa uscare furnirele trebuie stivuite strans in vederea indreptarii.
Uscarea artificiala a furnirelor
Acesta se efectueaza in uscatoare cu banda la care circulatia aerului se face longitudinal , transversal sau prin duze , perpendicular pe fata furnirului.
In intreprindele din
In cazul furnirelor cu grosimi reduse si suprafete mari, acestea pot fi uscate intr-un timp scurt si fara pericol de craparer, la temperature ridicate ale aerului si la umiditati relativ scazute. Datorita acestor particularitati furnirele estetice se usuca mai ale in instalatii continue de tip tunel.
In principiu procesul de uscare cuprinde patru faze:
Faza a doua si a treia constituie uscarea propiu-zisa a furnirelor iar cea de-a patra asigura uniformitatea umiditatii si a tensiunilor.
Factorii de care depinde durata si calitatea uscarii sunt;
O imporatanta deosebita in procesul de usacre o prezinta transmiterea calduri in zona dintre lemn si aer , ce determina durat de usacre .In general , transmiterea calduri in acest strat limita depide de modul de circulatie a aerului si de caracteristicile acestuia (temperature si umiditate ). O buna transmisie a calduri se realizeaza in cazul unei circulatii turbulente a aerului asa cum este cazul usactoarelor cu banda si duze la care aerul este proiectat cu viteza mare perpendicular pe suprafetele foilor de furnir.
Avantajele acestui sitem de ventilatie este:
In practica se aplica mai mult procedeul de uscare artificiala a furnirelor estetice , si anume uscatorul cu banda si duze.
2.3. USCATORUL CU BANDA SI DUZE
Aerul cald este refulat cu viteza mare , vertical si uniform pe intreaga suprafata a furnirului . Fiecare cimp al uscatorului este prevazut cu o baterie propie de incalzire a aerului si un ventilator axial actionat de un motor electric individual . Aerul refulat de ventilator axial actionat de un motor electric individual. Aerul refulat de ventilator trece prin baterie , se incalzeste si este dirijat proportional in compartimente tronconice, cu profil special , care sa permita distribuirea aerului in mod uniform pe toata latimea uscatorului , prin duze situate intre etaje .In acest fel se asigura ventilarea permanenta a furnirului pe ambele fete.
In principiu , aceste uscatoare sint alcatuite din doua zone active , un cimp de alimentare , unul de racire si altul de descarcare.
Cele doua zone active cuprind cite trei campuri de uscare si au fiecare cate un cos de evacuare a aerului folosit. Fiecare camp poate prelua aerul proaspat din incapere prin fantele din carcasa uscatorului, densitatea trecerii benzilor de transport.
Aerul proaspat mai poate fi absorbit si prin zonele din jurul axelor ventilatoarelor.
De mentionat ca in prima zona a uscatorului se elimina circa 75% din umiditatea furnirului iar in zona a doua diferenta pina la umiditatea finala dorita (12.15%)
Procesul de uscare in zonele active cuprind trei faze:
Incalzirea furnirelor
Uscarea
Conditionarea
Temperature si umiditatea relative a aeruluidin interiorul uscatorului
Durata de uscare
Lungimea 8....12m
Latimea 4 m
Numarul de etaje 2
Capacitatea de uscare 0,8...1,0 m³/h
Temperature apei supraincalzite 180..200ŗc
Consumul medie de caldura 1260000..2520000 kj/h
Umiditatea initiala a furnirului 60..80%
Umiditatea finala a furnirului 10..12%
Crapaturile la capetele sau la mijlocul foilor
Ondularea marginilor
Neuniformitatea repartizarii umiditatii.
Aparitia crapaturilor se datoreste fie uscarii premature a capetelor foilor , fie unui avans prea mic al acestora prin uscator .Pentru prevenirea acestor defecte se va evita depozitarea indelungata a furnirelor in stive plasate linga uscatorie , iar in timpul uscarii se va regal in mod corespunzator viteza de avans conform regimului.
Fenomenul de ondulare , care apare frecvent in timpul uscarii, se poate reduce prin micsorarea si sporirea umiditatii relative a aerului din interiotul uscatorului
2.2.1Uscatorului Cu Banda Si Duze (BSH)
Acest uscator se foloseste īn cadrul fabricii de furnire estetice de la societatea com.Cildro.S.A. Ofera numeroase avantaje printre carew amintim:
Intervalul de timp :la lucrul in trei schimburi , odat pe saptamana .Daca , asa cum recomndam intodeauna , exisat in podea un cnal pentru curatenie , duzele si rolele transportoare pot fi curatite de acolo, cu aer comprimat .Aschiile de furnir cazute pe podea vor fi evacuate prin canalul pentru curatenie.
Duzele trebuie curatite ocazional si din interior , pentru a indeparta eventualele fragmente de lemn fixate in gura duzei.Acest lucru se face cel mai bine daca se scot si se rastoarna .Eventual pot fi suflate si cu aer comprimat .radiatoarele si intreg interiorul aparatului trebuie desprafuite .
Intinderea lanturilor de actionare se face automat , cu arcuri de presiune cilindrice , pe partea de intrare.
Intinderea benzilor transportoare, benzile transportoare se vor lungi , de asemenea .In cazul acesta , trebuie sa scoateti cateva spirale din benzile transportatoare , dac dispozitivul de intindere nu mai este suificient. Valturile de intindere se afla la intrarea in uscator , aveti insa grija ca o tensionare prea mare a benzilor are effect negative , si tineti seama , intodeauna , ca rolele de intoarcere trebuie sa stea intodeauna perpendicular la axa usactorului , pentru a evita devierea benzilor.In nici un caz benzile transportoare nu trebuie sa atarne prea mult intre valturi , deoarece astfel se deterioreaza duzele si insasi banda .Durata de viata a benzilor depinde in primul rand de o ghidare impecabila.Ghidajul nostrum special pentru banda (DBP si AP) asigura circulatia exacta , impecabila pe intreaga lungime a usactorului .Este necesar , ca instructiunile date de montator sa fie respectate si in continuare .Vereficati periodic benzile transportoare cu privire la intindere si mers .Nu folositi rolele de intoarcere pentru reglarea mersului ( directia ) benzii.Pentru corectarea mersului benzi servesc valturile de reglare.
Strangerae legaturilor cu flansele ale instalatiei de incalzire este necesar , la 2-3 saptamini du[pa punerea in functie, sa se mai stranga suruburile legaturilor cu flanse .Pentru a asigura pozitia impecabila a flanselor , suruburile trebuie stranse in cruce ( pe diagonala )
Campul de racire
Daca uscatorul are in prelungire un camp de racire , tineti seama de urmatoarele:
Date tehnice:
Mediul de īncalzire: apa calda cu temperatura medie de 160 C, masurata īn punctul de utilizare.
Necesar de caldura: aprox. 700.000 kcal/h pentru puterea indicata mai jos
Motoare prevazute de noi pentru a fi montate:
4.Anexe
|
