CLASA A X-A SCOALA DE ARTE SI MESERII
DOMENIUL MECANIC
ARGUMENT
Reforma curriculara este componenta centrala a reformei invatamantului romanesc. Mutatiile profunde din domeniul curricular sunt vazute ca elemente de generare si de dinamizare a tuturor celorlalte componente ale reformei.
Procesul de reforma a curriculum-ului scolar isi propune sa raspunda la necesitatile actuale si de perspectiva ale societatii romanesti si sa participe la compatibilizarea de ansamblu cu tendintele din invatamantul contemporan.
Regandirea structurilor care compun acest subsistem este fundamentata prin urmatoarele argumente:
adaptarea sistemului de formare profesionala initiala la cerintele pietei muncii;
definirea clara a finalitatilor fiecarui nivel si a fiecarei trepte de calificare profesionala;
crearea unui sistem flexibil care sa asigure mobilitatea orizontala si verticala in cadrul formarii profesionale; in acest mod creste adaptarea formarii profesionale la tipurile de competente specifice standardelor ocupationale, la dinamica profilelor de formare creata de economia de piata, astfel fiind asigurate atat premisele integrarii socio-profesionale a absolventilor cat si cele ale formarii profesionale continue.
Facand o analiza atenta a mediului economic din zona si a orientarii de baza a invatamantului tehnic la Grupul Scolar „Petrache Poenaru” Balcesti, adica cel agricol, s-a considerat necesar ca la clasa a IX-a SAM, domeniul mecanic, cele 2 ore de curriculum in dezvoltare locala sa permita elevilor aprofundarea cunostintelor legate de procedeele de sudare si studiul de oportunitate efectuat pe piata muncii, care a determinat cerintele concrete de formare profesionala
COMPETENTE SPECIALE
A. COMPETENTE DE CUNOASTERE
Argumenteaza importanta tehnologiei asamblarii si montajului in profesia de mecanic agricol
Analizeaza principiul asamblarii
Analizeaza si alege solutiile optime pentru diferite tipuri de asamblari
Explica metodele de asamblare demontabile si nedemontabile utilizate in cadrul procesului tehnologic
B. COMPETENTE DE EXECUTIE
Pregateste materialele in vederea realizarii imbinarilor demontabile si nedemontabile
Pregateste materialele necesare efectuarii imbinarilor in functie de tipul asamblarii 151i89b
Efectueaza alegerea utilajelor si S.D.V- urilor necesare efectuarii asamblarii
Stabileste regulile de exploatare a utilajelor din dotare
Efectueaza operatiile de asamblare conform cu Normele tehnologice de asamblare
C. COMPETENTE SOCIALE
Analizeaza solutiile si da sugestii privind utilizarea tehnologiilor performante
Enunta pareri si sugestii pentru inbunatatirea activitatii
Coopereaza in echipa pentru inbunatatirea performantelor de lucru
Liceul Teoretic Gradistea
Profesor ing.Popescu Marin
Disciplina:CDL
Clasa:IX sam
Anul scolar 2005-2006
PLANIFICARE CALENDARISTICA
Unitati de invatare |
Competente specifice |
Continuri |
Nr.ore |
Saptamana |
|
|||||||
Sudarea cu arc electric cu electrod invelit |
|
Postul de sudare cu electrod invelit: dotare amplasare pregatirea pentru sudare NTSM Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric Tehnologia sudarii cu electrod invelit : regim de sudare tehnica sudarii in functie de pozitie si materialul de baza |
|
S1 S2 |
|
|||||||
|
Tehnologia de executie a constructiilor sudate cu arc electric |
|
Fazele procesului tehnologic Sudarea constructiilor metalice, conductelor si organelor de masini |
|
S2 S3 |
|
|||||||
|
Procedee productive de sudare cu electrozi inveliti |
|
Notiunea de productivitate de sudare Procedee de marire a productivitatii : cu fascicul de electrozi cu arc inecat cu electrozi cu patrundere adanca mecanizata cu electrozi inveliti cu arc trifazat |
|
S3 S4 |
|
|||||||
Sudarea cu arc electric in apa |
|
Domenii de utilizare, tehnologie |
|
S4 S5 |
|
|||||||
Sudarea sub strat de flux |
|
Generalitati schema variante domenii de utilizare Materiale de sudare Sudarea automata sub strat de flux : instalatii, utilaje si dispozitive Tehnologia sudarii automate sub strat de flux : pregatirea pentru sudare, regimuri de sudare Instalatii de sudare semiautomata sub flux Electronituirea Procedee de marire a productivitatii |
|
S5 S6 |
|
|||||||
Sudarea in mediu de gazprotector |
|
Generalitati Sudarea cu hidrogen atomic : domenii de utilizare instalatii tehnologie Procedeul WIG : domenii de utilizare instalatii tehnologie Procedeul MIG / MAG : domenii de utilizare instalatii tehnologie |
|
S7 S8 |
|
|||||||
|
Defectele imbinarilor sudateDefinitie. Clasificarea defectelor. Simbolizarea grupelor de defecte ale imbinarilor sudate prin topire Fisuri (crapaturi) Particularitati Cauze metode de prevenire oteluri susceptibile la fisurare Goluri (pori si sufluri) cauzele aparitiei golurilor consecintele asupra imbinarii sudate metode de evitare pentru diferite procedee de sudare Incluziuni solide natura incluziunilor influenta asupra comportarii in exploatare a imbinarilor sudate cauzele aparitiei incluziunilor metode de evitare metode de remediere Lipsa de patrundere si lipsa de topire caracterizarea defectului efectele asupra imbinarilor sudate cauzele defectelor metode de evitare metode de remediere a defectelor Defecte de forma |
- Recunoaste cele 6 tipuri de defecte dupa simbolizare - Identifica pe film tipul de defect pentru o imbinare sudata din otel carbon - Enunta cauzele care au dus la aparitia defectului pentru imbinarea sudata anterioara - Comunica colegilor de echipa defectul depistat si analizeaza impreuna metodele prin care pot preveni aparitia defectelor - Detecteaza defectele de suprafata a unei imbinari sudate din otel slab aliat - Separa piesele defecte de piesele |
|
|
S8 S9 S9 S10 |
|||||||
|
latimea neregulata a cusaturii suprainaltare si convexitate excesiva abateri ale pozitiei semifabricatelor fata de prescriptiile tehnice alte defecte de forma Alte defecte a imbinarilor sudate supraincalzirea arderea formarea unor compusi cu fragilitate ridicata sau rezistenta mica la coroziune |
bune dintr-un lot de 50 imbinari sudate - Demonstreaza colegilor de echipa cauzele care au dus la aparitia defectelor de suprafata pentru piesele din lotul anterior - Remediaza prin polizare o imbinare sudata defecta (defectul : crestatura pe toata lungimea) |
|
|
S10 S11 S11 S12 |
|||||||
|
Controlul imbinarilor sudate. Notiuni generale. Etapele controlului imbinarilor sudate Clasificarea metodelor de control Reguli generale de control |
- Descrie modul de efectuare al controlului imbinarilor sudate in functie de : Controlul dimensional si de suprafata Controlul pregatirii semifabricatelor si a rostului imbinarii Controlul dimensional al sudurii Controlul formei si pozitiei imbinarilor sudate Controlul aspectului exterior Controlul cu lichide penetrante al aspectului exterior Particularitati |
- Enumera cele 4 operatii de control care reprezinta baza controlului de calitate al imbinarilor sudate - Apreciaza daca o imbinare cu rostul in V, cu abaterile de la latimea rostului de 1,6mm corespunde cerintelor de calitate - Verifica cu sublerul latimea sudurii unei piese si apreciaza daca abaterile se incadreaza in |
|
|
S12 S13 |
||||||
|
metode de control tehnica controlului sensibilitatea metodei recomandari privind admisibilitatea defectelor |
prevederile documentatiei tehnice - Verifica abaterea unghiulara a unei imbinari sudate si apreciaza daca se inscrie in limitele admise de documentatia tehnica |
|
|
S13 S14 |
|||||||
|
Controlul imbinarilor sudate prin metode electromagnetice Particularitati. Clasificarea metodelor Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate puse in evidenta prin radiografie Defectoscopia cu pulberi magnetice principiul procedeului tehnologia de control aparate utilizate sensibilitatea de detectare si adancimea maxima detectabila aplicatii Defectoscopia magnetica principiul metodei aplicatii Metoda curentilor turbionari principiul metodei defectoscoape utilizate aplicatii |
- Enumera cel putin 4 avantaje ale controlului imbinarilor sudate prin metode electromagnetice. Indica daca dupa efectuarea controlului vizual pentru o piesa din atelier mai este necesar controlul electromagnetic |
|
|
S14 S15 S15 S16 |
|||||||
|
Metode bazate pe utilizarea ultrasunetelorconsideratii teoretice aplicatii |
S16 S17 |
||||||||||
|
Controlul etanseitatii produselorprincipiul metodei incercarea la presiune metode de detectare a defectelor alegerea metodei de control si siguranta incercarii |
- Alege procedeul de remediere si remediaza defectele piesei analizate, incadrandu-se in cerintele de calitate si timp |
|
|
S18 S19 |
|||||||
|
Controlul distructiv al imbinarilor sudateEpruvete utilizate pentru incercarile mecanice. Conditii de prelevare. Incercarile imbinarilor cap la cap (STAS 5540 – 73) : tractiune, indoire, incovoiere prin soc, duritate Incercarile imbinarilor de colt (STAS 5976- 71) : tractiune, la forfecare, duritate Incercari ale sudurilor executate prin presiune cap la cap : Tractiune |
S20 S21 S21 S22 |
||||||||||
|
Incercari ale sudurilor prin puncte :forfecare, duritate, indoire, rasucire Incercarile mecanice ale metalului depus : duritate, rezistenta la tractiune, incovoiere prin soc |
- Incadreaza in clasele de calitate (conform normativelor) piesele sudate in atelier dupa efectuarea controlului nedistructv |
|
|
S23 S24 |
|||||||
|
Clasele de executie ale imbinarilor sudate- incadrarea in clasele de calitate |
|
|
|
S25 S26 |
|||||||
|
Norme de tehnica securitatii muncii in laboratorul de sudura |
- Enunta riscurile existente in laboratoarele de defectoscopie privind iradierea cu radiatii X sau gamma. |
|
|
S27 S28 |
|||||||
|
