NAVELE CISTERNA

Nava cisterna

Nava destinata transportului de produse lichide in vrac este denumita nava

cisterna.

In categoria navelor cisterna se includ:petrolierele;navele transportoare de gaze

lichefiate;navele transportoare de produse chimice periculoase;navele transportoare de lichide diferite (apa,vin,alcool,etc.)

Petroliere

Petrolierul este nava destinata transportului de titei si a produselor petroliere.

In functie de proprietatile produselor petroliere transportate ,se disting:

Petolierele obisnuite-care transporta produse petroliere cu temperatura de

aprindere mai mica de 60 de grade Celsius (pentru navigatia maritima) ,respectiv 55 de grade Celsius (pentru navigatia pe apele interioare) si presiunea vaporilor,dupa Reid,mai mica decat cea atmosferica;

Petrolierele>=60 de grade Celsius,care transporta pe caile maritime produse

petroliere cu temperatura de aprindere mai mare sau egala cu 60 de grade Celsius;

Petrolierele>=55de grade Celsius,care transporta pe apele interioare produse

petroliere cu temperatura de aprindere mai mare sau egal cu 55 de grade Celsius.

Produsele petroliere transportate cu tipurile de nave mentionate mai inainte au

densitatea r=0.7.0.96 t/m cubi.

Pana la mijlocul secolului al XIX-lea,produsele petroliere nu aveau rolul

economic conferit in etapa actuala.Pentru cantitatile mici din aceste produse,ce se cereau a fi transportate pe apa, erau utilizate cargourile,Bricul Elisabeth Watts a fost prima nava care,in 1861,a transportat peste Atlantic,petrol incarcat in butoaie metalice stivuite in magaziile de marfuri.Mai tarziu,in anul 1886,s-a construit prima nava (Gluckauf de 2307 tdw,propulsata cu masini cu aburi si vele) specializata pentru transportul produselor petroliere.Ulterior,cresterea rapida a consumului de combustibili lichizi si distantele mari dintre zonele de extractie si prelucrare a titeiului si cele de consum au determinat o dezvoltare considerabila a constructiei de nave petroliere.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial,cerintele energetice din ce in ce mai mari,ale

statelor industriale,au determinat o crestere apreciabila a transporturilor de petrol din Orientul Mijlociu catre America de N,Japonia si Europa.Distantele foarte mari ce trebuiau parcurse au impus construirea unor petroliere avand capacitati de incarcare sporite (supertancurile).Se remarca petrolierele: "Tona Onasis" de 45.000 tdw (1953), "British Admiral" de 100.000 tdw (1965), "Idemitru Maru" de 210.000 tdw (1966), "Battilus" de 554.000 tdw (1976), "Seavise giant" de 565.000 tdw (1981) urmate de altele de 500.000..1.000.000 tdw.

Dificultatile de acces in porturile deservite si consecintele deosebit de grave,

determinate de aparitia unor eventuale avarii la corp,au moderat tendintele spre gigantism in constructia navelor petroliere.Etapa actuala este caracterizata prin constructia unor petroliere de 80.000.150.000 tdw pentru transportul titeiului brut si de 20.000.70.000 tdw pentru transportul produselor petroliere rafinate.

La proiectarea si constructia petrolierelor trebuie sa se tina cont si de urmatoarele:

Aparitia solicitarilor dinamice suplimentare, determinate de fortele de inertie ale maselor de lichid transportate care,pe timpul oscilatiilor navei,efectueaza miscari neuniforme;

Micsorarea stabilitatii initiale transversale si longitudinale,determinata de influenta suprafetelor libere ale lichidelor ce se transporta;

Modificarea volumului incarcaturii lichide transportate,datorita variatiilor de temperatura;

Accentuarea coroziunii structurilor din tancurile de marfa;

Sporirea pericolului de incendii si explozii,determinat de prezenta amestecului format din aer si vaporii emanati de combustibilul lichid ce se transporta.

Tinand cont de cele prezentate mai inainte,in continuare,sunt descrise unele

particularitati constructive ale petrolierelor.

Sistemul general de osatura,ce se aplica in constructia petrolierelor,poate sa fie

longitudinal (la navele cu L>180 metrii) sau combinat (pentru navele cu L<=108 metrii).

Planseele de fund (cu simplu fund sau dublu fund) din zona tancurilor de marfa

se construiesc in sistem de osatura longitudinala.Pana nu demult,in zona destinata tancurilor de marfa,planseele de fund erau cu simplu fund (pentru evitarea spatiilor in care s-ar fi putut acumula vapori de produse petroliere in amestec cu aer).Recentele reglementari IMO ,cu privire la poluarea marina,impun obligativitatea utilizarii in zona mentionata mai inainte a planseelor de fund cu dublul fund.

Planseele de bordaj se pot construi in sistemele de osatura transversal sau

longitudinal (cu simplul bordaj sau cu dublu bordaj).

Planseele de punte sunt construite in sistem de osatura longitudinal.Petrolierele

moderne au prevazuta o singura punte continua in zona magaziilor de marfa (puntea principala).Gurile de incarcare a marfii au sectiunea circulara sau eliptica,de arie maxima 1m².Ramele gurilor de incarcare au o inaltime de circa 0.75 metrii,deasupra puntii.Capacele gurilor de incarcare trebuie sa fie metalice si sa asigure inchiderea ermetica a tancurilor de marfa.Fiecare capac este prevazut cu doi robineti:unul pentru montarea capsulei dinamometrice necesara masurarii presiunilor interioare, iar celalalt pentru cuplarea tubulaturii de aburi necesara incalzirii marfii.

Peretii transversali si longitudinali asigura o compartimentare riguroasa si pot

fi plati sau gofrati.De regula,peretii transversali se construiesc in sistem de osatura vertical,respectiv cu gofre orizontale sau verticale.Peretii longitudinali se pot construi in sistem de osatura orizontal( la navele cu L>160 metrii) sau vertical( la navele cu L<=180 metrii) respectiv cu gofre orizontale.Numarul peretilor longitudinali depinde de marimea navei,astfel:la petrolierele mici se prevede un singur perete,dispus in PD;la petrolierele mijlocii si mari sa prevad doi pereti,dispusi lateral;la petrolierele foarte mari se prevad trei pereti, dispusi unul in PD si doi lateral.Peretii longitudinali indeplinasc urmatoarele roluri:micsoreaza efectul negativ al suprafetelor libere, asupra stabilitatii initiale transversale;participa la marirea rezistentei corpului navei la incovoierea longitudinala;contribuie la o repartizare mai uniforma a tensiunilor normale ,pe latimea puntii fundului.

In scopul usurarii operatiunilor de curatire a tancurilor de marfa ,osatura peretilor

longitudinali laterali este plasata spre borduri (in interiorul tancurilor laterale).

La majoritatea petrolierelor actuale,suprastructurile si rufurile sunt concentrate in

castelul pupa,acestuia adaugandu-i-se ,in mod obligatoriu,teuga extinsa pe cel putin 0.07L (aceasta conditie este impusa prin regulile de bord liber).Prin concentrarea tuturor incaperilor de locuit in castelul pupa,se scurteaza mult conductele diverselor instalatii ce le deservesc.Totusi,mai exista inca multe petroliere in exploatare care dispun si de un castel central destinat amenajarii unor incaperi de locuit si a cabinei de navigatie.

Deoarece,gurile de incarcare a marfii au dimensiuni reduse si sunt asigurate cu

capace etanse,inaltimea bordului liber la petroliere este mai mica decat la celelalte tipuri de nave.Din acest motiv,puntea este des inundata de valuri.Pentru a se usura evacuarea apei de pe punte,parapetul a fost inlocuit cu o balustrada metalica (exceptie fac portiunile ocupate de suprastructurile de la prova si pupa).De asemenea ,la unele petroliere,se prevede o pasarela care asigura circulatia echipajului intre castelul pupa,castelul central si teuga.De regula,pasarela este dispusa PD la inaltimea puntilor suprastructurilor pe care le leaga.Ea sustine o punte insemnata din reteaua de tubulaturi a instalatiilor de incarcare-descarcare si de incalzire a marfii.

Viteza economica a petrolierelor este v=16.22 Nd.Instalatia de propulsie

foloseste ca masini principale motoare cu aprindere prin compresie (Diesel),lente sau semi rapide,iar in unele cazuri turbine cu aburi,care antreneaza elice cu pale fixe.

Compartimentul masini este amplasat intotdeauna la pupa.Prin adoptarea acestei

solutii,avantajelor mentionate li se adauga si altele,astfel:

Diminuarea pericolului producerii unor incendii provocate de scanteile ce ies pe cosul de fum;

Pastrarea continuitatii peretilor longitudinali,deci si a rigiditatii grinzii echivalente,pe intreaga lungime a zonei tancurilor de marfa.

Asigurarea unei asiete corespunzatoare,pe timpul navigatiei la plina incarcare se

realizeaza in trei moduri:prin prevederea unei magazii de marfuri uscate langa picul prova (de regula,magazia de marfuri uscate ramane neincarcata);prin marirea volumului

tancurilor de marfa din pupa,suprainaltand puntea in aceasta zona;prin acceptarea unor forme geometrice ale corpului navei,cu centrul de carena deplasat spre prova.

Intre tancurile de marfa si celelalte compartimente (compartimentul masini,

magazia pentru marfuri uscate,incaperile pentru locuit,etc.) se prevad coferdamuri verticale si orizontale.La petrolierele destinate a transporta produse cu punctul de inflamabilitate sub 20 grade Celsius trebuie sa existe coferdamuri si intre tancurile de marfa si tancurile de combustibil pentru masinile principale si auxiliare.

Instalatia de incarcare si descarcare a marfii este de tip hidraulic.Petrolierele

mici si mijlocii au un singur compartiment de pompe situat in zona de mijloc a navei sau in prova compartimentului masini.Petrolierele mari au doua compartimente de pompe ,situate astfel: unul in prova compartimentului masini,iar celalalt in pupa picului prova sau in zona centrala a corpului navei.In scopul usurarii operatiunilor de incarcare -descarcare marfa este fluidizata prin incalzire,cu ajutorul aburului care circula prin serpentine dispuse la fundul tancurilor.

Pentru a se reduce riscul declansarii unor incendii si explozii ,toate instalatiile

auxiliare de bord din zona tancurilor de marfa sunt actionate de masini hidraulice sau cu abur.Din acelasi motiv,produsele cu grad ridicat de inflamabilitate sunt repartizate in magaziile din prova ,iar cele cu grad scazut de inflamabilitate in magaziile din pupa.

Incarcarea alternativa a tancurilor de marfa ,cu produse petroliere (in cursele utile)

si cu apa de mare ( la navigatia in balast),accelereaza fenomenul de coroziune a elementelor de structura.La petrolierele de constructie recenta, acest incovenient a fost inlaturat prin amenajarea tancurilor speciale de balast,in dublul fund si respectiv intre tancurile de marfa .

Tancurile de pompe si compartimentele pompe,daca nu comunica direct cu

compartimentele de masini sau cu incaperile de locuit ,pot fi considerate drept coferdamuri.

Modificarea volumului marfii transportate,datorata variatiilor de temperatura ,

necesita existenta unor spatii libere in tancuri.Aceasta masura are doua consecinte negative:micsoreaza stabilitatea initiala;prin amestecul de vapori si aer, ce se formeaza in partea superioara a tancurilor,se creaza conditii favorabile producerii unor incendii sau explozii.Aceste consecinte se inlatura prin utilizarea diafragmelor de ruliu si de tangaj,respectiv prin dotarea petrolierelor cu intalatii care introduc gaze inerte ( obtinute ,de regula prin filtrarea gazelor arse evacuate de motoarele principale sau auxiliare) in spatiile libere din partea superioara a tancurilor de marfa.

In caz de avarie la corp,apa,avand densitate mai mare decat produsele petroliere

transportate ,va patrunde pana va umple spatiile lasate libere pentru variatiile de volum mentionate mai inainte .Din acest motiv nescufundabilitatea petrolierelor este mult mai bine asigurata decat a navelor pantru transportul marfurilor uscate.

MIJLOACE PORTABILE SI TRANSPORTABILE DE STINS INCENDIU

Stingatorul

Este un aparat de stingere actionat manual,care contine o substanta stingatoare

ce poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere,sub efectul presiunii create in interiorul aparatului.Este utilizat pentru stingerea incendiilor de proportii mici sau in faza initiala.

Clasificare

Din punct de vedere al maselor si gabaritelor,stingatoarele se clasifica in:

Stingatoare portative;

Stingatoare transportabile.

Stingatorul portativ este stingatorul a carui masa,incarcat si gata pregatit pentru

interventie,nu depaseste 23 kg.

Stingatorul transportabil este stingatorul care avand masa si gabarit mare nu poate

fi purtat in mana pentru interventie ci trebuie instalat pe un sasiu metalic prevazut cu roti,putand fi tractat pana in apropierea locului de incendiu,furtun de evacuare de minim 5 metrii si necesita cel putin doi servanti pentru punere in functiune.Pentru tipurile mai mici tractarea se face manual pe distante scurte iar cele mai mari ,pe pneuri,pot fii remorcate si autotractate pe distante mari.

Din punct de vedere al substantei stingatoare pe care o contin,stingatoarele se

clasifica dupa cum reiese din tabelul urmator:

Tabelul 1

*PF-pulbere normala cu eficienta marita(tip FLOREX)

Dupa modul in care se realizeaza presiunea interioara necesara refularii substantei

de stingere,stingatoarele se clasifica:

a.Cu autoevacuare

Substanta de stingere este imbuteliata sub presiune in corpul stingatorului,energia

de refulare fiind asigurata de presiunea vaporilor substantei,la temperatura normala de functionare.Ex.:Stingatorul cu CO2.

b.Cu autogenerare

Presiunea necesara refularii este generata ca rezultat al unei reactii chimice care

are loc in momentul punerii in contact a doua substante chimice aflate in corpul stingatorului ,atunci cand este pus in functiune.Ex.:Stingatorul cu spuma chimica.

c.Cu butelie

Gazul,de regula CO2,este imbuteliat separat intr-un recipient (butelie) din care,la

punerea in functiune,este eliberat in corpul stingatorul.Ex.:Stingatoare cu spuma macanica,apa pulverizata,pulberi stingatoare.

d.Cu presiune permanenta

Gazul,de regula azot,se afla sub presiune in corpul stingatorului aflandu-se in

contact direct cu substanta de stingere.Ex.:Stingatoare cu pulberi sau haloni.

Simbolizare si notare

Simbolizarea stingatoarelor se face printr-un indicativ compus din litere si cifre

,prin care se precizeaza:

Natura substantei stingatoare,prin simbolul literal;

Cantitatea de substanta stingatoare continuta,exprimata printr-un numar care arata cantitatea de litrii pentru substante in stare lichida si respectiv in kilograme pentru substante in stare solida(pulbere),gazoasa sau lichefiata.

Exemple de simbolizare:

SC9-stingator cu spuma chimica,continand 9 litrii solutie.

P3-stingator cu pulbere normala,continand 3 kg pulbere.

Notarea unui stingator se face indicand in ordine:denumirea(stingator),substanta

de stingere continuta,simbolizarea si numarul standardului de produs.

Exemplu de notare pentru un stingator cu pulbere polivalenta,continand 6kg

pulbere:Stingator cu pulbere PG6 STAS 4918-84.

Domenii de utilizare recomandate

Domeniile pentru care se recomanda utilizarea diferitelor tipuri de stingatoare,

precum si indicatiile de folosire,in functie de clasa de incendiu si de substanta de stingere folosita sunt prevazute orientativ in tabelul 1

Observatii la tabelul 1

Stingatoarele cu apa pulverizata pot fi utilizate cu rezultate satisfacatoare pentru

stingerea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de +55grade Celsius,unsorilor,grasimilor,cerurilo 252c24c r si altor substante solide care se topesc usor .

2.Posibila aparitia de reactii periculoase.

3.Pentru stingerea alcoolilor si lichidelor combustibile hidrofile (produse polare) se

utilizeaza spume speciale,rezistente la efectul de distrugere a bulelor.

4.Pentru incendii din clasa A,stingatoarele cu bioxod de carbon sau cu pulbere normala(B,C) ori FLOREX pot fi folosite numai asupra unor focare mici,situate in spatii inchise.

5.Scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai daca exista siguranta posibilitatii de intrerupere rapida a sursei de alimentare (pentru evitarea pericolului de explozie ca urmare a acumularii de gaze in zona).

6.Refularea dioxidului de carbon asupra componentelor electronice trebuie facuta de la distanta,in asa fel incat acestea sa nu fie deteriorate prin racire in urma contactului direct cu particule inghetate de gaz (zapada carbonica).

7.Stingatoarele cu spuma sunt insuficiente in cazul incendiilor tridimensionale din clasa B (care se desfasoara in unul sau mai multe planuri orizontale si pe verticala) cum sunt:curgere de lichide,picurare,lichide care tasnesc cu presiune,etc.

8.Bioxidul de carbon nu lasa reziduuri si nu contamineaza produsele alimentare.

9.In spatii inchise cu volum redus,bioxidul de carbon si halonii trebuie folositi cu precautie pentru a evita pericolul de axfisiere-sau intoxicare in cazul halonilor (halonii in prezenta flacarii dau nastere la fosgen)-care apare la concentratii periculoase.

10.Bioxidul de carbon este imprastiat rapid sub actiunea curentilor de aer,folosirea sa in aer liber sau incaperi cu ventilatie intensa nefiind recomandata.De asemenea fiind mai greu decat aerul,bioxidul de carbon este insuficient in situatiile in care se poate scurge in spatiile situate sub nivelul incendiului.

11.Stingatoarele cu pulbere nu pot fi utilizate in urmatoarele cazuri:

In spatii in care se afla echipamente electronice sau aparatura,in componenta carora intra relee sau contacte sensibile la particule de praf (calculatoare electronice,centrale de telecomunicatii,tablouri de comanda,etc.)sau in spatii in care praful poate patrunde la asemenea echipamente.

In spatii cu echipament electric, in care curatirea pulberii dupa lichidarea incendiului nu mai este posibila sau este foarte greu de realizat datorita numarului mare de aparate.

12.In spatii cu dimensiuni reduse,stingatoarele cu pulberi trebuie utilizate cu precautie pentru a evita eventualele efecte novice ale gazelor rezultate din termodescompunerea pulberii.

Inscriptionare

Inscriptionarea stingatoarelor se efectueaza in vederea recunoasterii usoare a

tipului de aparat si a informarii personalului de folosire cu date care sa permita utilizarea acestora cu eficienta si in conditii de siguranta.Inscriptionarea se realizeaza prin inscriptii care nu se pot sterge,pe etichete autoadezive executate din materiale durabile,aplicate la loc vizibil pe corpul stingatorului.

Pentru identificare fiecare stingator se marcheaza suplimentar,prin poansonare ,cu

anul si luna de fabricatie a stingatorului (de exemplu XII-82).Poansonarea se executa pe recipientul stingatorului,in locuri in care nu se reduce rezistenta mecanica a acestuia.

Corpul stingatorului se vopseste in culoarea rosu de securitate,iar etichetele

autoadezive vor avea culoarea de fond corespunzatoare substantei de stingere.

Inscriptiile destinate caracterizarii tipului de stingator si informatii asupra modului de utilizare si intretinere a acestuia trebuie sa contina urmatoarele:

• Notarea (simbolizarea) stingatorului;
• Indicarea prin simboluri grafice a:

-claselor de incendiu la care poate fi utilizat stingatorul,inclusiv precizarea posibilitatii de utilizare asupra instalatiilor electrice sub tensiune,precum si a focarelor tip pentru care a fost certificat ;

-simbolurile grafice privind posibilitatea sau interdictia de utilizare a stingatorului asupra echipamentelor electrice aflate sub tensiune.Pe simbolul grafic se va preciza(cu exceptia stingatoarelor cu haloni care pot fi utilizate la orice tensiune),tensiunea maxima la care poate fi utilizat stingatorul(de exemplu maxim 1000V).

-pentru marcarea interdictiei de a se utiliza stingatorul la anumite clase de incendiu ,simbolul clasei respective de pe eticheta se bareaza prin doua linii incrucisate,de culoare rosie,sau nu mai este prezent pe eticheta.

• Interdictia privind utilizarea asupra echipamentelor electrice precum si a celei privind utilizarea asupra aparaturii cu relee sensibile la actiunea pulberii,poate fi precizata suplimentar si prin texte cu urmatorul continut: "Nu se va utiliza asupra echipamentelor electrice sub tensiune"; "Nu se va utiliza asupra echipamentelor electrice cu relee sau contacte electrice la praf".
• Indicarea prin text si simboluri grafice a modului de punere in functiune si de utilizare a stingatorului.
• Inscriptii privind urmatoarele caracteristici tehnice.

-domeniul de temperaturi la care se pastreaza

-bataia jetului

-masa incarcaturii de substanta stingatoare

-presiunea de incercare

-perioadele de verificare

Eventuale indicatii suplimentare privind:

-masuri de precautie care trebuie avute in vedere la folosire (de exemplu pentru stingatoarele cu haloni "folositi cu precautie in incaperi mici" sau "ventilati incaperea dupa stingerea incendiului")

-exploaterea stingatorului (de exemplu,la stingatoarele cu spuma chimica "dupa utilizare se va clati cu apa calda")

Denumirea intreprinderii producatoare.

Buteliile cu gaze propulsoare se marcheaza prin poansonare urmatoarele date:

-felul gazului;

-masa buteliei goale si incarcate in kg (de exemplu CO2-1500/1630)

In mod analog se marcheaza si stingatoarele cu bioxid de carbon.

STINGATORUL CU SPUMA CHIMICA "SC9"STAS 2011-81

Descriere

Se compune din urmatoarele parti:

CORPUL STINGATORULUI (1) din forma cilindrica,confectionat din tabla de otel.Are o capacitate de circa 12 litrii.

In exteriorul corpului deosebim:

-capacul metalic (5) prevazut cu garnitura de cauciuc;

-ajutajul (9) pentru refularea spumei produse in interior;

-supapa de siguranta (12) confectionata din folie de staniol care cedeaza la cresterea presiunii interioare peste valoarea de 10-12 bari;

-manerul (11) pentru agatare la post sau pentru manevrare;

-bride pentru fixare la post;

-un cerc metalic (10) la partea inferioara pentru protejarea fundului stingatorului si pentru stabilitate verticala la asezarea pe sol;

-cuiul (13) legat cu o sarma sau sfoara suficient de lunga pentru a permite desfundarea sau verificarea ajutajului.

BUTELIA DE STICLA (3) fixata in interiorul corpului stingatorului la partea inferioara prin autoghidare intr-o adancitura a fundului recipientului,iar la partea superioara cu un suport tronconic (4) cu orificii laterale care face legatura intre gatul buteliei si gura de umplere.Este confectionata din sticla transparenta si are capacitatea de 1,5 litrii

Incarcare

Inainte de incarcare se demonteaza capacul,se extrage butelia de sticla,se spala

bine cu apa calda atat butelia cat si corpul stingatorului, interior si exterior,se clateste bine pentru a fi eliminate eventualele impuritati dupa care cu ajutorul cuiului se verifica ajutajul de evacuare a spumei.

Dupa umplere,exteriorul buteliei de sticla se spala cu apa pentru indepartarea

eventualelor urme de solutie acida si numai dupa aceea se introduce butelia in corpul stingatorului ,in masa de solutie bazica iar cu partea superioara prin intermediul suportului tronconic in locasul special de la gura de umplere.

Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe gulerul gurii de umplere

prevazut cu garnitura de cauciuc pentru etansare.

In timpul operatiunilor de demontare ,preparare a solutiilor si incarcare a

stingatorului se vor lua o serie de masuri de precautie cum ar fi :

-folosirea unui echipament de protectie adecvat:salopeta,manusi de cauciuc,cizme

de cauciuc,sort impermeabil,ochelari de protectie.

-inainte de demontarea capacului se va asigura ca nu exista presiune in interior

folosindu-se in acest scop un cui sau o sarma care se va introduce in ajutaj.

-in timpul demontarii nu se va sta aplecat deasupra stingatorui,preferabila fiind

folosirea unei mese sau banc pe care sa se aseze stingatorul

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se procedeaza astfel:

-se desfunda (verifica) ajutajul cu un cui sau sarma;

-se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4-5 ori pentru ca cele doua solutii continute sa se amestece,sa reactioneze si sa formeze spuma chimica;

-tinandu-se stingatorul cu ajutajul in partea inferioara se indreapta jetul de spuma spre locul incendiului;

-daca eventual jetul de spuma chimica se intrerupe datorita obturarii ajutajului la interior ,acesta se desfunda cu ajutorul cuiului sau sarmei legate de manerul stingatorului.

Bioxidul de carbon care ia nastere in timpul reactiei chimice dintre substantele A

si B creeaza o presiune suficienta (cca. 8-10 bar) pentru eliminarea intregii cantitati de spuma produsa.Stingatorul functioneaza pana la golirea complete deoarece odata reactia inceputa nu mai poate fi oprita.

Controlul incarcaturii

Dupa cum se preciaza in "Regulile pentru clasificarea si constructia navelor

maritime" (RNR) partea a VI-a art. 5.1.9.3. pentru fiecare trei stingatoare a caror incarcare se face la nava,se vor prevedea doua incarcaturi de rezerva.Incarcaturile de rezerva se vor pastra in locuri de depozitare e echipamentului pentru pompieri.

Firmele producatoare de incarcaturi recomanda ca locurile de depozitare sa fie

uscate ,ferite de umezeala,garantand incarcatura pentru 2 ani de la data fabricarii iar solutii preparate si introduse in stingator ,pentru cel putin un an de la data incarcarii daca pentru preparare s-a folosit o incarcatura aflata in termenul celor doi ani de garantie.

Ca urmare,solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze

caracteristicile minimum un an de la prepararea lor,daca se respecta intocmai conditiile de incarcare si pastrare.

Totusi se impune controlul calitatii solutiilor in primul an dupa incarcare,din 6

in 6 luni,iar dupa aceea din 3 in 3 luni,la 5% din din lotul de stingatoare incarcate la aceeasi data.

In cazul incarcaturilor nedegradate,volumul spumei obtinute este de 7-9 ori mai

mare decat volumul solutiilor din stingator sau,cu alte cuvinte,coeficientul de infoiere Ci= 7-9.De asemenea se cunoaste ca valoarea minim admisa a coeficientului de infoiere este 6.

Pentru verificarea coeficientului de infoiere se pregateste un recipient (de preferat

de sticla) gradat in volume de 70 cm cubi si o masura cu capacitatea de 10 cm cubi.

Se demonteaza capacul stingatorului si se extrage butelia de sticla cu solutia A.

Se scot 6 masuri din solutia B din corpul stingatorului si se introduc in recipientul gradat dupa care se scoate o masura din solutia A si se toarna peste solutia B din recipient.Instantaneu va avea loc reactia chimica dintre cele doua substante si se va produce spuma cu un volum care poate fi aflat dupa diviziunile de pe recipientul gradat, adica exact coeficientul de infoiere.

In cazul in care coeficientul de infoiere este sub 6,solutiile din stingator vor fi

inlocuite.

Intretinere

Stingatorul se curata de praf, se curata ajutajul de evacuare si se verifica starea

garniturii capacului si a supapei de siguranta.Capacul si inelul filetat al corpului stingatoului se ung cu vaselina.

Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat ,se

trece la inlocuirea acestuia,dupa ce se indeparteaza stratul vechi cu ajutorul unei perii de sarma.

STINGATOARE TRANSPORTABILE CU SPUMA CHIMICA

SC 90 si SC 180 STAS 4607-84

Descriere

CORPUL STINGATORULUI (1) cu o capacitate totala de 120/205 litrii,confectionat din tabla de otel ,prevazut cu:

-capacul demontabil (2) care se fixeaza in butoane si care este prevazut cu o garnitura de etansare;

-furtunul de refulare (5) , din cauciuc,cu o lungime de 4-5 metrii racordat cu un capat la teava de evacuare si prevazut la celalalt capat cu un ajutaj de refulare a spumei;

-supapa de siguranta (7) prevazuta cu o membrana care trebuie sa se sparga la o presiune de 10-12 bar;

-suportul tubului central (8).

Corpul stingatorului trebuie sa reziste la o presiune hidraulic de incercare de 18

bar fara sa prezinte deformatii remanante,fisuri ,scurgeri sau urme de transpiratii prin metal.

Recipientul se protejeaza la interior prin vopsire iar la exterior prin vopsire cu

vopsea rezistenta la intemperii,culoarea rosu de securitate.Protejarea prin vopsire se face dupa o prealabile degresare,decapare,chituire si grunduire.Suprafetele vopsite trebuie sa fie netede,sa nu prezinte scurgeri,bule,exfolieri sau nuante diferite.

TUBUL CENTRAL (3) cu o capacitate de 16-35 litrii confectionat din teava de policlorura de vinil (neplastifiata).Trebuie sa reziste la o presiune pneumatica de 2,5 bar,fara sa prezinte deformatii remanente,fisuri sau scapari de aer.Sistemul de fixare al tubului central nu trebuie sa permita deplasarea axiala sau radiala a acestuia.

Dispozitivul de inchidere (4) a tubului central este montat pe capacul corpului stingatorului si consta dintr-un robinet actionat cu ajutorul unei roti de manevra exterioara,prin intermediul unei tije filetate.Inchiderea si deschiderea tubului central se face prin simpla manevrare a rotii aflate in exterior.Inchiderea tubului central trebuie sa fie etansa.

SASIUL METALIC prevazut cu doua roti ,cadru pentru manevrare si tamponare (6) pentru protectia recipientului la asezarea pe sol.

Incarcare

Se deschide capacul recipientului,se scoate tubul central,se spala interiorul

recipientului si tubul central cu apa calda.

Se prepara solutiile A si B dupa procedeul aratat la stingatorul manual cu spuma

chimica folosind numarul de incarcaturi corespunzator capacitatii stingatorului.

SOLUTIA A se incarca in tubul central iar solutia B in corpul stingatorului (in pozitie verticala) dupa care se introduce tubul central,se fixeaza in suportii lui,se monteaza capacul cu garnitura de etansare,se strang prezoanele si se monteaza roata dispozitivului pentru inchiderea etansa a tubului central.

Se completeaza apoi fisa stingatorului cu datele necesare,autoadeziva,de culoare

galbena,executata din materiale durabile cu urmatoarele:

-notarea stingatorului;

-simboluri grafice privind clasele de incendiu la care poate fi utilizat si la care este interzisa utilizarea;

-simbolul grafic privind interdictia de utilizare asupra echipamentelor elctrice sub tensiune;

-indicarea prin text si simboluri grafice a modului de punere in functiune;

-principalele caracteristici tehnice:domeniul de temperaturi la care trebuie pastrat stingatorul,lungimea jetului,timpul de descarcare,masa incarcaturii de substanta de stingere,perioada de verificare;

-denumirea intreprinderii producatoare.

Tabelul 3

Caracteristici tehnice ale stingatoarelor SC 90 si SC 180

Functionare

Pentru punerea in functiune se deschide robinetul tevii de evacuare,se scoate

furtunul de pe suport,se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre locul incendiului si se deschide robinetul tubului central prin manuirea rotii de manevra.Dupa aceasta se agita stingatorul de 4-5 ori,prin coborari si ridicari alternative ale cadrului pentru manevrare dupa care se lasa cadrul in jos pana la contactul tamponului cu solul.

Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata

asupra focarului,datorita presiunii bioxidului de carbon,ce ia nastere in urma reactiei solutiilor in interiorul stingatorului.

Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire,deoarece reactia odata

inceputa nu mai poate fi oprita si ca urmare,se interzice inchiderea robinetului inainte de eliminarea intregii cantitati de spuma de pe teava de evacuare.

Controlul incarcaturii din stingator

Se aplica acelasi procedeu ca la stingatorul SC 9

Intretinere

Stingatorul se curata de praf,se ung lagarele osiei si bucsele rotilor,tija filetata a

dispozitivului de inchidere a tubului central,buloanele capacului recipientului.

Se controleaza starea furtunului de cauciuc ,a supapei de siguranta,a garniturii

capacului,etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central si usurinta cu care ruleaza caruciorul.

Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat ,se

trece la inlocuirea acestuia ,dupa ce se indeparteaza stratul vechi cu ajutorul unei perii de sarma.

STINGATORUL CU BIOXID DE CARBON G1,G2,G3,G6 STAS 9752-86

Face parte din grupa stingatoarelor cu gaze inerte (G) si se foloseste pentru

stingerea incendiilor izbucnite la instalatii electrice, transformatoare electrice,produse petroliere si statii de pompare,nave,avioane sau in anumite spatii inchise in care se afla depozitate fibre textile,grasimi sau obiecte fragile (tablouri,sculpturi,manuscrise,tiparituri).

Cifra care urmeaza dupa simbolul G reprezinta incarcatura de bioxid de carbon

in kilograme.

Descriere

a.Butelia pentru bioxid de carbon de forma cilindrica,cu o capacitate ce permite

incarcarea (in functie de tipul stingatorului) a 1,2,3 sau 6 kg bioxid de carbon,este confectionata din otel si este prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare (3) robinet de inchidere (10) prevazut cu siguranta (2) iar la interior cu o teava sifon prinsa de robinetul de inchidere cu un cap,iar celalalt cap sa se gaseasca fata de fundul buteliei la o distanta de 10 1mm.

La alte tipuri de stingatoare butelia de bioxid de carbon este protejata cu carcase

sau cercuri metalice in exterior.

b.Difuzorul (8) care poate avea forme diferite,confectionat din tabla de aluminiu,

fier,alama sau material plastic rezistent la temperaturi de pana la -40 grade Celsius si prevazut cu un orificiu pentru iesirea zapezii carbonice.

Difuzorul este pus in legatura cu robinetul buteliei,fie direct prin insurubare fie

prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care permite rotirea lui,fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma si prevazut cu un maner de protectie a pielii confectionat dintr-un material termoizolant (de exemplu lemn).

Incarcare

Butelia se incarca la fabricile producatoare de bioxid de carbon cu o cantitate

corespunzatoare tipului stingatorului adica : 1,2,3 sau 6 kg bioxid de carbon.

Presiunea de imbuteliere a bioxidului de carbon este de 60-75 bar.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se indreapta difuzorul spre locul

incendiului si se deschide robinetul buteliei.

Prin deschiderea robinetului,bioxidul de carbon lichid din butelie,datorita

presiunii,iese prin teava sifon si prin furtunul de cauciuc sau teava de otel,patrunde in difuzor unde datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica cu absorbtie de caldura din mediul inconjurator),temparatura bioxidului de carbon scade sub temperatura lui de solidificare (-78,6 grade Celsius) si trece in stare solda sub forma de fulgi albi de zapada carbonica.

Tabelul 4

Zapada carbinica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul

incendiului.Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase (arsuri) atunci cand vin in contact direct cu pielea, fapt ce impune manevrarea cu grija a stingatorului.

Controlul incarcaturii stingatorului

Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie care trebuie sa

fie de 1,2,3 sau 6 kg in functie de tipul stingatorului.Buteliile care au pierdut 20-25 % din greutate incarcatura,se vor inlocui si se vor trimite la incarcare.

Pentru depistarea eventualelor pierderi mici,neobservabile,se face verificarea

prin scufundarea in apa.

Intretinere

Stingatorul se curata si se verifica periodic ,urmarindu-se starea furtunului de

cauciuc, functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea in apa.

Variante constructive de stingatoare cu CO2

Navele maritime sunt dotate cu mai multe tipuri din aceste stingatoare.Ele se

deosebesc dupa forma exterioara,dispozitivul de declansare,dispozitivul de evacuare si dupa tara constructoare:

a.Dupa forma exterioara:

-cilindrice cu fundul oval;

-cilindrice cu cerc de stabilitate;

b.Dupa dispozitivul de declansare:

-dispozitiv de declansare cu ventil tip rozeta

-dispozitiv de declansare cu maner tip pistol

-dispozitiv cu declansare tip cleste.

c.Dupa dispozitivul de evacuare:

-cu furtun de legatura si difuzor sub forma de teava tronconica turtita lateral

-cu difuzor aplicat direct pe stingator,sub forma de stropitoare

-cu difuzorul sub forma de tava tronconica mica conectat la stingator

-prin teava rigida;

-fara difuzor;

STINGATORUL TRANSPORTABIL CU CO2 G10 si G2 x 10

Descriere

Stingatorul transportabil cu CO2 se compune din urmatoarele parti:

a.UNA SAU DOUA BUTELII pentru bioxid de carbon cu o capacitate ce pemite incarcarcarea a 10 kg CO2 fiecare. Butelia este confectionata din otel si are forma asemanatoare cu aceea a buteliei stingatorului portativ cu CO2.In cazul stingatorului cu doua butelii,acestea sunt unite in dreptul robinetelor printr-o conducta comuna la care se racordeaza furtunul asigurandu-se astfel folosirea CO2 din ambele butelii in acelasi timp .

b.DIFUZORUL cu o constructie asemanatoare constructiei difuzorului de la stingatorul portativ cu CO2 (teava tronconica turtita lateral cu portiunea de prindere confectionata din material termoizolant.

c.SASIU METALIC prevazut cu doua roti, cadru pentru manevrare,picior de sprijin,coliere pentru fixarea buteliei si suportului furtunului.

Incarcare

Incarcarea se executa la fel ca in cazul stingatorului manual cu bioxid de carbon,

difera doar cantitatea cu care este incarcat,respectiv 10 kg CO2 pentru fiecare butelie la o presiune de 60-75 bar.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul de cauciuc, se

indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschid progresiv robinetele ambelor butelii (sau numai robinetul unei singure butelii dupa necesitati).

Transformarea bioxidului de carbon in zapada carbonica are loc in urma aceluiasi

fenomen de detenta explicat la stingatorul portabil cu CO2.

Controlul incarcaturii stingatorului

Incarcatura stingatorului se verifica prin cantarire la fel ca in cazul stingatorului

portabil cu CO2, cantitatea de CO2 din butelie trebuie sa fie de 10 kg.

Intretinere

Se ung lagarele osiei caruciorului,se verifica fixarea buteliilor pe carucior , iar

celelalte operatii de intretinere se executa la fel ca la stingatorul manual cu CO2.

STINGATORUL CU PRAF SI BIOXID DE CARBON P1,P3,P5,P6,P10 STAS 4918-78

Se foloseste pentru stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere interna si

instalatii electrice precum si pentru stingerea unor substante ca acetilena, acetona ,sodiu ,potasiu,magneziu strontiu,fosfor alb sau galben,electron,colofoniu,lacuri si vopsele pe baza de nitroglicerina,produse petroliere si alcool in cantitati mici,filme,etc.

Cifra care urmeaza dupa simbolul P reprezinta incarcatura de pulbere stingatoare

(praf) in kilograme.

Tabelul 5

Caracteristici tehnice principale

Descriere

a.RECIPIENTUL (1) de forma cilindrica confectionat din tabla de otel avand o

capacitate care permite incarcarea unei cantitati de 1,3,5,6 sau 10 kg pulbere stingatoare.

Partile componente ale recipientului se asambleaza prin sudare. Cordoanele

nu trebuie sa prezinte discontinuitati,goluri,sufluri,sau incluziuni,neuniformitati ale latimii si inaltimii cordonului,scurgeri de metal topit sau arsuri.Dupa sudare,recipientul stingatorului trebuie sa aiba forma cilindrica ,fara deformatii visibile cu ochiul liber.Recipientul stingatorului trebuie sa reziste la o presiune hidraulica de minimum 18 bar ,fara sa prezinte asudari , scurgeri,fisuri,inceputuri de rupturi sau deformatii permanente.

La exterior recipientul este prevazut cu gura de umplere, capac dop metalic filetat

(5) ,maner de manevrare (9),furtun de cauciuc (10) prevazut cu ajutajul (11) si niplu pentru racordarea furtunului (12).

b.BUTELIA CU CO2 (2) de forma cilindrica ,trebuie sa fie etansa si sa reziste la

presiunea hidraulica de minim 250 bar. Fara sa prezinte asudari, scurgeri,fisuri,inceputuri de rupturi,sau deformatii permanente.In acelasi timp butelia trebuie sa reziste fara sa se sparga la o presiune hidraulica de distrugere de cel putin 420 bar.

Dupa umplerea cu CO2,butelia se etanseaza cu o membrana din cupru (3) cu

ajutorul unei reductii (13).

c.DISPOZITIVUL DE DECLANSARE se afla in dopul metalic (5) si este compus

dintr-un ansamblu format din cuiul perforator (6), resortul (7),siguranta (8),reductia (13) si membrana (3).

In interiorul recipientului stingatorului, in continuarea racordului (12) se afla

teava (15) care ajunge pana la partea inferioara la 10/15 mm de fundul recipientului.

Butelia de CO2,este instalata in tubul de protectie (4) prevazut la partea inferioara

cu ventilul (14) astfel ca butelia nu vine in contact direct cu pulberea stingatoare

SISTEME DE DETECTARE A INCENDIILOR

Tinandu-se cont de pericolul de incendiu precum si de faptul ca un incendiu

nedescoperit la timp se lichideaza extrem de greu s-au calculat modalitati de detectare si de avertizare in cazul aparitiei acestuia.

Principiul detectarii s-a bazat pe evidentierea produselor arderii-radiatia de

caldura,radiatia de raze infrarosii si ultraviolete, lumina flacarilor,variatia de umiditate,fum,aceasta evidentiere facandu-se pe cat posibil intr-o faza incipienta.

Reamintim ca in functie de felul si cantitatea de produse de ardere degajate ,exista

patru faze ale incendiului.

Astfel,pentru prima faza s-au construit detectoare care functioneaza pe baza

fenomenului variatiei umiditatii datorate evaporarii apei din materialul combustibil care arde si pe baza fenomenului de ionizare a aerului.

Pentru detectarea unui incendiu in faza a doua s-au construit detectoare cu

camera de ionizare si cu celula fotoelectrica.

Pentru faza a treia se utilizeaza detectoare de flacari care pot detecta razele

infrarosii sau razele ultraviolete.

Pentru faza a patra se folosesc detectoare de temperatura (termice)

Ideal ar fii ca orice incendiu sa poata fi detectat in primul moment dupa aparitie,

in realitate detectarea se face abia cand incendiul ajunge in faza a doua sau a treia.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un detector ideal sunt:

-sa detecteze si sa capteze inceputul de incendiu cu ajutorul unui element sensibil;

-sa emita rapid si precis semnalul;

-sa aiba pornire sigura si sa functioneze uniform;

-sa alarmeze prin mijloace sonore si optice;

-sa reziste la intemperii si socuri;

-sa aiba o constructie simpla si rezistenta;

-sa poata fi montat usor;

-sa supravegheze un spatiu cat mai mare.

Clasificarea detectoarelor se face atat dupa natura fenomenului detectat cat si dupa principiul de functionare astfel:

Detectoare termice:

Termostatice

Cu bimetal

Tip Wood

De temperatura cu fuzibil

Termodiferentiale

Termovelocimetrice

Cu termistoare

Detectoare termoelectrice;

Detectoare de flacara;

Detectoare de fum;

Detectoare cu camera de ionizare;

Detectoare cu laser;

Detectoarele termice reactioneaza la efectul caldurii asupra unui element din

constructia acestora -topire,dilatare,modificare de structura,sau modificarea conductivitatii electrice.

Un tip simplu este cel cu bimetal a carui functionare se bazeaza pe coeficientii

de dilatare diferiti a doua benzi de metal lipite una de alta prin compresie.La cresterea temperaturii ,lamela de bimetal isi modifica curbura si se intrerupe un circuit electric.

Detectorul de temperatura cu fuzibil contine niste lamele de contact pastrate

intr-o anumita pozitie cu ajutorul unei piese confectionate dintr-un metal care la o anumita temperatura isi modifica rigiditatea (se alungeste,se moaie sau se topeste) permitand lamelelor sa stabileasca sau sa deschida un contact electric iar acesta sa inchida circuitul unei instalatii electrice de semnalizare.

Detectoarele de fum compara aerul aspirat din zonele protejate cu aerul atmosferic curat.Aparatul este amplasat in timonerie si contine un sistem de iluminat,lentile si un fotoelement (celula fotoelectrica ).

In principiu instalatia de detectare si semnalizare in caz de incendiu (AVI) este

compusa din urmatoarele parti:

detectoare de incendiu;

circuite de legatura (electrice sau tubulare);

centrala de semnalizare;

Centrala de semnalizare primeste semnalul electric de la detectorul care a intrat in

functiune sau identifica aparitia fumului provenit dintr-o zona protejata si declanseaza

automat semnalul de alarma de incendiu pe nava.

Pe partea frontala a aparatului se gaseste o schema a navei in zonele in care sunt

montate detectoare de incendiu si cate un beculet pentru fiecare zona.De mentionat ca o zona poate cuprinde mai multe spatii prevazute cu detectoare asa cum este de regula in cazul cabinelor echipajului.Detectoarele din trei-patru cabine sunt inseriate si in cazul aparitiei unui incendiu intr-o cabina aceasta trebuie identificata.In acelasi timp ,pe fiecare astfel de "bucla" , pe culoar, se instaleaza si un buton de alarma care poate fi actionat manual dupa spargerea unui geam de protectie.

ECHIPAMENTE SI INSTALATII DE STINGERE A INCENDIULUI

Prescriptii generale

Prescriptiile se refera la toate echipamentele si instalatii de stingere a incendiului pe navele maritime.

Daca pe o nava se prevede folosirea unor instalatii suplimentare de stingere a incendiului in afara celor prescrise ,acestea vor trebui de asemenea sa corespunda prescriptiilor de mai jos,intr-un volum avizat in fiecare caz de RNR.

Echipamentele si instalatiile de stingere a incendiului vor fi concepute astfel,incat in toate cazurile de exploatare sa fie asigurata functionarea lor sigura si posibilitatea de actiune imediata.

Instalatii de stingere a incendiului

Daca nu se prevede altfel,in functie de destinatia lor,incaperile navei trebuie sa fie protejate cu una dintre instalatiile fixe de stingere a incendiului,ca o completare la instalatia de stins incendiul cu apa.RNR poate examina folosirea altor instalatii echivalente.

Nu se admite folosirea substantelor de stingere a incendiului care emana fie spontan,fie prin utilizarea lor in conditiile prevazute,gaze toxice in cantitati periculoase pentru om.

Remorcherele care efectueaza remorcaje de petroliere in mari si oceane vor fi prevazute cu instalatii de stingere cu spuma capabile sa debiteze minimum 800l/min amestec spumogen,in timpul functionarii concomitente cu instalatia de stingere cu apa avand in functiune cel putin doua tevi de refulare cu diametrul ajutajului de 16 mm.Rezerva de spumogen trebuie sa fie suficienta pentru functionarea instalatiei cu debitul indicat,timp de minimum 15 minute.Instalatia va fi prevazuta cu tunuri de incendiu avand lungimea totala de 60-80 m,cu tevi generatoare pentru spuma si prize cu spuma sau cu generatoare de spuma si prelungitoare.Asemenea remorcherele trebuie utilate cu tunuri de incendiu conform cerintelor.

Caracteristicile instalatiilor pentru stingerea incendiului,ce se monteaza pe navele speciale de stins incendiul,se stabilesc de beneficiarul navei si se pun de acord cu RNR.

Daca doua sau mai multe incaperi adiacente cu grad diferit de pericol de incendiu nu sunt separate intre ele cu punti sau pereti etansi la gaze sau apa,sau daca combustibilul lichid se poate scurge dintr-o incapere in alta ,iar posibilitatea acestei scurgeri nu este impiedicata constructiv,alegerea agentului de stingere a incendiului si respectiv a instalatiei de stins incendiul se va face tinand seama de incaperea care prezinta cel mai mare pericol de incendiu,iar calculul necesarului de substanta de stingere a incendiului si al debitului se va face in functie de suprafata totala sau (respectiv) de volumul tuturor incaperilor care comunica intre ele.

Daca incaperile protejate nu comunica intre ele,calculul necesarului de substanta de stingere a incendiului se va face pentru cea mai mare incapere.

Usile etanse la apa si gaze pot fi considerate ca inchideri in peretele care separa incaperile adiacente de masini,numai in cazul cand sunt cu autoinchidere sau actionate de la distanta,iar in posturile din care pot fi lansate substante de stingere a focului,exista semnalizare de inchidere completa a acestor usi.Daca asemenea semnalizarea lipseste,calculul si introducerea substantei de stins de stins incendiul se efectueaza plecand de la necesitatea asigurarii cu mijloace de stingere a incendiului a volumului (suprafetei) total al incaperilor adiacente.

La navele cu mai multe punti,o interpunte se considera separate de o alta interpunte sau de o magazie,printr-o punte etansa la gaze ,numai in cazul cand gurile de magazie si alte deschideri si guri,pe aceasta punte ,sunt inchise cu capace de otel,etanse la apa sau la gaze,iar locurile de trecere a osaturii prin punte au placi de etansare.Daca asemenea incaperi si placi de etansare nu exista,atunci incaperile se considera comunicante si calculul substantei de stins incendiu trebuie efectuat pentru volumul total al incaperilor.

Daca in incaperea protejata cu instalatia de stins incendiu cu CO2 exista si butelii de aer comprimat,al caror continut de aer destins,poate ocupa mai mult de 30% din volumul acestei incaperi (sau peste 10% in cazul incaperii protejate cu haloni),atunci cantitatea substantei de stins incendiu se determina tinand cont de necesitatea protejarii volumului de calcul al incaperii protejate si de surplusul de volum creat de aerul comprimat destins.Aceasta majorare a cantitatii substantei de stingere a incendiului poate sa nu se prevada,daca se asigura evacuarea aerului dincolo de limitele incaperii protejate,prin supapele de siguranta sau dopuri fuzibile ale buteliilor de aer.

Pentru a prevenii suprapresiunea in incaperile utilate cu instalatii de stingere volumetrica a incendiului,la emiterea substantei de stins incendiul,in cazurile necesare se vor monta rasuflatori de aerisire sau se vor folosi dispozitivele existente ( de exemplu,tevi de aerisire sau canale de ventilatie ).

Calculul cantitatii si intensitatii de debitare a substantei de stins incendiul se va face la volumul calculat (respectiv,fata de suprafata calculata) al incaperii protejate,la care se va adauga volumul total (suprafata) tancurilor amplasate in aceasta incapere,cu exceptia volumului (suprafetei) tancurilor situate in dublul fund.

In toate cazurile cantitatea calculata de suprafata pentru stins incendiu trebuie calculata ca pentru incaperea in care se cere cantitatea maxima.

Pentru incaperile de caldari ale petrolierelor in care se utilizeaza drept combustibil pentru caldari titeiul sau reziduurile de titei din tancuri,pe langa o instalatie fixa de stins incendiul,trebuie sa se prevada un stingator cu spuma,cu capacitatea maxima de 136 litrii,sau o instalatie echivalenta de stingere cu spuma,dotata cu generatoare de spuma stationare,care sa asigure trensmiterea spumei spre frontul caldarilor si spre tevile de scurgere de sub arzatoare,valvule si imbinari.Acest stingator (instalatie )trebuie sa aiba comanda de la distanta,din afara incaperii de caldari.

Aranjamentul instalatiilor trebuie sa asigure intrarea substantei de stins incendiu in tot spatiul incaperii protejate,inclusiv in spatii inchise inglobate in aceasta (de exemplu posturi de comanda,ateliere mecanice etc.,in incaperile de masini).

Amplasarea si echiparea statiilor de stingere a incendiului

Echipamentele mecanice (ca de exemplu amestecatoarele de spuma,rezervoarele ,buteliile sau recipientele cu substante de stins incendiul sau cu aer comprimat,generatoarele de gaz inert sau de spuma cu coeficient mare de spumare,etc.),precum si dispozitivele de declansare al tuturor instalatiilor de stins incendiul ,cu exceptia instalatiei de stins incendiu cu apa,se vor amplasa in afara incaperilor protejate,in statii de stingere a incendiului.Daca functionarea unei instalatii oarecare de stins incendiu,cu exceptia instalatiei de stins incendiu cu apa,este legata de functionarea pompelor de incendiu,aceste pompe vor fi montate in afara incaperilor protejate;functionarea acestor pompe nu trebuie sa depinda de functionarea vreunui alt mecanism amplasat in incaperile respective.

Amenajarea spatiilor de stingere a incendiului trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

1.toate statiile de stins incendiu cu exceptia statiilor de stins incendiu in incaperile de masini,vor fi amplasate pe puntile deschise sau direct sub ele si vor avea acces direct de pe puntea deschisa.Amplasarea statiilor pentru stingerea incendiului in incaperile de masini,fara a prevedea o iesire directa pe puntea deschisa,poate fi admisa numai in cazul existentei unui dispozitiv de pornire de la distanta a substantei de stins incendiul,din timonerie sau alte incaperi cu iesire directa pe puntea deschisa.

Dispozitivele de comanda ale instalatiilor de stingere a incendiului trebuie sa fie usor accesibile,grupate in cat mai putine locuri posibil,care nu vor fi izolate de un incendiu in incaperea protejata;

2.nu se admite amenajarea statiilor in prova peretelui de coliziune;

3.statiile de stins incendiul vor fi delimitate de constructii de otel etanse;

4.incaperile statiilor vor avea izolatie termica precum si instalatii de incalzire,daca pentru functionarea normala a instalatiei este necesara mentinerea unei temperaturi pozitive.Temperatura in interiorul statiei de CO2 nu trebuie sa depaseasca +40 de grade Celsius;

5.pentru controlul temperaturii aerului in incaperea statiei se va monta un termometru,vizibil atat din interiorul cat si din exteriorul statiei,printr-un hublou.In cazul cand temperatura se controleaza de la distanta,instalarea hubloului nu este necesara;

6.statiile de stins incendiul pentru incaperile de marfuri vor avea legatura telefonica sau alta legatura sigura cu P.C.I. si incaperea de masini,daca functionarea statiei depinde de echipamentele montate in incaperile de masini;

7.statia,daca este amenajata intr-o incapere speciala,trebuie sa fie in permanenta incuiata,iar setul de chei al acestei incaperi se va pastra intr-o cutie inchisa,prevazuta cu geam situata in apropierea incuietorii;

8.toate valvulele si celelalte dispozitive ale statiilor vor avea etichete care sa indice clar pentru protectia carei incaperi sunt destinate valvula sau dispozitivul respectiv.In afara de aceasta in interiorul statiei,intr-un loc vizibil,se va afisa schema instalatiei de stins incendiu,avand indicate dispozitivele de actionare,schema incaperilor protejate,precum si instructiuni scurte pentru punerea in functiune si deservirea instalatiei.

Pe navele cu tonaj brut mai mic de 150,pe care amplasarea statiei de stins incendiu in afara incaperii protejate este dificila,precum si in unele cazuri pe alte nave,avand tonajul brut mai mic de 500 pe care volumul diferitelor incaperi protejate nu depaseste 100 metrii cubi,se admite montarea recipientelor cu substanta de stins incendiu in interiorul incaperii protejate,cu conditia obligatorie de inzestrare a acestor statii cu un dispozitiv sigur pentru imediata punere in functiune de la distanta a instalatiei,din afara incaperii protejate;locul de amplasare al dispozitivului de actionare de la distanta trebuie marcat distinct si iluminat,atat de la reteaua generala a navei,cat si de la reteaua de avarie.

Pe petroliere,statii de stins incendiul cu spuma,pompele si tubulaturile care se alimenteaza cu apa,trebuie sa fie amplasate in afara limitelor puntii tancurilor de marfa,in incaperi usor accesibile,aflate in apropierea incaperilor de locuit.

Tubulaturi si armaturi

Tubulatura se va monta tinand seama de urmatoarele cerinte:

1. introducerea substantei de stins incendiul in fiecare incapere protejata trebuie realizata,de regula,prinr-o tubulatura de distributie separata,avand armatura de inchidere montata la statia de stins incendiu.

Aceasta cerinta nu se extinde asupra instalatiilor de stingere cu spuma,destinate debitarii spumei din interiorul tancurilor de marfa cu ajutorul tunurilor si tevilor de refulare pentru spuma,sau generatoarelor de spuma cu coeficient de spumare mijlociu;

2.se admite montarea unei singure tubulaturi de distributie pentru o grupa de incaperi de volum mic si de acelasi tip (de exemplu,grup de magazii)

3. in cazurile cand prezentele reguli admit montarea unei tubulaturi principale cu ramificatii in fiecare incapere protejata,valvulele montate pe aceste ramificatii vor fi prevazute cu comanda de la distanta de la statia de stins incendiu si,daca este posibil,din P.C.I.

Pentru instalatiile de stins incendiul cu gaz inert,comanda de la distanta a valvulelor nu este obligatorie;

4.daca o incapere de marfuri prevazuta cu tubulaturi pentru stingerea volumetrica a incendiului este folosita periodic pentru amplasarea pasagerilor sau personalului special ,atunci pentru tot timpul cat se afla oamenii in aceasta incapere tubulaturile se vor obtura;

5.montarea tubulaturilor instalatiilor de stingere a incendiului prin tancurile de combustibil si ulei nu este admisa;

Montarea tubulaturilor instalatiilor de stingere a incendiului,cu exceptia instalatiilor de stingere cu gaze,prin incaperile frigorifice nu este admisa.

Tubulaturile instalatiilor de stingere a incendiului cu gaze,in cazul montarii lor prin incaperi frigorifice, vor fi bine izolate si vor fi prevazute cu dispozitive de evacuare a condensului;

6. montarea tubulaturilor instalatiilor de stingere a incendiului cu gaze prin incaperile de locuit si de serviciu,cu exceptia coridoarelor,se va putea admite numai in cazul in care aceste tubulaturi,pe intregul lor traseu in aceste incaperi,vor fi montate fara imbinari demontabile si incercate la o presiune hidraulica egala cu cea necesara pentru incercarea hidraulica a colectoarelor statiilor de incendiu.In cazul montarii acestor tubulaturi prin coridoarele incaperilor de locuit si de serviciu,pot fi folosite imbinari demontabile,insa numarul lor trebuie redus la minimum;

7. constructia tuturor instalatiilor de stingere a incendiului trebuie se permita posibilitatea verificarii lor periodice in functiune,in cursul exploatarii navei.

Pentru instalatiile de stingere a incendiului cu bioxid de carbon,haloni sau cu praf,in locul verificarii in functiune cu substanta de stins incendiu,este suficient sa se prevada posibilitatea verificarii in functiune cu aer comprimat.

Pe tubulatura de alimentare cu aer comprimat a colectorului statiei,se va monta o valvula de inchidere-retinere;

8. garnituri imbinarilor tubulaturilor instalatiilor de stingere a incendiului se vor confectiona din materiale rezistente la actiunea substantei de stins incendiul si a mediului marin.

Pentru tubulaturi se vor folosi tevi de otel.Ca tevi echivalente celor de otel pot fi folosite tevile de cupru,de cupru-nichel sau alte tevi bimetalice (cu unul din straturi din otel sau cupru).Tevile din otel vor avea acoperirea anticoroziva la interior si exterior.

Hidrantii,sprinklerele ,pulverizatoarele de apa,precum si alta armatura a instalatiilor de stingere a incendiului,care determina buna functionare si siguranta a acestora,vor fi executate din materiale rezistente la actiunea mediului marin.

Actionarea de la distanta a instalatiilor

O instalatie trebuie pusa in functiune fara vreo comutare suplimentara la statie si trebuie sa functioneze rapid si sigur in toate conditiile de exploatare a navei,inclusiv la temperaturi negative si in caz de incendiu.

Trebuie exclusa posibilitatea declansarii de la sine a instalatiei in orice conditii de exploatare a navei,din cauza balansului trepidatiilor si vibratiilor.

Dispozitivele-acolo unde este necesar-vor fi protejate contra deteriorarilor mecanice.

Manetele de functionare a instalatiei vor fi adaptate pentru sigilare.

Independent de existenta sistemului de functionare de la distanta,instalatia respectiva trebuie sa permita comanda manuala direct din statia de stins incendiu,iar pompa- din locul amplasarii acesteia.

Instalatiile de pornire de la distanta (prin intermediul aerului,azotului bioxidului de carbon,etc.)vor avea doua butelii de lansare,fiecare dintre ele asigurand pornirea dintr-o data a intregii instalatii de stingere a incendiului.

Rotile sau manetele care servesc pentru manevrarea armaturii instalatiei pentru actionarea de la distanta vor avea imbinari rigide cu tije sau cu axe.

INSTALATIA DE STINGERE A INCENDIULUI CU APA

Numarul si debitul pompelor de incendiu

La fiecare nava,cu exceptia navelor cu echipajul mai mic de trei persoane se vor prevedea pompe de incendiu ,magistrale,hidranti si furtunuri de incendiu conform prescriptiilor prezentului capitol.

Numarul pompelor de incendiu si presiunea minima la locul de amplasare al oricarui hidrant ,cand se debiteaza cantitatea de apa determinata conform formulei nu trebuie sa fie mai mici decat cele indicate in tabel.

Presiunea creata de pompele de incendiu trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea altor instalatii de stins incendiu care consuma apa (de exemplu ,pentru pulverizarea apei,pentru stingerea cu spuma,etc.),daca alimentarea lor este prevazuta de la aceste pompe de incendiu.

Pompa de incendiu de avarie nu este necesara,daca pompele de incendiu si sursele de energie pentru actionarea lor se gasesc in compartimente diferite,care nu au in comun mai mult de o punte sau un perete,astfel incat la izbucnirea incendiului intr-unul din compartimente,pompele dintr-un alt compartiment (sau alte compartimente) vor asigura alimentarea cu apa a magistralei de incendiu.

Suma debitelor pompelor stationare de incendiu,fara pompa de avarie daca exista,cu presiunea la orice hidrant nu mai mica decat cea indicata in tabel trebuie sa asigure un debit minim Q al tevilor de refulare manuale,determinat cu formula:

Q=km², [m³/h]

In care:

m= 1,68+25;

L-lungimea navei;

B-latimea maxima a navei , in [m];

H-inaltimea bordului pana la puntea peretilor in sectiunea maestra,in [m];

k-coeficient egal cu:

0,016-pentru navele de pasageri cu indice de compartimentare R mai mic de 0,5 si mai mult;

0,012-pentru navele cu pasageri cu indice de compartimentare R mai mic de 0,5;

0,008-pentru toate celelalte nave;

R-indicele de compartimentare necesar.

Instalatii fixe de stingere a incendiului cu apa pot lipsi la navele cu echipajul mai mic de trei persoane.

Pe toate navele,cu exceptia celor de pasageri,debitul total al pompelor de incendiu poate sa nu depaseasca 180 m³/h,daca asigurarea functionarii concomitante a altor instalatii consumatoare de apa nu impune un debit mai mare.

Fiecare pompa de incendiu stationara trebuie sa asigure debitul a cel putin doua jeturi de apa prin ajutajele tevilor de refulare cu diametrul cel mai mare,adoptat la nava respectiva.

Debitul fiecarei pompe stationare de incendiu cu exceptia celei de avarie,va fi de minimum 80 % din debitul total necesar,impartit la numarul necesar de pompe de incendiu dar nu mai mic de 25 m³/h.

Daca nava este prevazuta si cu alte instalatii de stins incendiu care consuma apa de la pompele stationare de incendiu,atunci debitul acestor pompe trebuie sa fie suficient pentru a asigura functionarea instalatiei de stins incendiu cu apa cu debitul de cel putin 50 % din cel determinat prin formula si pentru functionarea in paralel al altei instalatii de stins incendiu care consuma cea mai mare cantitate de apa.In acest caz cantitatea de apa pentru instalatia de stins incendiu cu apa trebuie sa fie suficienta pentru a asigura consumul de apa pentru cel putin doua jeturi de la ajutajele tevilor de refulare cu diametrul cel mai mare,utilizate la bordul navei,insa nu se vor adopta mai mult de sase jeturi ,iar la navele de marfa nu este necesara o cantitate de apa mai mare de 90 m³/h.Totodata ,este necesar sa se ia in considerare si cresterea posibila a consumului de apa la fiecare hidrant datorita cresterii presiunii in conducte,necesara pentru functionarea altor instalatii de stins incendiu.

Cerintele de baza pentru pompele de incendiu

Pe toate navele autopropulsate,pompele de incendiu stationare vor fi puse in functiune de la o sursa independenta de energie mecanica;folosirea transmisiei cu curele de la mecanismul de actionare la pompa nu este admisa.

Pe navele de marfuri cu tonajul brut pana la 300 si puterea motoarelor principale pana la 220 kw,pe navele de pasageri cu tonajul brut pana la 150 si puterea motoarelor pana la 220kw,se admit ca pompele de incendiu independente,pompele actionate de la motorul principal,cu conditia ca executia blocului motor-linia de arbori-elice sa permita functionarea pompei de incendiu si cand nava nu este in mars.

Cu avizul RNR,pentru navele aratate mai sus ,se pot admite transmisii prin curele trapezoidale-de la motorul principal la pompa-care sa asigure transmiterea momentului de rotatie si in cazul cand una din curele este rupta.

Pompele de incendiu stationare,inclusiv cea de avarie,pot fi adaptate si pentru alte nevoi ale navei,cu conditia ca nava sa fie dotata cu cel putin doua pompe actionate independent,una din ele fiind in permanenta gata de intrare in actiune conform destinatiei directe.

Daca se instaleaza o singura pompa,se admite folosirea ei pentru alte necesitati,insa numai pentru o durata scurta (pentru spalarea puntilor si narilor de ancora, etc.),iar la macaralele plutitoare fara nici o restrictie.

La navele cu tonaj brut mai mic de 300,se admite utilizarea pompei de incendiu pentru drenarea de avarie a incaperilor de masini.

Pompele sanitare ,de drenare,de balast si alte pompe de apa de mare pot fi folosite ca pompe de incendiu stationare,daca debitul si presiunea lor corespund celor rezultate din calcule.

La navele de marfuri la care pompele susmentionate sunt amplasate in incaperile de masini,se vor lua masuri ca cel putin una din aceste pompe sa poata alimenta cu apa tubulatura principala de incendiu.

Pompele si tubulaturile destinate stingerii incendiului nu vor fi folosite pentru pomparea produselor petroliere,a uleiului sau a altor lichide inflamabile si nici ca pompe de balast la tancurile care se umplu alternativ cu combustibil si balast.

Pompele de incendiu vor fi prevazute pe partea anterioara cu manometre.

Pompele care pot crea in tubulatura principala de incendiu o presiune mai mare ca cea admisibila vor fi prevazute cu supape de siguranta reglate la o presiune mai mare de 10 % decat presiunea de regim din tubulatura principala,avand pentru scurgerea apei racordari cu tubulatura de aspiratie.

Pompele de incendiu stationare si prizele lor de fund vor fi instalate sub linia de plutire a navei goale.

Pompele de incendiu care se gasesc in afara incaperilor de masini de categoria A trebuie sa aiba cate o priza de fund independenta in fiecare compartiment in care sunt montate.

Toate pompele de incendiu inclusiv cele de avarie,trebuie sa fie amplasate in incaperi cu temperatura peste 0⁰C.

La navele de marfuri in incaperile pompelor de incendiu periodic nesupravegheate sau daca cartul se asigura de o singura persoana,pentru una din pompe se va prevedea actionare de la distanta de la puntea de comanda si de la locul in care se efectueaza un cart permanent in timpul stationarii navei,precum si alimentarea cu apa a magistralei fara deschiderea suplimentara a valvulelor din incaperea pompelor.

La locul actionarii de la distanta a pompei se va instala un indicator al presiunii apei in magistrala.

Actionarea de la distanta poate sa nu fie prevazuta,daca instalatia de stins incendiu se afla sub presiune.

Tubulaturi

Diametrul magistralei de incendiu si a ramificatiilor sale trebuie sa fie suficient pentru distribuirea eficienta a apei la debitul maxim cerut pentru doua pompe de incendiu care actioneaza simultan,cu exceptia navelor de marfuri la care diametrul trebuie sa asigure un debit de numai 140 m³/h.

Pe navele cu tonaj brut de 500 tubulatura instalatiei de stins incendiu cu apa se va calcula pentru o presiune de regim de minimum 10 bar.

Tubulaturile principale ale instalatiei de stins incendiu cu apa ,care trec prin incaperi neincalzite sau pe punti deschise,trebuie sa aiba armaturile de inchidere pentru deconectare de la tubulaturile care trec prin incaperi incalzite.

Fiecare pompa de incendiu va avea pe tevile de aspiratie si de refulare valvule de inchidere.Pe tevile de aspiratie se admite montarea valvulelor cu sertar.

La navele cu tonaj brut de 500 si mai mult,valvulele de refulare ale pompelor trebuie sa fie de tipul cu inchidere si retinere.

Pe petroliere ,instalatia de stins incendiul cu apa trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte suplimentare:

1.pe puntea tancurilor de marfa si la iesirea tubulaturii principale din suprastructura dunetei,in locuri usor accesibile trebuie sa fie montate valvule de inchidere .Distanta intre valvule trebuie sa fie de cca. 30m.Valvulele de inchidere de pe puntea principala vor avea etichete cu inscriptie,care sa indica ca in conditiile exploatarii normale a navei,valvula trebuie sa fie deschisa in permanenta;

2.inainte de fiecare valvula de inchidere,pe magistrala se vor monta,la intervale uniforme,hidranti dubli cu diametrul de cca. 70mm;

3.inaintea valvulei de inchidere din suprastructura dunetei se va monta cate un racord de la tubulatura principala de stins incendiu cu apa,ce se va scoate in fiecare parte a puntii duneta in fiecare bord;diametrul fiecarei ramificatii va fi suficient pentru debitarea simultana a apei prin doua furtunuri racordate la doi hidranti,montati la capatul fiecarei ramificatii;la navele cu tonaj brut de 1000 si mai mult,fiecare hidrant trebuie sa aiba diametrul de cca. 70mm, iar la navele cu tonaj brut mai mic,diametru de cca.50mm.

Daca pompele de incendiu se instaleaza la prova tancurilor de marfa,atunci doua ramificatii identice de acelasi diametru ca mai sus vor fi executate de la magistrala si in partea din pupa a puntii teugii;in acest caz pe conducta principala,in limitate suprastructurii,dupa racorduri va fi montata o valvula de inchidere.

Pentru decuplarea de la magistrala a portiunii de tubulatura,dispusa in incaperile de masini in care se afla pompa sau pompele principale de incendiu,trebuie sa fie prevazute valvule de izolare amplasate in locuri usor accesibile,in afara limitelor acestei incaperi.

Magistrala pentru stingerea incendiului trebuie sa fie astfel amplasate incat,atunci cand se inchid valvulele de izolare,apa de la o pompa de incendiu ,amplasata in afara limitelor incaperii de masini,sa poata fi debitata prin tubulatura dusa pe un traseu ocolitor al acestei incaperi catre toti hidrantii de incendiu,in afara celor dispusi in incaperea de masini mentionata.

Hidranti de incendiu

Fiecare hidrant de incendiu va fi prevazut cu valvula de inchidere si racord standard cu cuplare rapida.Hidrantii montati pe puntile puntile deschise vor fi prevazuti cu capace de inchidere cu cuplare rapida.

Amplasarea hidrantilor trebuie sa permita racordarea rapida si usoara a furtunurilor de incendiu,iar numarul lor trebuie sa asigure alimentarea cu doua jeturi de apa in orice parte a fiecarei incaperi,punti sau magazii de marfuri goale.Unul din jeturi va fi debitat printr-un furtun de lungime standardizata,iar alt jet poate fi debitat prin doua furtunuri de acelasi fel,cuplate intre ele.

Hidrantii de incendiu se vor amplasa la intrarea in incaperile protejate.

Pe navele unde incaperile sunt separate prin pereti etansi sau pereti principali rezistenti la foc,cerintele aratate vor fi satisfacute si in cazul cand usile acestor incaperi vor fi inchise.

Hidrantii de incendiu montati in interiorul incaperilor vor fi amplasati la o distanta maxima intre ei de 20m,iar hidrantii de incendiu exteriori-la o distanta maxima de 40m unul fata de altul.In incaperile mici a caror dimensiuni nu permit desfasurarea si manipularea rapida a furtunurilor,hidrantii de incendiu se vor amplasa langa intrari.

Pe puntile inchise si in zona suprastructurilor se recomanda amplasarea hidrantilor in apropierea intrarilor in incaperi,in dreptul tambuchiurilor si puturilor de acces in aceste incaperi.

Nu se permite amplasarea hidrantilor de incendiu la capetele inchise ale coridoarelor,in incaperile electrice speciale si nici in incaperile inchise si rar vizitate.

La fiecare pompa de incendiu se va monta un hidrant de incendiu,direct pe tubulatura de refulare,intre pompa si valvula de inchidere.

In fiecare incapere de masini de categoria A se vor prevedea cel putin doi hidranti de incendiu,amplasati in borduri opuse;pe navele cu tonaj brut sub 500,unul dintre acesti hidranti de incendiu poate fi hidrant de incendiu instalat direct la pompa de incendiu.In incaperile de masini ale navelor cu tonaj brut sub 150,daca exista un hidrant de incendiu instalat direct la pompa de incendiu,nu este necesara montarea altor hidranti.

Pe toate navele se va monta un hidrant de incendiu in prova tunelurilor arborilor portelice.

Toti hidrantii vor fi piturati in culoarea rosie.

Furtunuri de incendiu

Instalatia de stingere a incendiului cu apa trebuie sa indeplineasca conditiile prescrise pentru functionare.

Tevi de refulare de mana

Instalatia de stingere a incendiului cu apa trebuie sa indeplineasca conditiile de functionare mentionate mai sus,tinand cont ca diametrul standard al ajutajelor tevilor de refulare de mana trebuie sa corespunda prescriptiilor.

INSTALATII DE SPRINKLERE

Prescriptii generale

Tubulaturile instalatiilor de sprinklere trebuie sa fie in permanenta pline cu apa,cu exceptia unor mici portiuni exterioare care pot sa nu fie pline cu apa,daca RNR considera ca aceasta reprezinta o masura de precautie.Orice portiune a instalatiei care,in timpul exploatarii poate fi supusa actiunii temperaturilor scazute,trebuie protejata corespunzator impotriva inghetului.

Instalatia de sprinklere trebuie sa se declanseze automat la cresterea temperaturii in incaperea protejata.

Circuitele de alimentare cu apa ale fiecarei instalatii de sprinklere vor fi prevazute cu un rezervor pneumohidraulic,cu valvula de control si semnalizare,cu o pompa cu declansare automata si cu un compresor de aer cu butelie,care sa asigure mentinerea presiunii de regim in instalatie si alimentarea imediata cu apa a sprinklerelor,la deschiderea lor.

Butelia de aer,compresorul,pompa si tubulatura instalatiilor de sprinklere,cu exceptia tubulaturii care leaga instalatia de sprinklere cu instalatia de stingere a incendiului cu apa,vor fi independente de alte inslatalii.

Pompa instalatiei de sprinklere si rezervorul pneumohidraulic trebuie sa fie amplasate in afara incaperilor protejate,la o distanta suficienta de incaperea de masini de categoria A.

Rezervorul pneumohidraulic

Rezervorul pneumohidraulic trebuie sa fie prevazut cu:

1.dispozit pentru mentinerea automata a presiunii;

2.dispozitiv pentru controlul nivelului de apa si cu semnalizare de avertizare in scaderii nivelului de apa si a presiunii in rezervor sub cele normale,montata la locul de cart permanent ,in incaperea de masini de categoria A;

3.supapa de siguranta;

4.manometru.

In rezervorul pneumohidraulic trebuie sa existe o rezerva permanenta de apa dulce,cantitativ egala cu debitul pompei instalatiei de sprinklere timp de 1 minut.

Volumul rezervorului trebuie sa fie cel putin egal cu dublul rezervei de apa,indicata mai sus.

In rezervor trebuie sa se mentina o astfel de presiune de aer,incat,dupa consumul intregii rezerve de apa dulce,presiunea in rezervor sa nu fie mai mica decat presiune de lucru a sprinklerelor plus presiunea hidrostatica de la fundul rezervorului pana la sprinklerul montat cel mai sus.

Sprinklere

Sprinklerele vor fi montate in partea superioara a incaperii protejate,la o astfel de distanta intre ele incat sa fie asigurat un consum mediu de apa de cel putin 5 l/m pentru fiecare metru patrat al suprafetei incaperii projate.In functie de particularitatile constructive ale incaperii protejate, aceasta norma poate fi revizuita de catre RNR.

Sprinklerele din incaperile de locuit si de serviciu trebuie sa declanseze in intervalul de temperaturi cuprins intre 68⁰C si 79⁰C,cu exceptia sprinklerelor din incaperi cum sunt uscatoriile si bucatariile,unde temperatura de declansare poate fi ridicata pana la o temperatura care sa depaseasca valoarea temperaturii la plafon cu cel mult 30⁰C.

Dispozitive de control si semnalizare

Dispozitivele de control si semnalizare se monteaza pe tubulatura de alimentare a fiecarei sectii de instalatii de sprinklere si trebuie sa asigure:

1.alimentarea cu apa de la sursele de alimentare,in cazul deschiderii oricarui sprinkler montat in sectie;

2.emiterea semnalului de alarma optic si acustic la deschiderea oricarui sprinkler din sectie.Semnalul se va emite simultan,direct la locul de montare a valvulei de control si semnalizare,in PCI si in incaperile de masini de categoria A;el trebuie sa indice sectia in care s-a produs deschiderea sprinklerului.Sistemul de semnalizare trebuie astfel realizat incat sa indice si aparitia oricarei defectiuni la instalatia de sprinklere;

3.posibilitatea verificarii functionarii instalatiei printr-un robinet de proba,cu sectiunea egala cu sectiunea sprinklerului.

Tubulatura

Instalatiile de sprinklere vor fi impartite in sectii speciale.In fiecare sectie se admite montarea unui numar maxim de 200 sprinklere.Amplasarea unei sectii in diferite zone verticale principale contra incendiilor nu este admisa.O sectie nu trebuie sa deserveasca mai mult de doua punti.

Pentru fiecare sectie,se vor prevedea dispozitive de suflare a tubulaturile cu aer comprimat si de spalare cu apa.

INSTALATII CU PERDELE DE APA

Prin prezentele reguli,folosirea instalatiilor cu perdele de apa se prevede in urmatoarele cazuri:

1.pe navele destinate unor scopuri speciale si pe care cu avizul special al RNR,in locul constructiilor de tipul A,se admite amenajarea perdelelor de apa;

2.pentru protectia zonei in care se monteaza usile;

Alimentarea cu apa a instalatiei cu perdele de apa se face de la magistrala instalatiei de stins incendiu cu apa.Debitul de calcul al pompelor care deservesc instalatia cu perdele de apa se va determina pentru intensitatea de debitare de cel putin 70 l/min pentru un metru din lungimea perdelei.

Perdelele de apa destinate pentru protectia deschiderilor pentru usi trebuie sa fie amplasate si comandate din interiorul coridorului.

INSTALATII DE STINGERE CU SPUMA

Prescriptii generale

In instalatii de stingere a incendiului cu spuma se folosesc urmatoarele tipuri de spuma aerodimanica,in functie de coeficientul de spumare:

-cu coeficient de spumare mic,,aproximativ 12:1;

-cu coeficient de spumare mijlociu,intre 50:1 si 150:1;

-cu coeficient mare de spumare,aproximativ 1000:1.

Se vor utiliza substante spumogene de un tip aprobat de organele competente din tara.

Substantele spumogene pentru obtinerea spumei cu coeficient mic sau mijlociu de spumare trebuie sa fie capabile sa lucreze cu apa de mare.

Debitul instalatiei de stingere cu spuma si cantitatea de substanta spumogena trebuie sa se calculeze in functie de coeficientul de spumare,intensitatea de refulare a amestecului spumogen si timpul de calcul de functionare continua a instalatiei.

Rezervoarele pentru depozitarea substantei spumogene trebuie sa fie prevazute cu dispozitive pentru incarcarea si evacuarea lichidului ,cu dispozitive pentru controlul nivelului de lichid si cu guri de vizitare si curatire.Capacitatea rezervoarelor trebuie sa fie calculata pentru depozitarea intregii cantitati de substanta spumogena.

Daca pentru functionarea normala a instalatiei nu se admite ridicarea presiunii in rezervoare,se vor prevedea valvule de retinere montate intre asemenea rezervoare si magistrala.

Daca instalatia de stingere cu spuma cu coeficient mare de spumare functioneaza cu apa dulce,atunci rezervele de apa,necesare pentru producerea spumei in vederea umplerii o singura data a volumului incaperii protejate,trebuie sa fie pastrate la statie intr-un rezervor.Restul apei poate fi preluat din rezervele navei.Pompele armaturile,etc.,care asigura completarea rezervorului de apa dulce,trebuie sa fie amplasate in afara incaperii de protejat,iar actionarea lor se va asigura de la diesel-generatorul de avarie;debitul acestora trebuie sa fie suficient pentru functionarea continua a instalatiei conform prescriptiilor.

Amestecatoarele,folosite la instalatiile de stingere cu aerospuma pentru obtinerea unui amestec spumogen (apa+substanta spumogena),trebuie sa fie de un tip aprobat.Capacitatea amestecatoarelor trebuie sa fie suficienta pentru asigurarea functionarii tevilor de refulare si/sau a generatoarelor de spuma care lucreaza independent.

In statia de stins incendiu cu spuma,pe tubulatura principala,la distanta maxima posibila de la amestecatoare,trebuie sa fie prevazuta un dispozitiv pentru luarea probelor in vederea determinarii continutului procentual al substantei spumogene in amestec iar pe tubulatura de alimentare a instalatiei de apa trebuie prevazut un manometru.

INSTALATIA FIXA DE STINS INCENDIU CU SPUMA PE PUNTE

Coeficientul de spumare al instalatiei de punte,de regula, nu trebuie sa depaseasca 12:1 .Daca instalatia produce spuma cu coeficient de spumare mic,care in realitate depaseste putin 12:1,cantitatea substantei spumogene se calculeaza ca pentru o instalatie cu coeficient de spumare 12:1.Daca instalatia genereaza spuma cu coeficient de spumare mai mic de 12:1,cantitatea substantei spumogene se va mari proportional.

Daca se utilizeaza spuma cu coeficient de spumare mijlociu,cantitatea de substanta spumogena trebuie sa fie sufucienta pentru functionarea timp de 10 minute a numarului calculat de generatoare de spuma si a unui tun de refulare.

Spuma trebuie sa fie debitata prin tunuri de refulare si generatoare potrivite de spuma sau prin tevi de refulare pentru aerospuma pe toata suprafata puntii tancurilor de marfa,precum si in orice tanc de marfa a carui punte a fost avariata.

Fiecare tun de refulare trebuie sa asigure cel putin 50% din intensitatea refularii amestecului spumogen.La navele cu deadweightul mai mic de 4000 t ,pot fi instalate numai generatoare de spuma sau tevi manuale de aerospuma.Intr-un astfel de caz fiecare generator de spuma sau tava de refulare trebuie sa asigure cel putin 25% din intensitatea refularii amestecului spumogen.

Fiecare tun de refulare trebuie sa asigure cel putin trei litrii pe minut de amestec spumogen pe m² de suprafata a puntii protejate de tunul corespunzator ,suprafata fiind situata in intregime in fata tunului.Acest debit nu trebuie sa fie mai mic de 1250 l/min.

Tunul de refulare trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de comutare pentru asigurarea debitarii alternative a apei si a spumei.La dispozitivul de comutare trebuie sa fie trase ramificatii de la magistrala de stins incendiu cu apa si de la magistrala care debiteaza amestecul spumogen.In locul dispozitivului de comutare pot fi montate valvule de inchidere daca a fost prevazuta blocarea lor reciproca.

Distanta de la un tun de refulare pana la cea mai indepartata extremitate a suprafetei protejate din fata tunului nu trebuie sa fie mai mare de 75% din bataia jetului de spuma in conditii de atmosfera calma.

In locurile usor accesibile ale puntii tancurilor de marfa,pe tubulatura principala de stins incendiu cu spuma trebuie sa se monteze valvule de inchidere (cu ventil sau sertar).Distanta dintre aceste valvule trebuie sa fie cca.30 m.Fiecare valvula va avea o eticheta cu inscriptie ,care sa indice ca in conditiile exploatarii normale a navei valvula trebuie sa fie deschisa in permanenta.

Inaintea fiecarei valvule de inchidere se vor monta hidranti dublii(pe magistrala) avand diametrul aproximativ 70mm,pentru racordarea furtunurilor cu tevile de refulare pentru aerospuma.

Ramificatiile de la magistralele de stins incendiu cu apa si cu spuma la tunurile de refulare trebuie sa se execute inaintea valvulelor de inchidere.

Daca se foloseste spuma cu coeficient de spumare mijlociu,in loc de hidranti dublii se vor monta casete cu valvule,cu un numar de hidranti egali cu 50% din numarul calculat de generatoare de spuma.

Pe petroliere la statia de stins incendiu cu spuma,la iesirea tubulaturii principale din statie ,trebuie sa fie montata o valvula cu ventil sau cu sertar.

Inaintea valvulei cu sertar sau cu ventil trebuie sa fie prevazuta cate o ramificatie scoasa pe puntea dunetei spre tunurile de refulare,care trebuie sa fie instalate la ambele borduri ale navei,in dreptul peretelui frontal al dunetei sau incaperilor de locuit dinspre puntea tancurilor de marfa,si la hidrantii de incendiu dublii avand diametrul de aproximativ 70mm pentru racordarea furtunurilor de incendiu cu tevile de refulare pentru aerospuma.

In cazul folosirii spumei cu coeficient mijlociu de spumare,in loc de hidranti de incendiu dublii sa vor instala casete cu valvule cu un numar de hidranti de incendiu egal cu 50% din numarul de calcul al generatoarelor de spuma.

Instalatia de stingere a incendiului cu spuma pentru magaziile de marfuri uscate trebuie sa satisfaca urmatoarele prescriptii:

1.Inaintea iesirii tubulaturii principale de spuma ,pe puntea deschisa trebuie sa fie montata o valvula de inchidere;

2.Pe tubulatura principala de spuma se vor prevedea in fiecare bord,casete de valvule cu hidranti.Distanta dintre aceste casete nu trebuie sa fie mai mare de 40m.Numarul hidrantilor in fiecare caseta cu valvule va fi egal cu 50% din numarul calculat de generatoare de spuma.

Daca nava este prevazuta cu instalatie fixa de stins incendiu cu spuma cu coeficient de spumare mic sau mijlociu,trebuie sa se execute ramificatii de la tubulatura de amestec spre intrarile de pe puntea superioara in incaperile de masini,precum si spre zona de incarcare a combustibilului lichid de pe nava.Pe aceste ramificatii trebuie sa fie montati cate doi hidranti pentru racordarea furtunurilor de incendiu cu tevi de refulare pentru aerospuma sau cu generatoare de spuma.

Pe navele la care este folosita spuma aeromecanica cu coeficient de spumare mijlociu,se recomanda sa se prevada racordarea tubulaturii de amestec cu magistrala de stins incendiu cu apa,in vederea folosirii spumei mentionate la stingerea incendiilor in incaperile de locuit si de serviciu prin magistrala de stins incendiu cu apa.In acest scop,langa hidrantii din incaperile de locuit si de serviciu este necesar sa fie prevazut numarul corespunzator de generatoare de spuma portative.

INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU SPUMA CU COEFICIENT MARE DE SPUMARE

In incaperile protejate de o instalatie de stins incendiu cu spuma cu coeficientul mare de spumare,trebuie prevazute,in partea de sus opusa refularii spumei,orificii pentru iesirea aerului in timpul refularii spumei.

Sectiunea tubulaturii pentru spuma nu trebuie sa fie mai mica decat sectiunea orificiilor de refulare ale generatoarelor de spuma.Tubulatura pentru spuma trebuie sa fie astfel montata,incat scaderea presiunii sa fie minima,iar orificiile de refulare sa fie astfel amplasate,incat nimic sa nu inpiedice patrunderea libera a spumei in incaperea protejata.

Generatorul de spuma trebuie sa fie de o constructie aprobata de RNR,care sa asigure producerea din amestec de apa si substanta spumogene a unei spume aeromecanice cu coeficient mare de spumare.

Orificiul de refulare al generatorului de spuma sau tubulatura pentru spuma,inaintea iesirii din statie,trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de inchidere.Acest dispozitiv trebuie sa se deschida automat simultan cu refularea spumei.De asemenea,trebuie sa fie prevazuta o comanda manuala a acestui dispozitiv si indicatoarele de pozitia inchis si deschis.

In scopul incercarii functionarii generatorului de spuma trebuie prevazut un dispozitiv de comutare pentru debitarea spumei pe puntea deschisa in loc de incaperea protejata.Acest dispozitiv trebuie sa se afle in permanenta intr-o pozitie,care asigurav debitarea spumei in incaperea protejata si trebuie sa aiba un mijloc de sigilare pentru aceasta pozitia.

Daca aria incaperii protejate este mai mare de 400 m²,trebuie sa fie prevazute cel putin doua generatoare de spuma,asigurand astfel debitarea spumei in cele mai indepartate zone ale incaperii protejate.

Echipamentul care asigura functionarea generatoarelor de spuma trebuie sa fie alimentat de la sursa de energie electrica si de avarie.

INSTALATIA DE STINGERE A INCENDIULUI CU BIOXID DE CARBON

Prescriptii generale

Cantitatea de bioxid de carbon G se va determina cu formula:

G=1,79Vf , [kg]

unde:

V-volumul de calcul al celei mai mari incaperi protejate, [m³];

f-coeficient ,egal cu:

0,30-pentru magaziile de marfuri uscate si alte incaperi (cu exceptia celor de mai jos);

0,35-pentru incaperile de masini,la care volumul de calcul se determina cu luarea in considerare a volumului total al sahtului respectiv;

0,40-pentru incaperile de masini,la care volumul de calcul se determina fara a lua in considerare volumul sahtului de la nivelul la care aria sectiunii orizontale a sahtului este egala sau mai mica de 40% din aria incaperii de masini;

Din cele doua valori ale coeficientului f pentru incaperile de masini (0,35si 0,40), se adopta aceea care da valoarea cea mai mare a lui G.La navele cu tonajul brut sub 2000,cu exceptia navelor de pasageri,coeficientii 0,35 si 0,40 pot fi redusi pana la 0,30 si respectiv 0,35.

Daca tubulatura instalatiei pentru stingerea incendiului cu CO2 este folosita si ca tubulatura pentru instalatia de semnalizare a fumului,se admite instalarea colectorului de distributie al instalatiei de CO2 impreuna cu dispozitivele de lansare a CO2 in fiecare din incaperile protejate prin instalatia de semnalizare a fumului.Totusi,se recomanda ca instalarea unui asemenea colector sa nu excluda posibilitatea lansarii CO2 in oricare din incaperile protejate direct de la statia de stins incendiu.

Aria totala a sectiunilor de trecere ale colectoarelor ,precum si aria sectiunii de trecere a colectorului de distributie,nu trebuie sa depaseasca suma ariilor sectiunilor de trecere ale valvulelor buteliilor care se deschid simultan pentru incaperea protejata cu volumul cel mai mare (pentru instalatie de inalta presiune),sau sa nu depaseasca aria sectiunii valvulei de evacuare din rezervor(pentru instalatie de joasa presiune).

Aria sectiunilor de trecere ale tubulaturilor de distributie pentru fiecare incapere protejata nu trebuie sa fie mai mare decat aria totala a sectiunilor de trecere ale valvulelor buteliilor care se deschid simultan pentru incaperea respectiva (pentru instalatia de inalta presiune),sau sa nu fie mai mare decat aria sectiunii valvulei de evacuare din rezervor (pentru instalatia de joasa presiune).In acest caz suma ariilor sectiunilor de trecere ale ramificatiilor tubulaturilor de distributie nu trebuie sa fie mai mare decat aria sectiunii de trecere a tubulaturii de alimentare.

Instalatia trebuie sa permita introducerea in incaperea protejata a 85% din cantitatea calculata de CO2 in timp de cel mult:

1. 2min-in incaperile de masini,in incaperile diesel-generatoarelor de avarie,in cele ale pompelor de incendiu,sau in alte incaperi,in care este folosit combustibil lichid sau alte lichide inflamabile;

2. 10min-in incaperi cu autovehicule cu combustibil in rezervoare,precum si in incaperile in care nu se transporta si nu se folosesc combustibili lichizi sau alte lichide inflamabile.

Distribuirea CO2 in incaperile protejate se va face prin difuzoare,amplasate in partea superioara a incaperilor protejate.

Daca paiolul din incaperea de masini de categoria A se gaseste la o inaltime de peste 1 metru deasupra dublului fund atunci o parte din difuzoare (cca 15%) vor fi amplasate in partea superioara a spatiului de sub paiol.

Suma ariilor orificiilor de distributie,a difuzoarelor dintr-o anumita incapere trebuie sa fie de cel mult 85% din aria totala a sectiunii de trecere a tubulaturii de distributie.

Se admite folosirea tevilor perforate in locul difuzoarelor pentru:tobele de esapament ,caldarinele recuperatoare si cosurile de fum.Totalul ariilor orificiilor tevii perforate trebuie sa fie cu 10% mai mic decat aria sectiunii tevii.

Instalatiile stins incendiu cu CO2 trebuie sa fie dotate cu fluiere de semnalizare care functioneaza sub actiunea presiunii CO2 lansat.

INSTALATIA DE INALTA PRESIUNE

Numarul buteliilor pentru pestrarea CO2 lichefiat se determina in functie de gradul de umplere al buteliilor care trebuie sa fie de cel mult 0,675 kg/l la presiunea de calcul in butelie nu mai mica de 125 bar,sau de cel mult 0,75 kg/l la o presiune de calcul in butelie nu mai mica de 150 bar.

Buteliile de CO2 vor fi incarcate cu cantitatea stabilita prin calcul pentru fiecare butelie,abaterea maxima admisa fiind de 0,5 kg.

Gradul de umplere a buteliilor trebuie sa fie micsorat cu 0,075 kg/l fata de limitele sus mentionate.

Buteliile de CO2 se vor amplasa in randuri verticale pe garnituri care pot fi executate din lemn;buteliile trebuie sa fie accesibile pentru controlul si pentru stabilirea cantitatii de CO2.Fiecare butelie va fi marcata cu un numar de ordine.

Buteliile de lansare se vor amplasa in interiorul statiilor de stins incendiu si vor fi piturate intr-o culoare deosebita.

Tubulatura care leaga butelia cu colectorul va fi din cupru tras fara cusaturi.Se admite utilizarea unor tuburi flexibile confectionate din materiale aprobate.

Pe tubulatura se va monta o valvula de retinere.

Aceasta tubulatura trebuie racordata la jumatatea superioara a colectorului,valvula de retinere trebuie amplasata fie la intrarea in colector,fie in asa fel incat sa se excluda posibilitatea acumularii de apa in ea.

Pe colectoarele statiilor de stingere a incendiului cu CO2 se vor monta manometre a caror gradatie va depasii valoarea presiunii hidraulice de incercare a buteliilor de CO2 cu cel putin 10bar.Valoarea maxima a unei diviziuni pe manometru va fi de 5 bar.

Statiile de stins incendiu cu CO2 vor fi prevazute cu un dispozitiv pentru verificarea sigura,de catre echipaj ,a cantitatii de CO2 in butelii.

Valvulele buteliilor

1.valvulele vor avea dipozitive de siguranta care trebuie sa corespunda urmatoarelor prescriptii:

-membranele de siguranta trebuie sa se rupa la cresterea presiunii in butelie pana la valoarea de (1,30,1)p,bar (p-presiunea de calcul in butelie).Pentru valvulele cu membrane de rupere,dotate suplimentar cu membrane de siguranta ,presiunea de rupere a membranelor de rupere va fi cel putin cu 10 bar mai mare decat limita superioara de rupere a membranelor de siguranta;

-trebuie prevazut un dispozitiv de control care sa indice declansarea dispozitivului de siguranta.

2.dispozitivul pentru deschiderea valvulei va fi de tipul parghiei,asigurand deschiderea completa a valvulei prin rotirea parghiei la un unghi de cel mult 90⁰.Dispozitivul trebuie sa permita deschiderea individuala ,sau pe grupe a valvulelor.

3.valvulele buteliilor trebuie sa fie prevazute cu tevi tesite oblic,distantate cu 5-15mm fata de fundul buteliei;diametrul nominal al tevilor valvulelor mentionate precum si al tevilor care leaga valvulele buteliilor cu colectorul,trebuie sa fie de cel putin 10mm;

4.daca valvulele buteliilor de lansare au o constructie deosebita fata de valvulele celorlalte butelii,ele vor fi marcate cu o pitura de o alta culoare,iar pe corp vor avea inscriptia "pentru lansare".

Se va prevadea evacuarea gazului de la dispozitivele de siguranta ale valvulelor:

1.in atmosfara ,dincolo de limitele statiei ,pe o tubulatura separata.Pe stutul tubulaturii de evacuare a gazului in atmosfera ,va fi prevazut un dispozitiv de semnalizare acustica;sau

2.in colectorul de distributie,pe care trebuie sa se prevada:

- doua tubulaturi,din care una prevazuta cu valvula de inchidere si cu un capat deschis, iar cealalta-cu membrana de siguranta;

-dispozitivul de semnalizare care sa indice intr-o incapere cu cart permanent existenta presiunii in colector.

INSTALATIA DE JOASA PRESIUNE

Cantitatea calculata de CO2 lichefiat se va pastra intr-un rezervor la o presiune de lucru de cca.20 bar ceea ce se asigura prin mentinerea temperaturii la cca. -18⁰C.

Gradul de umplere a rezervorului trebuie sa fie de cel mult 0,9kg/l.

Rezervorul va fi deservit de doua instalatii frigorifice automatizate si independente,fiecare din ele fiind compusa dintr-un compresor,condensator si o baterie de racire.

Puterea minima a fiecarei instalatii trebuie sa fie astfel incat sa asigure mentinerea temperaturii constante in timpul unei functionari neantrerupte de 24 ore.

In cazul defectarii instalatiei frigorifice in functiune,trebuie sa se conecteze automat cea de-a doua instalatia frigorifica.Se admite utilizarea unei singure instalatii frigorifice,avand in componenta sa doua compresoare cu actionari independente si un condensator,care asigura o rezerva de flux termic de 25%.

Bateriile de racire vor fi separate pentru fiecare instalatie sau pot fi comune daca sunt compuse din cel putin doua sectii deconectabile ,fiecare avand o suprafata calculata pentru puterea totala.

Rezervorul trebuie sa fie dotat cu:

- racorduri pentru umplerea rezervorului prevazute cu valvule de inchidere;

- conducta de distributie

- dispozitiv pentru controlul nemijlocit a nivelului CO2 ,precum si cu dispozitiv de control de la distanta al nivelului ,avand indicatoare amplasate langa dispozitivele de lansare din statie si din posturile pentru lansarea de la distanta;

-doua supape de siguranta legate cu atmosfera dupa o schema de montaj care asigura o legatura permanenta a rezervorului cu una din supapele de siguranta.Declansarea supapei de siguranta trebuie sa inceapa la o presiune de 1,1-1,2 p,iar sectiunea de trecere a supapei tregiue sa fie astfel incat la deschiderea completa a supapei presiunea in rezervor sa nu depaseasca valoarea de 1,35p (p-presiunea de lucru in rezervor, in bar).Presiunea de calcul in rezervor se ia egala cu presiunea maxima de deschidere a supapei de siguranta.

Rezervorul si tubulaturile racordate la acesta,in care in permanenta se afla CO2,trebuie sa aiba o izolatie termica care sa nu permita declansarea supapei de siguranta,de regula,timp de 24 de ore dupa intrepuperea alimentarii instalatiei.

Daca supapa de siguranta se declanseaza mai devreme,se admite evacuarea de CO2 in atmosfera intr-o cantitate care nu trebuie sa depaseasca 2% din cantitatea totala in rezervor.

Portiunile tubulaturii cuprinse intre doua valvule de inchidere in care exista posibilitatea sa ramana resturi de CO2 lichefiat,vor fi dotate cu supape de siguranta, a caror declansare trebuie sa inceapa la o presiune de 1,35p,si cu dispozitiv de descarcare fortata sau cu valvule de drenare .

In incaperile in care exista cart permanent in mars si in stationare ,trebuie prevazuta o semnalizate combinata,care sa emita semnala:

-la atingerea in rezervor a presiunii de declansare a supapei de siguranta;

-la iesirea din functiune a instalatiei frigorifice

Comanda punerii in functiune

Postul de unde este pusa in functiune de la distanta instalatia de inalta presiune,de regula,trebuie sa fie dotat cu un dispozitiv de semnalizare a patrunderii CO2 in incaperea protejata.In functie de locul de amplasare al postului ,necesitatea unui astfel de dispozitiv formeaza,in fiecare caz in parte,obiectul unei examinari speciale din partea RNR.

Se recomanda dotarea instalatiei de joasa presiune cu un dispozitiv de reglare automata a debitarii cantitatii de calcul a CO2 in incaperile protejate.Acest dispozitiv nu trebuie sa impiedice comanda manuala a introducerii gazului.

Statiile locale de stins incendiu cu CO2

In cazuri bine justificate,pentru unele incaperi protejate poate fi admisa amenajarea statiilor locale prevazute cu maximum 5 butelii (max.125kg.CO2)

In interiorul incaperii de masini se admite instalarea buteliilor de CO2 destinate stingerii incendiului in cartere, in tobele de esapament ale motoarelor cu combustie interna,in cosurile de fum si in alte volume inchise aflate in interiorul incaperii protejate.

INSTALATII DE GAZ INERT

Indicatii generale

Instalatia de gaz inert poate fi folosita ca:

1.mijloc principal pentru stins incendiul din magaziile de marfuri uscate,cu conditia instalarii unui generator independent pentru gaz inert

2.mijloc de prevenire a aparitiei incendiului prin crearea si mentinerea permanenta in tancurile de marfa a unei atmosfere neinflamabile,cu exceptia cazului cand este necesara efectuarea degazarii acestor tancuri.

Instalatia trebuie sa asigure:

1.mentinerea atmosferei in orice parte a tancului de marfa cu un continut de oxigen nu mai mult de 8% din volum si a unei presiuni excedentare,tot timpul cand nava se afla in port sau navigheaza,cu exceptia cazului cand trebuie facuta degazarea tancului respectiv.Mentinerea atmosferei in orice parte a magaziei de marfuri uscate cu un continut de oxigen nu mai mult decat 14% din volum.

2.excluderea necesitatii introducerii aerului in tanc in cursul operatiilor obisnuite,cu exceptia cazurilor cand trebuie facuta degazarea tancului respectiv;

3.purjarea vaporilor de hidrocarburi din tancurile de marfa goale.

Continutul de oxigen in gazul inert debitat in tancurile de marfa nu trebuie sa depaseasca 5% din volum.

Temperatura gazului inert care se introduce in incaperea protejata trebuie sa fie :

1.nu mai mare decat 65⁰C pentru tancurile de marfa;

2.nu mai mare decat 50⁰C pentru magaziile de marfuri uscate

Ca gaz inert pot fi utilizate gazele arse si prelucrate,captate din cosurile de fum ale caldarilor principale sau auxiliare,sau gazele de la generatoare montate in acest scop.

RNR poate admite folosirea instalatiilor in care se utilizeaza alte surse de gaz inert sau orice combinatie de astfel de surse,cu conditia asigurarii aceluiasi nivel de eficacitate.

Fiecare sursa de gaz inert trebuie sa fie dotata cu regulator automat de ardere care sa asigure calitatea gazului inert.

In instalatiile care utilizeaza CO2 se vor lua masuri care sa reduca la minimum pericolul aprinderii ca urmare a formarii electricitatii statice de catre instalatie.

Debitul instalatiei

Pentru tancurile de marfa ,instalatia trebuie sa asigure un debit de gaz inert egal cu cel putin 125% din debitul total maxim de descarcare al pompelor de marfa (exprimat volumetric).

Pentru magaziile de marfuri uscate debitul instalatiei trebuie sa fie suficient pentru a umple cel putin 25% din volumul celei mai mari incaperi protejate in timp de o ora de functionare a generatorului pentru gaz inert din momentul pornirii.

Functionarea instalatiei cu debitul indicat trebuie sa fie asigurata in timp de cel putin 72 ore.

Echipamentul

Pentru recirea eficienta a volumului de gaz si pentru epurarea gazului de particulele solide si de compusii sulfurosi,se va prevedea un epurator (scrubber) .

Apa va fi debitata de o pompa independenta.De asemenea,se va prevedea posibilitatea alimentarii epuratorului cu apa de racire de la o pompa de rezerva,fara a deregla functionarea altor consumatori esentiali.

Epuratorul (scrubberul) trebuie sa fie conceput astfel incat in conditii normale de bandare si asieta eficacitatea acestuia sa nu fie redusa cu mai mult de 3% ,iar temperatura gezelor la iesire sa nu depaseasca temperatura prescrisa cu mai mult de 3⁰C.

Epuratorul va fi prevazut cu orificii adecvate si vizoare din material incasabil si termostabil ,care sa permita efetuarea inspectiilor si aplicarea masurilor de profilaxie.

Trebuie sa fie prevazute cel putin doua ventilatoare capabile sa asigure impreuna un debit de gaz inert .

In corpul ventilatorului se vor prevedea un numar suficient de orificii pentru efectuarea inspectiilor.

Suprafetele interioare ale epuratorului si ventilatoarelor trebuie sa fie executate din materiale rezistente la coroziune sau vor avea o acoperire de protectie contra actiunii corozive a gazului.

Pentru a reduce la minimum cantitatea de apa si particule solide captate,se vor prevedea filtre sau dispozitive echivalente.

Protectia tancurilor de marfa la suprapresiune (sau depresiune)

Instalatia de gaz inert se va proiecta astfel incat sa nu fie depasita presiunea de proba a oricarui tanc de marfa.In nici un caz presiunea nu trebuie sa depaseasca 0,24 bar.

Pe magistrala de debitare a gazului inert se vor prevedea unul sau mai multe dispozitive care sa actioneze pentru echilibrarea suprapresiunii sau depresiunii in tancurile de marfa,daca astfel de dispozitive nu sunt prevazute in instalatia de evacuare a gazelor sau separat pe fiecare tanc de marfa.

In conditiile normale de exploatare ,in timpul umplerii tancurilor de marfa cu gaz inert ,precum si in tancurile umplute cu gaz inert ,trebuie sa se mantina o suprapresiune de cel mult 0,20 bar.

Dispozitive de retinere

Pe magistrala de alimentare cu gaz inert trebuie prevazute cel putin doua dispozitive de retinere,din care unul sa fie inchizatorul hidraulic (de apa) de punte,iar celalalt -o valvula de retinere sau un alt dispozitiv echivalent ,montat dupa inchizatorul hidraulic.

Dispozitivele mentionate vor fi amplasate pe punte,in zona tancurilor de marfa,si vor fi dispuse intre valvula automata si cea mai dinspre pupa ramificatie la oricare tanc de marfa sau tubulatura de marfa.

Se va prevedea alimentarea inchizatorului hidraulic de punte de la doua pompe separate,fiecare din ele asigurand debitul necesar in permanenta.

Se va prevedea conectarea automata a fiecarei pompe de apa care alimenteaza inchizatorul hidraulic de punte,precum si umplerea automata cu apa a acestui inchizator in cazul intreruperii debitarii gazului inert (pentru inchizatoarele de tip "semi uscat" sau "uscat" ).

Tubulatura de drenare a inchizatorului hidraulic nu trebuie sa treaca prin incaperile de masini.Scurgerile vor fi evacuate direct peste bord.

Se va asigura protectia inchizatorului hidraulic impotriva inghetului,insa astfel incat integritatea inchizatorului sa nu fie afectata de supraincalzire.

Inchizatorul hidraulic de punte si toate celelalte inchizatoare hidraulice trebuie sa inpiedice returul vaporilor de hidrocarburi la o presiune egala cu presiunea de proba a tancurilor de marfa.

Valvula de retinere poate fi de tip cu retinere si inchidere,sau pe magistrala gazului inert,in prova valvulei de retinere se va prevedea o valvula de inchidere.

Pe toate tubulaturile destinate alimentarii cu apa si drenarii,precum si pe toate tubulaturile de evacuare a gazelor si de masurare a presiunii, care duc la incaperile in care patrunderea vaporilor de hidrocarburi poate crea pericolul de incendiu sau de toxicitate,se vor prevedea inchizatoare hidraulice sau alte dispozitive aprobate.Se vor lua masuri de prevenire a desecarii acestor dispozitive ca urmare a depresiunii.

Inchizatorul hidraulic de punte trebuie sa fie prevazut cu orificii adecvate si vizoare care sa permita efectuarea inspectiilor si controlul nivelului de apa.

Materialele utilizate in constructia dispozitivelor de retinere vor fi rezistente la actiunea acizilor produsi de gaz.

Tubulaturi

Magistrala principala de gaz inert poate fi divizata in doua sau mai multe ramificatii principale in prova dispozitivelor de retinere.

Magistrala principala (sau ramificatii principale) de gaz inert trebuie sa fie prevazuta cu ramificatii pentru fiecare tanc de marfa.Aceste ramificatii vor fi prevazute cu valvule de inchidere sau cu dispozitive echivalente pentru izolarea fiecarui tanc de isntalatie de gaz inert.

Valvula de inchidere va fi prevazuta cu dispozitiv de incuiere care sa excluda posibilitatea manevrarii valvulei de catre persoanele neavizate.

La navele combinate dispozitivul de izolare a tancurilor de decantare care contin hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de la instalatia de gaz inert va consta din flanse oarbe.

Racordurile de intrare ale tubulaturilor pentru debitare a gazului inert in magaziile de marfuri uscate vor fi amplasate in partea inferioara a magaziilor.Astfel de magazii cu un volum de 500m³si peste,trebuie sa aiba doua racorduri de intrare amplasate in partile opuse ale incaperii.

Racordurile de intrare ale tubulaturilor pentru debitarea gazului inert in tancurile de marfa vor fi amplasate in partea superioara a tancurilor.

Pe magistrala principala de gaz inert se va prevedea o valvula de reglare a debitului de gaz inert.

Valvula trebuie sa asigure reglarea automata a debitului de gaz inert in tancurile de marfa daca nu sunt prevazute dispozitive de control automat al turatiei ventilatoarelor de gaz inert.

In cazul cand intre magistrala principala de gaz inert si tubulatura de incarcare a marfii exista o legatura,se vor prevedea dispozitive care sa asigure decuplarea lor eficace,tinand seama de diferentele mari de presiune ce pot exista intre instalatii.

Aceste dispozitive vor consta din doua valvule de inchidere din care valvula de pe magistrala de marfa va fi de retinere si un dispozitiv de ventilare sigura a spatiului intre cele doua valvule;sau se va utiliza intre cele doua sisteme de tubulaturi un racord demontabil cu flansele respective de inchidere.

Valvula care separa magistrala principala de gaz inert de tubulatura de incarcare a marfii amplasata pe partea instalatiei de marfa trebuie sa fie de tip cu inchidere si retinere.

Instalatiile cu tubulaturi vor fi astfel concepute incat sa previna acumularea de marfa sau de apa in tubulaturi in conditii normale de exploatare.

Se vor prevedea dispozitive de ventilare a portiunii de tubulatura intre valvule pentru cazul cand tubulatura este inchisa.

Diametrul tubulaturii trebuie sa fie stabilit astfel incat viteza gazului in orice portiune a instalatiei de distributie sa nu depaseasca 40m/s,cand sistemul de gaz inert functioneaza la capacitatea sa maxima.

Tubulatura intre epurator(scrubber) si ventilatoare,precum si tubulatura de recirculare si de evacuare a instalatiei de epurare si racire a gazelor trebuie sa aiba acoperire anticoroziva.

Se vor prevedea dispozitive corespunzatoare care sa permita conectarea magistralei de gaz inert la o sursa exterioara de alimentare cu gaz inert.

Magistrala de gaz inert poate fi utilizata pentru ventilarea tancurilor de marfa.

Mijloace de control si semnalizare

Se vor prevedea mijloace pentru masurarea continua a temperaturii si presiunii gazului inert pe partea de refulare a ventilatoarelor de gaz inert, cand acestea sunt in functiune.

Se vor prevedea pentru perioada de alimentare cu gaz inert,aparate de control care sa indice continuu si sa inregistreze permanent:

1.presiunea in magistrala de gaz inert situata spre prova fata de dispozitivele de retinere.

2.continutul de oxigen in gazul inert din magistrala de gaz inert pe partea de refulare a ventilatoarelor.

Aceste aparate vor fi amplasate in postul de comanda a operatiunilor de incarcare descarcare a marfii.Daca un astfel de post nu este prevazut,aparatura se va amplasa intr-un loc usor accesibil pentru persoana raspunzatoare de efectuarea operatiunilor de incarcare descarcare a marfii.

Suplimentar se vor prevedea aparate de masura:

1.pe puntea de navigatie -pentru indicarea permanenta a presiunii si a presiunii din tancurile de decantare la navele combinate,ori de cate ori aceste tancuri sunt deconectate de magistrala de gaz inert.

2.in postul central de comanda sau in incaperea de masini-pentru indicarea continutului de oxigen.

Fiecare tanc de marfa trebuie sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoare pentru prelevarea probelor de atmosfera din tancuri prin utilizarea analizatoarelor portabile de masurare a continutului de oxigen si a concentratiei de vapori inflamabili.

Trebuie prevazute mijloace adecvate pentru calibrarea pozitiei zero si a diapazonului de masurare atat pentru aparatura fixe cat si pentru cea portabila destinata masurarii concentratiei gazelor.

Se va prevedea semnalizarea ortica si acustica pentru a indica:

1.presiunea scazuta a apei sau debitul scazut al apei in sistemul epuratorului de gaze de ardere

2.temperatura ridicata a gazului inert

3.continutul de oxigen in gazul inert peste 8% din volum

4.defectiunile sursei de alimentare cu energie a sistemului de control automat al valvulei care regleaza debitul gazului inert si a aparatelor de control

5.nivelul scazut al apei in inchizatorul hidraulic de punte

6.presiunea gazului inert sub 100mmcol.apa .Dispozitivul de semnalizare trebuie sa asigure controlul permanent al presiunii in tancurile de decantare la navele combinate

7.presiunea maxima a gazului-1000mmcol.apa

8.in functie de tipul instalatiei de gaz inert se vor prevedea si alarme

Semnalizarea va fi prevazuta in incaperea de masini si in postul de comanda al operatiunilor de incarcare descarcare (daca acesta este prevazut) insa in orice caz intr-un loc care sa asigure primirea semnalului de catre persoanele responsabile din echipaj.

Semnalizarea optica si acustica pentru indicarea nivelului scazut al apei in inchizatorul hidraulic de punte se va declansa inainte ca inchizatorul sa devina ineficace.Pentru inchizatoare hidraulice de tip uscat sau semiuscat,alarma sus mentionata se va declansa atunci cand nu se face alimentarea cu gaz inert.

Independent de sistemul de semnalizare se va prevedea semnalizarea acustica sau decuplarea automata a pompelor de marfa,in cazul scaderii presiunii sub 50mmcol.apa in magaziile de gaz inert in prova dispozitivelor de retinere.

Instalatii utilizand gazele de ardere de la caldari

Epuratorul (scrubberul) si ventilatoarele trebuie sa fie amplasate in pupa tuturor tancurilor de marfa,incaperilor pentru pompe de marfa si a coferdamurilor care separa aceste incaperi de incaperile de masini de categoria A.

Amplasarea epuratorului deasupra liniei de incarcare trebuie sa fie astfel stabilita incat evacuarea drenarii sa nu fie afectata cand nava este complet incarcata.

Constructia si amplasarea epuratorului si ventilatoarelor impreuna cu tubulaturile si armaturile aferente,trebuie sa impiedice scurgerea gazelor de ardere in incaperile inchise.

Pe aspiratia si refularea ventilatoarelor se vor prevedea dispozitive de inchidere corespunzatoare.Se vor prevedea dispozitive care sa asigure functionarea stabila a instalatiei de gaz inert inainte de inceperea descarcarii marfii.

Pe tubulatura intre cosul caldarii si epuratorul gazelor de ardere se va prevedea o valvula de inchidere cu indicatorul pozitiei "deschis-inchis".Se vor lua masuri pentru mentinerea etanseitatii la gaze a valvulei precum si pentru prevenirea depunerii funinginii pe scaunul valvulei.

Se vor lua masuri care sa nu permita suflarea funinginii cand valvula mentionata este deschisa.

In cazul utilizarii ventilatoarelor pentru degazarea tancurilor de marfa,pe tubulatura de aspiratiei a ventilatoarelor se va prevedea un stut pentru prelevarea probelor de aer,inchis cu un obturator.

Valvula de inchidere trebuie sa fie confectionata din materiale rezistente la temperatura gazelor de ardere si la actiunea coroziva a acesteia.

Tubulatura intre valvula de inchidere si epuratorul gazelor de ardere se va executa din otel rezistent la coroziune.

Intre valvula de inchidere si epuratorul gazelor de ardere ,sau la, intrarea gazelor in epurator,se va prevedea un inchizator hidraulic sau alte mijloace eficiente care previn scurgerea gazelor de ardere.

Valvula va fi amplasata pe peretele prova aferent incaperii celei mai din prova care nu prezinta pericol la gaze,si prin care trece magistrala gazului inert.

Suplimentar se va prevedea semnalizarea optica si acustica care sa indice:

1.nivelul maxim de apa in epuratorul gazului de ardere

2.defectiunile ventilatoarelor de gaz inert

Instalatia cu generator (generatoare) de gaz inert

Pentru generatorul de gaz inert (un complex de echipamente compus din ventilatoare ,camere de ardere,epurator,pompe de combustibil,injectoare ,aparate de automatizare si control) se va utiliza un combustibil care sa corespunda prescriptiilor.

La utilizarea pentru generatoare a unui combustibil cu temperatura de aprindere sub +60⁰C dar nu mai mica de +43⁰C generatoarele vor fi amplasate intr-o incapere speciala .

Generatorul va fi prevazut cu doua ventilatoare.RNR poate admite un singur ventilator daca acesta poate sa debiteze in tancurile de marfa cantitatea totala de gaz inert si cu conditia ca la nava sa existe o rezerva necesara de piese de schimb pentru ventilator si actionarea lui,in vederea asigurarii reparatiilor cu fortele echipajului navei.

Generatorul va fi prevazut cu doua pompe de combustibil.RNR poate admite o singura pompa cu conditia ca la nava sa existe o rezerva necesara de piese de schimb pentru pompa si actionarea ei,in vederea asigurarii reparatiilor cu fortele echipajului navei.

Daca se prevede mai mult de un generator pe refularea fiecarei dintre ele se va prevedea un dispozitiv de inchidere.

Se vor prevedea dispozitive pentru evacuarea gazului inert in atmosfera in timpul pregatirii instalatiei pentru pornire sau in caz de avarie.

Daca generatorul de gaz inert este prevazut cu ventilator volumic,pe partea de refulare se vor instala dispozitive de siguranta pentru prevenirea presiunii excedentare.

Suplimentar se va prevedea semnalizare optica si acustica care sa indice:

1.debit scazut de combustibil

2. defectarea sursei de alimentare cu energie a generatorului

3.defectarea sursei de alimentare cu energie a sistemelor de comanda automata a generatoarelor

Se va asigura inchiderea automata a valvulei de reglare,a debitului de gaz inert si intreruperea debitului de combustibil la generator in cazul atingerii parametrilor limita.

Inchiderea automata a valvulei de reglare a debitului de gaz inert trebuie sa fie asigurata.

INSTALATII DE STINGERE CU HIDROCARBURI HALOGENATE

Prescriptii generale

Pentru stingerea incendiilor se admite utilizarea hidrocarburilor halogenate-Halon 1301 (CF₃Br) si Halon 2402 (CF₂Br-CF₂Br).

Densitatea hidrocarburilor halogenate in stare lichida la temperatura de 20⁰C se ia egala cu:

-pentru Halon 1301-1,57g/cm³;

-pentru Halon 2402-2,18g/cm³.

Cu acordul RNR pot fi utilizate alte hidrocarburi halogenate pentru care trebuie sa fie prezente documente care atesta eficacitatea substantei pentru stingerea incendiului si siguranta utilizarii ei.

Cantitatea substantei de stins incendiu G se determina cu formula:

G=Vq, [kg]

In care:

V-volumul de calcul al celei mai mari incaperi protejate, [m³];

q-consumul specific al substantei de stins incendiul, [kg/m³],egal cu :

-pentru Halon 1301 se calculeaza cu formula:

q= , [kg/m³]

unde:

-norma de consum pentru stingerea incendiului,in % raportata la volumul brut al incarcarii,egala cu:

4,25-pentru incaperi de masini si cele similare acestora;

5,0-pentru incaperile de marfuri destinate numai pentru transportarea autovehiculelor care nu transporta nici un fel de marfa;

-0,16 m³/kg-volumul specific al Halonului 1301 la temperatura de 20⁰C si la presiunea atmosferica;

-penru Halon 2402 se adopta urmatoarele valori :

q=0,2 kg/m³-pentru incaperi de masini si cele similare acestora;

q=0,23 kg/m³-pentru incaperi destinate transportului de autovehicule care nu transporta marfa in nici un fel

La determinarea capacitatii recipientului pentru pastrarea substantei de stins incendiu se vor adopta urmatoarele densitati de umplere:

-pentru Halon 1301-cel mult 1,1 kg de halon lichefiat pe litru al capacitatii recipientului;

-pentru Halon 2402-cel mult 0,9 l lichid pe un litru al capacitatii recipientului.

Instalatia trebuie sa fie aranjata pentru actionarea manuala a declansarii.

Trebuie sa fie prevazute mijloace pentru a verifica,in deplina siguranta,cantitatea si presiunea substantei de stins incendiu in recipiente.

In incaperile protejate,difuzoarele vor fi amplasate astfel incat sa asigure distribuirea uniforma a substantei de stins incendiu si sa previna difuzarea directa a substantei la caile de evacuare din incaperea respectiva si la locurile personalului de deservire langa posturile de comanda.

Instalatia de stingere volumetrica a incendiului cu Halon 1301

Trebuie sa fie asigurata debitarea cantitatii necesare ,a substantei de stins incendiu in stare lichida,in timp de 20s sau mai putin.

In cazul amplasarii recipientelor cu Halon 1301 in interiorul incaperii protejate,ele vor fi repartizate in intreaga incapere si se vor respecta urmatoarele prescriptii:

1.se va prevedea un dispozitiv de declansare manuala, cu comanda din exteriorul incaperii protejate.Pentru acest dispozitiv se vor prevedea doua surse de energie amplasate in afara incaperii protejate si imediat disponibile pentru functionare,cu exceptia incaperilor de masini unde una din surse poate fi amplasata in interiorul incaperii protejate;

2.in timonerie sau in postul central de comanda (PCI) se va prevedea semnalizarea optica si acustica;

3.in interiorul incaperii protejate ,circuitele electrice de declansare a instalatiei trebuie sa fie izolate cu materiale rezistente la caldura,cum ar fi cabluri cu izolatie minerala;

4.fiecare recipient va avea cel mult doua difuzoare de evacuare

5.recipientele trebuie sa fie usor accesibile pentru verificare.

Instalatii fixe locale cu actionare automata pentru Halon 1301

In spatii inchise cu pericol ridicat de incendiu,inglobate in interiorul incaperilor de masini se admite amplasarea statiilor locale de Halon 1301,cu actionare automata ,cu conditia respectarii urmatoarelor prescriptii:

1.spatiul prevazut cu o asemenea instalatie ,de regula,trebuie sa fie amplasat la un singur nivel de lucru,avand accesul la acelasi nivel.Extinderea unui astfel de spatiu pe mai multe nivele de lucru poate fi admisa numai cu conditia prevederii accesului la fiecare nivel de lucru;

2.cantitatea totala a substantei de stins incendiu in instalatii trebuie sa fie astfel,incat concentratia Halonului 1301 sa nu depaseasca 7% la 20⁰C in raport cu volumul de calcul al incaperii protejate ,in cazul functionarii instalatiei fixe locale automate sau instalatiei de stingere volumetrica a incendiului;

3. in timonerie sau in partea exterioara a fiecarei intrari in incaperea protejata,se va prevedea semnalizarea optica si acustica care se va declansa la punerea in functiune a instalatiei de stins incendiu.

Stingerea incendiului cu Halon 2402

La o statie de stins incendiu trebuie sa fie prevazute cel putin doua recipiente cu substanta de stins incendiu.In fiecare rezervor trebuie sa se pastreze intreaga cantitate calculata de substanta.Recipientele trebuie sa fie conectate la instalatie astfel incat dupa golirea unuia ,al doilea recipient sa poate fi utilizat imediat.Temperatura in statie nu trebuie sa fie mai mica de 20⁰C.

Se vor prevedea cel putin doua butelii de aer.Capacitatea fiecarei butelii si presiunea aerului trebuie sa asigure lansarea dintr-o singura data a cantitatii de calcul a substantei de stins incendiu.Presiunea finala a aerului in butelie trebuie sa asigure presiunea minima necesara pentru pulverizarea efectiva a halonului la cel mai indepartat pulverizator.

La navele la care exista compresoare de aer comprimat trebuie sa fie prevazuta alimentarea buteliilor cu aerul comprimat de la compresoare.

Pe tubulaturile care leaga buteliile de aer cu instalatia de aer comprimat si cu recipientele,trebuie sa fie instalate valvule de inchidere-retinere.

INSTALATII DE STINGERE CU PRAF

Prescriptii generale

In instalatiile de stingere cu praf se vor utiliza tipuri de praf aprobate de RNR.

Ca agent de antrenare a prafului se vor utiliza azotul sau alte gaze inerte aprobate de RNR cu acest scop.

Instalatia trebuie sa constea din:

-statii pentru amplasarea rezervoarelor cu praf , a buteliilor cu gaz de antrenare si a colectorului de distributie

-posturi de stingere

-tubulaturi si armaturi pentru pornirea instalatiei si pentru transmitera prafului spre posturile de stingere

Trebuie sa fie asigurata pornirea de la distanta a instalatiei de la orice post de stingere.

Instalatia trebuie sa fie pusa in functiune in cel mult 30sec. dupa deschiderea buteliei de pornire din postul de stingere cel mai indepartat conectat la statia respectiva.

Cantitatea de praf si a agentului de antrenare.Debitul si numarul tevilor si tunurilor de refulare

In fiecare rezervor amplasat in statie trebuie sa se afle o cantitate de praf,determinata din conditia asigurarii functionarii continue,timp de cel putin 45sec.,a tuturor tevilor si tunurilor de refulare care lucreaza de la aceeasi statie la debitul lor nominal.

Debitul fiecarei tevi de refulare de mana trebuie sa fie de cel putin 3,5 kg/sec. iar lungimea jetului de praf -de cel putin 8m.Pentru determinarea zonei maxime de actiune a fiecarei tevi de refulare de mana se va lua in considerare lungimea furtunului respectiv.

Debitul tunului de refulare trebuie sa fie de cel putin 10 kg/sec.,zona maxima de actiune a tunurilor de refulare cu debitul de 10;25si 45 kg/sec. se va lua egala cu 10;30 si 40 metrii respectiv.

Cantitatea de gaz de antrenare trebuie sa asigure evacuarea o singura data a intregii cantitatii de praf din rezervor.

Statiile de stingere a incendiului cu praf

Statiile trebuie sa fie amplasate in afara puntii compartimentelor de marfa.In cazul cand lungimea puntii compartimentelor de marfa este mai mare de 150m se admite amplasarea unei statii pe aceasta punte.

O instalatie de stins incendiu cu praf trebuie sa fie prevazuta cu cel putin doua statii independente.

Postul de stingere cu praf

Fiecare post de stingere cu praf trebuie sa constea din:

-teava de refulare de mana

-furtun solid care nu se rasuceste avand o lungime de cel mult 33metrii

-butelii pentru pornirea instalatiei de la distanta sau din:

-tun de refulare

-butelii pentru pornirea instalatiei de la distanta

MASURI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIULUI LA NAVE TIP PETROLIER(SOLAS)

Regula 55

Aplicare

Daca nu se prevede in mod expres altfel,aceasta parte se aplica navelor care transporta titei si produse petroliere,care au un punct de aprindere ce nu depaseste 60 grade Celsius determinat cu un aparat aprobat (proba in creuzet inchis) si o presiune a vaporilor REID mai mica decat presiunea atmosferica precum si alte produse lichide prezentand un risc de incendiu similar.

Daca se intentioneaza a se transporta marfuri lichide altele decat cele la care se refera paragraful 1 sau gaze lichefiate care prezinta un risc suplimentar de incendiu,se vor lua masuri suplimentare de protectie,considerate de catre Administratie ca fiind satisfacatoare,avand in vedere prevederile Codului international pentru produse chimice in vrac,Codului international pentru navele care transporta gaze,dupa caz.

Acest paragraf se aplica tuturor navelor mixte.Astfel de nave nu trebuie sa transporte marfuri solide,decat daca tancurile de marfa sunt golite de hidrocarburi si degazate sau decat daca Administratia considera ca masurile prevazute pentru fiecare caz sunt satisfacatoare sau sunt in conformitate cu cerintele de exploatare continute in Instructiunile pentru instalatii de gaz inert.

Navele cisterna care transporta produse petroliere avand un punct de aprindere ce depaseste 60 grade Celsius (proba in creuzet inchis)determinat cu aparat aprobat trebuie sa corespunda prevederilor partii C,exceptand faptul ca in locul instalatiei fixe de stingere a incendiului ceruta de regula 53 ele trebuie sa fie prevazute cu o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma pe punte,care va satisface prevederile regulii 60.

5. Cerintele pentru instalatiile de gaz inert din regula 60 pot sa nu se aplice:

Navelor cisterna pentru transportul substantelor chimice construite inainte,la sau dupa 1 iulie 1986 ,atunci cand transporta marfuri descrise in paragraful 1,cu conditia ca aceasta sa corespunde cerintelor elaborate de Organizatie pentru instalatia de gaz inert de pe navele cisterna pentru transportul substantelor chimice;sau

Navelor cisterna pentru transportul substantelor chimice construite inainte de 1 iulie 1986 cand transporta titei sau produse petroliere,cu conditia ca acestea sa corespunda cerintelor elaborate de Organizatie pentru instalatiile de gaz inert de pe navele cisterna pentru substante chimice cand transporta produse petroliere;sau

Navelor pentru transportul gazelor construite inainte,la sau dupa 1 iulie 1986 cand transporta marfuri descrise la paragraful 1 cu conditia sa fie dotate cu instalatii pentru inertizarea tancurilor de marfa echivalente cu cele specificate in paragraful 5.1 sau 5.2;sau

Navelor cisterna pentru transportul substantelor chimice si navelor pentru transportul gazelor cand transporta marfuri inflamabile altele decat titei sau produse petroliere ca de exemplu marfurile mentionate in capitolul VI si VII ale Codului pentru construirea si echiparea navelor ce transporta substante chimice periculoase in vrac sau capitolul 17 si 18 ale Codului international pentru construirea si echiparea navelor ce transporta substante chimice in vrac:

daca sunt construite inainte de 1 iulie 1986 ;sau

daca sunt construite la sau dupa 1 iulie 1986,cu conditia ca tancurile folosite pentru transportul lor sa aiba o capacitate care sa nu depaseasca 3000 de metrii cubi si debitul duzelor individuale ale masinilor de spalat tancuri sa nu depaseasca 17.5 metrii cubi pe ora,iar debitul total provenit de la numarul masinilor ce functioneaza simultan intr-un tanc de marfa sa nu depaseasca 110 metrii cubi pe ora

Navele cisterna pentru transportul produselor chimice si navele pentru transportul gazelor trebuie sa indeplineasca cerintele acestei parti,exceptand situatia cand sunt prevazute masuri alternative si implementate considerate satisfecatoare de catre Administratie avand in vedere prevederile Codului international pentru produsele chimice vrac,Codului pentru produse chimice in vrac,Codului international pentru nave care transporta gaze si Codului pentru nave care transporta gaze,dupa caz.

Regula 56

Amplasarea si separarea incaperilor

Aceasta regula se aplica navelor construite la sau dupa 1 februarie 1992

Compartimentele masinilor vor fi amplasate la pupa tancurilor de marfa si a tancurilor de reziduuri;ele trebuie sa se afle de asemenea la pupa compartimentelor pompelor de marfa si coferdamurilor,dar nu neaparat la pupa tancurilor de combustibil.Orice incapere de masini trebuie sa fie izolata de tancurile de marfa si de tancurile de reziduuri prin coferdamuri,compartimente de pompe de marfa,tancuri de combustibil sau tancuri de balast.Compartimentele care contin pompe si accesorii pentru balastarea acelor incaperi care sunt adiacente tancurilor de marfa si tancurilor de reziduuri si pompe de transfer combustibil trebuie sa fie considerate ca echivalente unui compartiment de pompe de marfa in contextul acestei reguli cu conditia ca astfel de compartimente de pompe sa aiba acelasi nivel de securitate cu cel cerut pentru compartimentul pompelor de marfa.Totusi,partea inferioara a compartimentelor pompelor poate sa fie situata intr-o nisa incastrata in incaperile de masini de categoria A pentru a se putea amplasa pompele cu conditia ca inaltimea nisei sa nu depaseasca in general o treime din inaltimea de constructie deasupra chilei,exceptand cazurile cand,pentru navele de cel mult 25000 tdw,daca se demonstreaza ca nu se poate realiza conditia de inaltime de mai sus din motive de acces si amplasare satisfacatoare a tubulaturilor,Administratia poate permite o nisa cu inaltime mai mare,care insa sa nu depaseasca jumatate din inaltimea de constructie deasupra chilei.

Incaperile de locuit,posturile principale de control marfa,posturile de comanda si incaperile de serviciu (cu exceptia magaziilor izolate pentru dispozitivele de manevrare a marfii) vor fi amplasate la pupa tuturor tancurilor de marfa ,tancurilor de reziduuri,compartimentelor care separa tancurile de marfa sau de reziduuri de incaperile de masini,nefiind necesar insa sa fie la pupa tancurilor de combustibil si tancurilor de balast dar se va aranja in asa fel incat o singura avarie a unei punti sau perete sa nu permita intrarea gazului sau a fumului de la tancurile de marfa in incaperile de locuit,posturile principale de control marfa ,posturile de comanda sau spatiile de locuit.Nu trebuie sa se ia in considerare o nisa prevazuta in conformitate cu prevederile paragrafului 1,atunci cand se determina pozitia acestor spatii.

Totusi cand se considera necesar,Administratia poate permite incaperi de locuit,posturi principale de control marfa,posturi de comanda si incaperi de serviciu la prova tancurilor de marfa,tancurilor de reziduuri si spatiilor care izoleaza tancurile de marfa si de reziduuri de incaperile masinilor,dar nu neaparat la prova tancurilor pentru combustibil si tancurilor de balast.La prova tancurilor de marfa si tancurilor de reziduuri se pot permite compartimente ale masinilor,altele decat cele din categoria A ,cu conditia ca ele sa fie izolate de tancurile de marfa si tancurile de reziduuri prin coferdamuri,compartimente pompe de marfa,tancuri de combustibil lichid sau tancuri de balast.Toate spatiile de mai sus se vor conforma unui nivel echivalent de siguranta si vor avea instalatii corespunzatoare pentru stingerea incendiilor care vor satisface Administratia.Incaperile de locuit,incaperile principale pentru control marfa,posturile de comanda si incaperile de locuit se vor distribui in asa fel incat o singura avarie a unei punti sau a unui perete etans sa nu permita intrarea gazului sau a fumului din tancurile de marfa in aceste spatii.In plus,cand se considera necesar pentru siguranta sau navigatia navei,Administratia poate permite compartimentelor masinilor ce cuprind masini cu ardere interna ce nu sunt masini principale de propulsie avand o putere mai mare de 375KW sa fie amplasate la prova zonei de marfa cu conditia ca instalatia sa fie in conformitate cu prevederile acestui paragraf.

4. Numai la navele mixte:

Tancurile de reziduuri trebuie sa fie inconjurate de coferdamuri,cu exceptia cazului cand peretii tancurilor de reziduuri unde pot fii transportate reziduuri in voiaje cu incarcatura uscata sunt corpul,puntea principala peretele compartimentului pompelor de marfa sau tancul de combustibil.Aceste coferdamuri nu trebuie sa fie deschise spre dublul fund,tunelul de tubulaturi,compartimentul pompei sau alte spatii inchise.Se vor prevedea mijloace pentru umplere cu apa a coferdamurilor precum si pentru drenajul lor.Cand partea exterioara a tancurilor de reziduuri este peretele compartimentului pompe,,compartimentul pompe nu va fi deschis spre dublul fund,tunelul de tubulaturi sau alte spatii inchise;totusi pot fi permise deschideri prevazute cu capace fixe cu butoane si etansate la gaze.

Se vor prevedea mijloace pentru izolarea tubulaturii care leaga compartimentul pompelor cu tancurile de reziduuri la care se refera paragraful 4.1.Mijloacele de izolare vor consta dintr-o valvula urmata de o flansa "trece-nu trece"sau un racord cu flanse oarbe corespunzator.Acest dispozitiv va fi amplasat alaturi de tancurile de reziduuri,insa daca acest lucru nu este rezonabil sau practic de realizat se va amplasa in interiorul compartimentului pompe imediat dupa ce tubulatura traverseaza peretele.Se va prevedea o instalatie separata de pompare si tubulaturi inclusiv un manifold pentru descarcarea continutului din tancurile de reziduuri direct peste puntea deschisa,pentru evacuare la instalatia de receptie de pe mal cand nava transporta marfuri uscate.

Gurile si deschiderile prevazute pentru curatarea tancurilor de reziduuri vor fi permise numai pe puntea deschisa si trebuie sa fie prevazute cu mijloace de inchidere.Aceste mijloace de inchidere trebuie sa fie prevazute cu posibilitatea de blocare si trebuie sa fie sub controlul unui ofiter insarcinat in acest sens, in afara de cazul cand aceste mijloace de inchidere sunt capace fixate cu suruburi etanse la apa.

Daca sunt prevazute tancuri laterale de marfa,tubulaturile de marfa de sub punte trebuie sa fie montate in aceste tancuri.Totusi Administratia poate permite ca tubulaturile de marfa sa fie amplasate in tunele speciale cu posibilitatea de curatare si ventilare considerate satisfacatoare de Administratie.Daca nu sunt prevazute tancuri laterale de marfa,tubulaturile de marfa de sub punte vor fi amplasate in tunele speciale.

5. Daca se dovedeste necesara instalarea unui post de navigatie deasupra zonei

tancurilor de marfa,acel post trebuie folosit exclusiv pentru navigatie fiind separat de puntea tancurilor de marfa printr-un spatiu deschis cu inaltimea de cel putin doi metrii.Masurile de protectie contra incendiului,adoptate in acest post de navigatie,trebuie sa satisfaca totodata cerintele stabilite pentru posturile de comanda enumerate in regula 58.1 si 58.2,precum si alte cerinte adecvate din prezenta parte.

6. Se vor lua masuri pentru a impiedica patrunderea substantelor raspandite pe

punte in incaperile de locuit si de serviciu.Acest lucru se poate realiza prin montarea unei rame continue si permanente de inaltime corespunzatoare,de la un bord la celalalt.O atentie deosebita trebui acordata instalatiilor de incarcare din pupa.

7. Pentru peretii exteriori ai suprastructurilor si rufurilor ce limiteaza incaperile de

locuit,inclusiv puntile in consola ce sustin aceste incaperi se vor utiliza izolatii de clasa"A-60" pe intreaga portiune a tancurilor de marfa si pe laturile exterioare pe o distanta de trei metrii de la peretele frontal dinspre zona de marfa.In ceea ce priveste peretii laterali ai suprastructurilor si rufurilor,izolatia acestora trebuie prevazuta pe o inaltime considerata suficienta de catre Administratie.

Exceptand cele permise prin paragraful 8.2 de mai jos,usile de acces ,aerisirile si deschiderile spre incaperile de locuit,de serviciu,posturile de comanda si compartimentele masinilor nu vor trebui sa fie in fata zonei de marfa.Ele trebuie sa fie amplasate pe peretele transversal care nu se afla in fata zonei tancurilor de marfa sau pe peretii exteriori din bordul suprastructurii sau rufului la o distanta de cel putin 4% din lungimea navei,dar nu mai putin de trei metrii la extremitatea suprastructurii sau a rufului care se afla in fata zonei tancurilor de marfa.Aceasta distanta nu e nevoie sa depaseasca cinci metrii.

Administratia poate permite usi de acces in peretii din fata zonei de marfa sau in cadrul limitelor de cinci metrii specificate in paragraful 8.1,spre posturile principale de control marfa si spre incaperile de serviciu precum incaperi pentru provizii,camari si dulapuri,cu conditia ca acestea sa nu aiba acces direct sau indirect spre nici o alta incapere pentru locuit,posturi de comanda sau incaperi de serviciu ca de exemplu bucatarii,camari si ateliere sau spatii similare ce contin mase de aprindere a vaporilor.Izolatia peretilor acestor incaperi trebuie sa fie de clasa "A-60" cu exceptia peretelui orientat spre zona tancurilor de marfa.Se pot prevedea panouri demontabile prinse in suruburi care sa permita scoaterea masinilor, in limitele specificate in paragraful 8.1 in masura in care ele sunt concepute sa asigure etanseitatea rapida si eficienta la gaze si vapori a timoneriei.

Geamurile si hublourile dinspre zona tancurilor de marfa si din bordurile suprastructurii si rufurilor prevazute in limitele specificate de paragraful 8.1 trebuie sa fie de tip fix.Geamurile si hublourile situate la primul nivel de pe puntea principala trebuie sa fie prevazute in interior cu capace din otel sau alt material echivalent.

Regula 57

Structura,peretii din incaperile de locuit si de serviciu si detalii de constructie

In vederea aplicarii cerintelor regulilor 42,43 si 50 la navele cisterna,se va folosi numai metoda IC-constructia tuturor peretilor interiori despartitori incombustibili de tip "B" sau "C" in general fara instalarea unei instalatii automate de stins incendiu cu sprinklere ,de detectare si semnalizare a incendiului in incaperile de locuit si de serviciu.

Spiraiurile de la compartimentul pompelor de marfa trebuie sa fie confectionat din otel,nu trebuie sa aiba geamuri si trebuie sa fie inchise din afara compartimentului pompe.

Regula 58

Rezistenta la foc a peretilor si puntilor

In locul regulii 44 si suplimentar la prevederile specifice referitoare la rezistenta la foc a peretilor si puntilor mentionate oriunde in aceasta parte,rezistenta minima la foc a peretilor si puntilor trebuie sa fie conform celor prevazute in tabelele 58.1 si 58.2.

Pentru aplicarea tabelelor se va tine cont de urmatoarele cerinte:

Tabelele 58.1 si 58.2 se vor aplica respectiv la peretii si puntile care separa incaperile adiacente.

In vederea determinarii claselor corespunzatoare de rezistenta la foc ce urmeaza a fi aplicate la peretii dintre incaperile adiacente,aceste incaperi sunt clasificate in conformitate cu pericolul de incendiu pe care-l prezinta,dupa cum se arata in categoriile (1) si (10) de mai jos.Titlul fiecarei categorii are mai mult un caracter general decat restrictiv. Numarul care precede fiecare categorie se refera la numarul coloanei sau randului corespunzator din tabele.

a.Pentru a stabili la ce se aplica ,vezi regulile 43 si 46 din acest capitol.

b.Daca incaperile au aceeasi categorie numerica ,si apare indicele b peretele sau

puntea avand clasa indicata in tabel sunt necesare numai daca incaperile adiacente sunt folosite in scopuri diferite,de exemplu in categoria (9).O bucatarie situata langa o alta bucatarie nu necesita un perete,insa o bucatarie situata langa o magazie de vopsele necesita un perete de clasa "A-0".

c.Peretii care separa intre ei timoneria,camera hartilor si statia radio pot fi de clasa

"B-0".

d.Bucsele arborelui pompelor,precum si alte treceri etanse pot strabate peretii si

puntile situate intre compartimentele de pompe si incaperile de masini de categoria A cu conditia prevederii unor bucse etanse la gaze cu ungere suficienta sau alte mijloace care sa asigure etansarea permanenta la gaze a peretelui sau puntii.

e.Nu este necesara izolatia impotriva incendiului daca incaperea de masini din

categoria (7) prezinta,dupa opinia Administratiei,un pericol redus sau nu prezinta nici un pericol de incendiu.

*.Daca apare asterisc in tabele,asta inseamna ca peretele despartitor trebuie sa fie din otel sau alt material echivalent,dar nu trebuie sa fie de tip "A".

Constructii de tip A

Sunt constructii de pereti sau punti care trebuie sa satisfaca cerintele urmatoare:

1.sa fie executate din otel sau din alt material echivalent;

2.sa fie suficient de rigide;

3.sa fie astfel executate incat sa nu permita trecerea fumului si flacarilor pana la terminarea incercarii standard a rezistentei la foc timp de 60 de minute;

4.sa fie izolate cu materiale incombustibile astfel incat temperatura medie pe suprafata opusa celei asupra careia actioneaza focul sa nu creasca mai mult de 139⁰C fata de temperatura initiala.

In functie de timpul in care este asigurata diferenta de temperatura indicata in procesul incercarii standard la foc,constructiilor li se vor atribui urmatoarele simboluri:

A-60 pentru timpul de 60 de minute;

A-30 pentru timpul de 30 de minute;

A-15 pentru timpul de 15 minute;

A-0 pentru timpul de 0 minute.

Constructii de tip B

Sunt constructii de pereti sau punti care trebuie sa satisfaca cerintele urmatoare:

1.sa fie executate in intregime din materile incombustibile;

2.sa fie astfel executate incat sa nu permita trecerea flacarilor la incercarea standard a rezistentei la foc timp de 30 de minute;

3.sa aiba o izolatie astfel dimensionata incat temperatura medie a suprafetei din partea neexpusa sa nu creasca mai mult de 139⁰C fata de temperatura initiala.

In functie de timpul in care este asigurata diferenta de temperatura indicata in procesul incercarii standard la foc,constructiilor li se vor atribui urmatoarele simboluri:

B-30 pentru timpul de 30 de minute;

B-15 pentru timpul de 15 minute;

B-0 pentru timpul de 0 minute.

Constructii de tip C

Sunt constructii executate din materiale incombustibile,carora nu li se impune cerinte referitoare la impiedicarea trecerii prin ele a fumului si flacarilor si respectare a variatiilor de temperatura.

(1) Posturi de comanda

Incaperi in care se afla surse de energie si iluminat pentru caz de avarie.

Timoneria si camera hartilor.

Incaperi in care se gaseste echipament radio.

Posturi de stingere a incendiului,posturi de incendiu si posturi de inregistrare.

Postul de comanda al masinii principale,daca este situat in afara compartimentului

masini.

(2) Coridoare

Coridoare si holuri.

(3) Incaperi de locuit

(4) Scari

Scari interioare,ascensoare si scari rulante (in afara de cele situate complet in

compartimentul masini) pentru pasageri si echipaj si inchiderile acestora.

In aceasta privinta ,o scara care este inchisa numai la un nivel trebuie considerata

ca facand parte din incaperea de care nu este separata de o usa de incendiu.

(5) Incaperi de serviciu (pericol redus de incendiu)

Dulapuri si camari care nu sunt amenajate pentru pastrarea lichidelor inflamabile,

cu suprafete mai mici de 4 metrii patrati precum si uscatorii si spalatorii.

(6) Incaperi de masini de categoria A

Incaperi conform definitiei din regula 3.19

Regula 3.19

Nava cisterna pentru transportul marfurilor chimice este o nava construita sau

adaptata si folosita pentru transportul in vrac al oricarui produs lichid .

(7) Alte incaperi de masini.

(8) Compartimente de pompe

Compartimente in care se afla pompe de marfa ,intrari si puturi la aceste

compartimente.

(9) Incaperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu)

Bucatarii,oficii in care se afla dispozitive de gatit,magazii de vopsele si lampisteri

dulapuri si magazii avand suprafata de 4 metrii patrati sau mai mult ,spatii pentru depozitarea lichidelor inflamabile si ateliere,altele decat acelea care fac parte din incaperile de masini.

(10) Punti deschise

Spatii ale puntilor deschise si puntilor de promenada inchise care nu prezinta

pericol de incendiu,spatii deschise situate in afara suprastructurilor si rufurilor.

Regula 59

Aerisirea,purjarea,degazarea si ventilatia

(Paragraful 2 al acestei reguli se aplica navelor construite la sau dupa 1 februarie 1992)

1. Aerisirea tancurilor de marfa

Instalatiile de aerisire a tancurilor de marfa trebuie sa fie complet deosebite fata

de tubulaturile de aerisire ale altor compartimente ale navei.Amplasarea deschiderilor practicate in puntea tancurilor de marfa prin care se pot degaja vapori inflamabili,trebuie sa fie astfel incat sa diminueze posibilitatea patrunderii vaporilor inflamabili in spatii inchise care contin surse de aprindere sau a colectarii acestora in apropierea masinilor si instalatiilor de punte care pot constitui un pericol de incendiu.In conformitate cu acest principiu general,se vor aplica criteriile din paragrafele 1.2 la 1.10.

Dispozitivele de aerisire vor fi astfel concepute actionate astfel incat sa asigure ca

nici presiunea si nici depresiunea din tancurile de marfa nu trebuie sa depaseasca paramertii de proiectare si trebuie sa fie astfel incat sa asigure:

.1.scurgerea cantitatilor mici de vapori, aer sau amestecuri de gaze inerte cauzata

de variatiile termice din tancul de marfa, in toate cazurile prin supape de presiune/depresiune :si

.2.trecerea cantitatilor mari de vapori ,aer sau amestecuri de gaz inert in timpul incarcarii marfii,balastarii sau descarcarii.

1.3.1 Dispozitivele de aerisire din fiecare tanc de marfa pot fi independente sau

combinate cu alte tancuri de marfa si pot fi incorporate in tubulatura de gaz inert.

1.3.2 Daca dispozitivele sunt combinate cu alte tancuri de marfa , se vor prevedea fie

valvule de inchidere,fie alte dispozitive acceptabile in vederea izolarii fiecarui tanc de marfa.Daca se monteaza valvule de inchidere ,acestea vor fi prevazute cu dispozitive de blocare,aflate sub controlul ofiterului responsabil.Orice izolare trebuie sa continue sa permita scurgerea cauzata de variatiile termice dintr-un tanc de marfa conform paragrafului 1.2.1.

Dispozitivele de aerisire vor fi conectate la partea superioara a fiecarui tanc de

marfa si vor fi cu autodrenaj la tancurile de marfa in toate conditiile de asieta si de inclinare a navei.Daca nu este posibila prevederea unei tubulaturi de autodrenaj,se vor lua masuri permanente pentru drenarea tubulaturii de aerisire la un tanc de marfa.

Instalatia de aerisire va fi prevazuta cu dispozitive care sa previna trecerea

flacarii in tancurile de marfa.Proiectarea,testarea si amplasarea acestor dispozitive trebuie sa corespunda cerintelor stabilite de catre Administratie si care trebuie sa contina cel putin normele adoptate de catre Organizatie.

Se vor lua masuri de siguranta impotriva cresterii nivelului lichidului in instalatia

de aerisire la o inaltime care sa depaseasca coloana proiectata a tancurilor de marfa.Aceasta se poate realiza cu ajutorul unor alarme de nivel maxim sau cu instalatii de comanda a preaplinului sau alte mijloace echivalente,impreuna cu dispozitivele de masurare si procedee de alimentare a tancurilor de marfa.

Deschiderile pentru degajarea presiunii cerute in paragraful 1.2.1 trebuie:

a.sa aiba o inaltime cat mai mare posibil deasupra puntii tancurilor de marfa pentru a obtine o dispersare maxima a vaporilor inflamabili,dar nu va fi in nici un caz mai mica de doi metrii deasupra puntii tancurilor de marfa;

b.sa fie amplasata la cea mai mare distanta posibila ,care sa nu fie la mai putin de 5 metrii de cele mai apropiate aspiratii de aer si deschideri in spatiile inchise in care se afla sursa de aprindere si de masinile si instalatiile de punte care pot constitui un pericol de aprindere.

Supapele de presiune/depresiune cerute de paragraful 1.2.1 pot fi prevazute cu o

instalatie de by-pass cand sunt amplasate in tubulatura principala de aerisire sau in coloana de aerisire.Daca este prevazuta o astfel de instalatie ,trebuie sa existe si indicatoare care sa arate daca by-passul este inchis sau deschis.

Orificiile de aerisire pentru incarcare,descarcare si balastare cerute in paragraful 1.2.2 trebuie:

sa permita scurgerea libera a amestecurilor de vapori sau

sa permita strabgularea descarcarii amestecurile de vapori pentru a realiza o viteza de cel putin 30 m/s ;

.2 sa fie astfel amplasate incat amestecul de vapori sa fie descarcat in directia verticala,in sus;

.3 daca metoda utilizata este scurgerea libera de amestecuri de vapori,sa fie astfel incat orificiul de aerisire sa se afle la cel putin 6 metrii deasupra puntii tancurilor marfa sau in prova si pupa pasarelei daca este situat pana la 4 metrii fata de pasarela si amplasat la cel putin 10 metrii pe orizontala fata de cele mai apropiate aspiratii de aer si deschideri in spatii inchise in care se afla o sursa de aprindere si fata de masinile si instalatiile de punte care pot constitui un pericol de aprindere;

.4 daca metoda folosita este scurgerea cu mare viteza,sa fie amplasate la o inaltime de cel putin 2 metrii deasupra puntilor tancurilor de marfa si la cel putin 10 metrii pe directie orizontala fata de cele mai apropiate aspiratii de aer si deschideri in spatii inchise unde se afla o sursa de aprindere si fata de masinile si instalatiile de punte care pot constitui un pericol de aprindere.Aceste orificii de aerisire trebuie prevazute cu dispozitive de mare viteza de tip aprobat.

.5 sa fie proiectate pe baza ratei maxime de incarcare proiectate multiplicate cu un coeficient de cel putin 1,25,tinand cont de degajarea gazului,pentru a prevenii cresterea presiunii din orice tanc de marfa peste presiunea de calcul.Comandantul navei trebuie sa aiba informatii referitoare la rata maxima de incarcare admisibila pentru fiecare tanc de marfa ,iar in cazul instalatiilor combinate de aerisire ,pentru fiecare grup de tancuri de marfa.

1.10 La navele mixte,mijloacele de izolare a tancurilor de reziduuri care contin

hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de alte tancuri de marfa vor consta din flanse oarbe care vor ramane in pozitie ori de cate ori sunt transportate marfuri,altele decat marfurile lichide la care se refera regula 55.1.

Purjarea si/sau degazarea tancurilor de marfa

Dispozitivele de purjare si/sau degazare trebuie sa fie astfel incat sa diminueze

pericolele de incendiu datorate dispersiei vaporilor inflamabili in atmosfera si amestecurilor inflamabile din tancul de marfa.Astfel:

.1 Cand nava este prevazuta cu o instalatie de gaz inert,tancurile de marfa vor fi mai intai purjate in conformitate cu prevederile regulii 62.13 pana cand concentratia vaporilor de hidrocarburi din tancurile de marfa a fost redusa la cel putin 2% din volum.Dupa aceea,degazarea poate avea loc la nivelul puntii tancurilor de marfa.

.2 Cand nava nu este prevazuta cu o instalatie de gaz inert,functionarea va fi astfel incat vaporii inflamabili sa fie descarcati initial:

.2.1 prin orificiile de aerisire prevazute la paragraful 1.9;sau

.2.2 prin orificiile situate la cel putin 2 metrii deasupra nivelului puntii tancurilor de marfa cu o viteza de iesire verticala de cel putin 30 m/s mentinuta in timpul operatiei de degazare;sau

.2.3 prin orificiile situate la cel putin 2 metrii deasupra nivelului puntii tancurilor de marfa cu o viteza de iesire verticala de cel putin 20 m/s si care sunt protejate de dispozitive adecvate pentru a impiedica trecerea flacarii.

Cand concentratia vaporilor inflamabili din orificiu s-a redus cu 30% din limita inferioara de inflamabilitate ,degazarea poate fi apoi continuata la nivelul puntii tancului de marfa.

Ventilatia

Compartimentele pompelor de marfa trebuie ventilate mecanic,iar aerul refulat de ventilatoarele mecanice de evacuare trebuie sa fie dirijat in locuri ale puntii deschise care sa nu prezinte nici un pericol.Aerisirea acestor compartimente trebuie sa fie suficienta pentru a reduce la minimum posibil ,riscul acumularii vaporilor inflamabili.Numarul schimburilor de aer va fi de cel putin 20 pe ora,raportat la volumul brut al compartimentului .Canalele de ventilatie trebuie astfel asezate incat tot spatiul sa fie ventilat eficient.Ventilatia va fi de tip aspirant si va folosi ventilatoare de tip fara scantei.

Orificiile de aspiratie ale aerului si de evacuare a aerului viciat,precum si alte deschideri practicate in peretii ce inconjoara rufurile si suprastructurile,trebuie sa fie dispuse astfel incat sa satisfaca cerintele paragrafului 1.Aceste orificii,dar mai ales cele din incaperile de masini trebuie sa fie situate cat se poate mai la pupa.In aceasta privinta trebuie sa se tina seama de cazul cand nava este echipata pentru a incarca sau descarca prin pupa.Sursele de aprindere,ca de exemplu echipamentele electrice,trebuie astfel dispuse incat sa se evite orice risc de explozie.

La navele mixte,toate incaperile de marfa si orice incaperi inchise adiacente incaperilor de marfa trebuie sa aiba ventilatie mecanica.Ventilatia mecanica poate fi prevazuta prin ventilatoare portative.In compartimentele pompelor de marfa,canalele tubulaturii si coferdamurile la care se refera regula 56.4 adiacente tancurilor de reziduuri, se va prevedea o instalatie fixa aprobata de avertizare a scurgerilor de gaz,capabila sa semnalizeze existenta vaporilor inflamabili.Trebuie prevazute mijloace corespunzatoare in vederea facilitarii masurarii cantitatii de vapori inflamabili in toate celelalte incaperi din zona de marfa.astfel de mijloace trebuie sa fie pe puntea deschisa sau in locuri usor accesibile.

Inertizarea, ventilarea si masurarea gazului

4.1 Acest paragraf se aplica navelor cisterna construite la sau dupa 1 octombrie 1994

4.2 Spatiile dublului corp si ale dublului fund trebuie prevazute cu racorduri corespunzatoare pentru alimentarea cu aer.

4.3 La navele cisterna care trebuie echipate cu instalatii de gaz inert:

.1 spatiile dublului corp trebuie prevazute cu racorduri corespunzatoare pentru alimentarea cu gaz inert;

.2 daca astfel de spatii ale corpului navei sunt conectate la o instalatie de distibutie a gazului inert permanent montata,trebuie prevazute mijloace pentru a impiedica patrunderea hidrocarburilor gazoase din tancurile de marfa in spatiile dublului corp prin intermediul instalatiei;

.3daca astfel de spatii nu sunt comectate in permanenta la o instalatie de distributie a gazului inert,trebuie prevazute mijloace adecvate pentru a permite conectarea la colectorul de gaz inert.

.4.4.1 Trebuie prevazute aparate portabile adecvate pentru masurarea concentratiilor de oxigen si de vapori inflamabili.La alegerea acestor aparate trebuie avuta in vedere utilizarea lor in combinatie cu instalatiile cu tubulaturi fixe de prelevare a probelor de gaze la care se refera paragraful 4.4.2.

.4.4.2 Daca atmosfera spatiilor dublului corp nu poate fi masurata intr-un mod sigur folosind furtunurile flexibile de prelevare a probelor de gaze ,astfel de spatii trebuie prevazute cu tubulaturi permanente (fixe) de prelevare a probelor de gaze.Configuratia unor astfel de instalatii de tubulaturi trebuie adaptata la conceptia unor astfel de spatii.

.4.4.3 Materialele de constructie si dimensiunile tubulaturilor de prelevare a probelor de gaze trebuie sa fie astfel incat sa previna obturarea acestora.Daca sunt folosite materiale plastice ,acestea trebuie sa fie conducatoare de electricitate.

Regula 60

Protectia tancurilor de marfa

La navele cisterna de 20000 tdw si mai mult, protectia puntii din zona tancurilor de marfa si a tancurilor de marfa trebuie sa fie asigurate printr-o instalatie fixa de stingere a incendiului cu spuma pe punte si o instalatie fixa de gaz inert,conforme regulilor 61 si 62.Totusi dupa ce a examinat cu atentie amenajarile si dotarile navei,Administratia poate renunta la instalatiile de mai sus acceptand in schimb alte combinatii de instalatii fixe,cu conditia ca acestea sa ofere acelasi grad de protectie in conformitate cu regula I/5.

Pentru a fi considerata echivalenta,instalatia propusa in locul instalatiei de stingere cu spuma pe punte trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

.1 sa permita stingerea incendiilor care se produc datorita combustibililor raspanditi pe punte si impiedicarea extinderii incendiului la combustibilii scursi pe punte dar care n-au luat inca foc;si

.2 sa permita combaterea incendiului in tancurile avariate.

3.pentru a fi considerata echivalenta,instalatia propusa in locul instalatiei cu gaz inert trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

.1 sa permita prevenirea acumularii amestecurilor explozive in tancurile intacte aflate in serviciu normal,pe toata perioada cat dureaza voiajul la balast si operatiunile necesare in interiorul tancurilor;si

.2 sa fie astfel conceputa incat riscul unui incendiu,datorat electricitatii statice produsa de instalatia insasi,sa fie minim.

4.Navele cisterna de 20000 tdw si mai mult construite inainte de 1 septembrie 1984 care sunt angajate in activitatea de transport a titeiului trebuie prevazute cu o instalatie de gaz inert care sa corespunda cerintelor paragrafului 1,nu mai tarziu de :

.1 1 septembrie 1984 sau data livrarii navei, oricare are loc mai tarziu pentru o nava cisterna de 70000 tdw si mai mult;si

.2 pentru o nava cisterna mai mica de 70000 tdw,1 mai 1985 sau data livrarii navei,oricare are loc mai tarziu exceptand faptul ca pentru navele cisterna mai mici de 40000 tdw care nu sunt prevazute cu masini de spalare a tancurilor cu un debit individual mai mare de 60 metrii cubi pe ora,Administratia poate scuti navele cisterna existante de cerintele acestui paragraf,daca s-ar dovedi nerationala si nerealista aplicarea acestor cerinte,luand in considerare caracteristicile de proiectare ale navei.

5.Navele cisterna de 40000 tdw si mai mult construite mai inainte de 1 septembrie 1984 angajata in activitatea de transport a produselor petroliere,altele decat titei,si orice astfel de nava cisterna de 20000 tdw si mai mult angajata in activitatea de transport a produselor petroliere altele decat titei prevazute cu masini de spalare a tancurilor care au un debit individual mai mare de 60 metrii cubi pe ora ,trebuie prevazute cu instalatie de gaz inert ,care sa corespunda cerintelor paragrafului 1 nu mai tarziu de :

.1 1 septembrie 1984 sau data livrarii navei,oricare are loc mai tarziu,pentru o nava cisterna de 70000 tdw si mai mult;si

.2 1 mai 1985 sau data livrarii navei, oricare are loc mai tarziu ,pentru o nava cisterna mai mica de 70000 tdw .

Toate navele cisterna care utilizeaza un procedeu de curatire a tancurilor de marfa folosind spalarea cu titei trebuie prevazute cu o instalatie de gaz inert care sa corespunda cerintelor regulii 62 si cu masini de spalare a tancurilor.

Toate navele cisterna prevazute cu o instalatie fixa de gaz inert trebuie prevazute

cu un sistem inchis de ulaj.

Navele cisterna mai mici de 20000 tdw trebuie prevazute cu o instalatie de stingere a incendiului cu spuma pe punte care sa corespunda regulii 61.

Regula 61

Instalatii fixe de stingere a incendiului cu spuma pe punte

Instalatia de producere a spumei trebuie sa permita debitarea spumei in toata zona puntii tancurilor de marfa,precum si in orice tanc de marfa ,avand puntea avariata.

Instalatia de stingere a incendiului cu spuma de pe punte trebuie sa functioneze simplu si rapid.Postul central de comanda al instalatiei trebuie sa fie amplasat in mod corespunzator in afara zonei de marfa,adiacent incaperilor de locuit si usor accesibil si operabil in caz de incendiu in zonele protejate.

Debitul amestecului de spumogen nu trebuie sa fie mai mic decat cea mai ridicata din valorile de mai jos:

.1 0,6 litrii pe minut pe metru patrat de suprafata a puntii tancurilor de marfa (aceasta suprafata se determina prin inmultirea latimii maxime a navei cu lungimea totala a spatiilor ocupate de tancurile de marfa);

.2 6 litrii pe minut pe metru patrat de sectiune orizontala a tancului care are cea mai mare sectiune orizontala ;sau

.3 3 litrii pe minut pe metru patrat de suprafata protejata de tunul de refulare cel mai mare,aceasta suprafata fiind in intregime in fata tunelului de refulare,dar nu mai putin de 1.250 litrii pe minut.

Cantitatea de substanta spumogena trebuie sa fie suficienta pentru a produce spuma cel putin 20 de minute la navele cisterna prevazute cu instalatie de gaz inert sau 30 de minute la navele cisterna care nu sunt prevazute cu o instalatie de gaz inert atunci cand se folosesc debitele prevazute la paragrafele 3.1,3.2 sau 3.3,care dintre acestea este mai mare.Coeficientul de spumare (adica raportul dintre volumul de spuma produsa si volomul de apa si substanta spumogena) nu trebuie sa depaseasca in general raportul 12:1.Daca instalatiile produc spuma cu coeficient scazut de spumare ,coeficient care depaseste putin raportul 12:1,cantitatea disponibila de solutie de spuma va fi calculata ca si in cazul instalatiilor cu coeficient de spumare 12:1.Daca se utilizeaza spuma cu coeficient mediu de spumare (intre 50:1 si 150:1),debitul spunei si capacitatea instalatiei de debitare trebuie sa fie considerate satisfacatoare de catre Administratie.

Spuma produsa de instalatia fixa de spuma trebuie sa fie debitata cu ajutorul tunurilor si al tevilor de refulare a spumei.fiecare tun de refulare trebuie sa refuleze 50% din debitul de spuma prescris in paragrafele 3.1 si 3.2. In cazul navelor cisterna mai mici de 4000 tdw ,Administratia poate sa nu ceara instalarea tunurilor ,ci numai a tevilor de refulare.Totusi intr-un astfel de caz ,debitul fiecarei tevi de refulare trebuie sa fie de cel putin 25% din solutia de spum debitata ceruta in paragrafele 3.1 sau 3.2.

6.1 Numarul si pozitia tunurilor de refulare trebuie sa corespunda cetintelor paragrafului 1.Debitul fiecarui tun de refulare,trebuie sa fie de cel putin 3 litrii pe minut de spuma pe metru patrat de suprafata a puntii protejata de acel tun de refulare,suprafata situata in intregime in fata tunului de refulare.Acest debit nu trebuie sa fie mai mic de 1.250 litrii pe minut .

Distanta de la tunul de refulare la extremitatea zonei protejate din fata acelui tun de refulare nu trebuie sa fie mai mare de 75% din raza de actiune a tunului de refulare in conditii de atmosfera calma.

7. In ambele borduri ale navei ,in dreptul peretelui frontal al dunetei sau incaperilor de locuit dinspre puntea tancurilor de marfa trebuie instalate un tun de refulare si racordul pentru teava de refulare a spunei .La navele cisterna mai mici de 4000tdw ,se va prevedea in ambele borduri ale navei un racord de furtun pentru teava de spuma in dreptul peretelui frontal al dunetei sau incaparilor de locuit spre puntea tancurilor de marfa.

Se vor prevedea tevi de refulare a spumei in vederea asigurarii flexibilitatii actionarii in timpul operatiunilor de combatere a incendiului si acoperii suprafetelor ascunse de la tunurile de refulare.Debitul fiecarei tevi de refulare nu trebuie sa fie mai mic de 400 l/min ,iar raza de actiune a tunului de refulare in conditii de atmosfera calma ,nu trebuie sa fie mai mica de 15 metrii.Numarul tevilor de refulare a spumei prevazute nu trebuie sa fie mai mic de 4.Numarul si dispunerea orificiilor principale de evacuare a spumei vor fi astfel incat spuma de la cel putin doua tevi de refulare sa poata fi dirijata in orice parte a zonei puntii tancurilor de marfa.

Atat tubulatura principala de spuma,cat si tubulatura principala de incendiu,cand acestea constituie parte integranta a instalatiei de spuma pe punte,vor fi prevazute cu valvule situate chiar inaintea fiecarui tun de refulare.Aceste valvule servesc la izolarea puntilor avariate ale acestor magistrale.

Functionarea instalatiei de spuma pe punte la debitul prevazut trebuie sa permita folosirea simultana a numarului minim de jeturi de apa,furnizate de tubulatura principala de incendiu la presiunea ceruta.

Regula 62

Instalatii de gaz inert

(Paragrafele 19.1 si 19.2 din aceasta regula se aplica navelor construite la sau dupa 1 februarie 1992)

Instalatia de gaz inert mentionata la regula 60 trebuie ca fie conceputa,construita si testata spre satisfactia Administratiei.Trebuie sa fie astfel conceputa si actionata incat sa faca si sa mentina atmosfera din tancurile de marfa in permanenta neiflamabila,cu exceptia cazului cand aceste tancuri trebuie sa fie degazate.In cazul cand instalatia de gaz inertnu poate indeplini cerinta de functionare mentionata mai sus si se apreciaza ca nu se pot face reparatii ,descarcarea marfii,balastarea si curatirea necesara tancurilor vor fi reluate daca sunt indeplinite "conditiilor de avarie" cuprinse in Instructiunile pentru instalatiile de gaz inert.

Instalatia trebuie :

.1 sa inertizeze tancurile de marfa goale prin reducerea continutului de oxigen din atmosfara fiecarui tanc de marfa la un nivel la care nu poate fi intretinuta arderea;

.2 sa mentina in atmosfera din orice parte a oricarui tanc de marfa un continut de oxigen care sa nu depasesca 8% din volum si la o presiune pozitiva,tot timpul cand nava se afla in port sau navigheaza,exceptand situatia cand este necesar ca tancul sa fie degazat;

.3 sa nu necesite introducerea aerului in tanc in timpul serviciului normal,decat atunci cand tancul trebuie sa fie degazat;

.4 sa curete tancurile de marfa goale de gazele de hidrocarburi,astfel incat operatiunile de degazare ulterioare sa nu creeze niciodata o atmosfera inflamabila in tanc.

3.1 Instalatia trebuie sa poata debita gaz inert in tancurile de marfa cu un debit egal cu cel putin 125% din debitul maxim de descarcare a navei exprimat in volum.

Instalatia trebuie sa poata debita gaz inert cu un continut de oxigen care sa nu depaseasca 5% din volum in magistrala de gaz inert care debiteaza in tancurile de marfa la orice debit cerut.  V 4.Alimentarea cu gaz inert se poate face cu gaze arse tratate provenite de la caldarile principale sau auxiliare.Administratia poate accepta instalatii care utilizeaza gaze inerte de la unul sau mai multe generatoare separate de gaz sau de alte surse sau orice combinatie ale acestora,cu conditia realizarii unui nivel echivalent de siguranta.Astfel de instalatii trebuie sa indeplineasca ,pe cat posibil, cerintele acestei reguli.Instalatiile care folosesc bioxid de carbon depozitat in recipiente nu vor fi permise,daca Administratia nu considera ca pericolul de aprindere detorate electricitatii statice generate de instalatia insasi este minimalizat.

5.Pe magistralele de gaz inert vor fi prevazute intre cosul caldarii si epuratorul de gaze de ardere valvule de izolare a gazelor de ardere.aceste valvule trebuie prevazute cu indicatoare care sa indice daca sunt inchise sau deschise;se vor lua masuri pentru a le tine etanse la gaze si pentru a mentine gazele curatate de funingine.Se vor lua masuri care sa asigure ca suflantele de funingine ale caldarii nu pot functiona atunci cand valvula corespunzatoare de gaze arse este deschisa.

6.1 Pentru recirea efectiva a volumului de gaz mentionat la paragraful 3 si eliminarea particulelor solide si a produselor provenite din arderea sulfului se va prevedea un epurator de gaze de ardere.Dispozitivele de recire ale apei trebuie sa fie astfel incat sa asigure o alimentare adecvata fara a stanjenii serviciile esentiale ale navei.Se va prevedea de asemenea o alimentare de rezerva cu apa de racire.

6.2 Se vor prevedea filtre sau dispozitive echivalente pentru diminuarea cantitatii de apa din gaz inainte de intrarea acestuia in suflantele de gaz inert.

Epuratorul trebuie amplasat in pupa tancurilor de marfa ,compartimentelor de pompe si coferdamurilor care separa aceste incaperi de incaperile de masini de categoria A.

7.1 Se vor prevedea cel putin doua suflante care vor debita impreuna in tancurile de marfa cel putin volumul de gaz prevazut in paragraful 3.La instalatia cu generator de gaz ,Administratia poate permite o singura suflanta daca instalatia poate debita in tancurile de marfa protejate volumul total de gaz prevazut in paragraful 3,cu conditia prevederii la bord a unui numar suficient de piese de rezerva pentru suflanta si motorul de actionare al acesteia,astfel incat orice defectiune care apare la suflanta si motorul sau de actionare sa poata fi remediata de echipajul navei.

7.2 Generatorul de gaz inert va fi prevazut cu doua pompe de combustibil. Administratia poate permite utilizarea unei singure pompe de combustibil,daca exista la bord un numar suficient de piese de rezerva pentru pompa de combustibil si motorul de actionare al acesteia,astfel incat orice defectiune aparuta la aceasta sa poata fi remediata de catre echipajul navei.

7.3 Instalatia de gaz inert trebuie astfel conceputa incat presiunea maxima pe care o poate exercita asupra oricarui tanc de marfa sa nu depaseasca presuinea de proba a oricarui tanc de marfa.Pe tubulaturile de aspiratie si refulare a fiecarei suflante vor fi prevazute dispozitive corespunzatoare de inchidere.Se vor lua masuri care sa asigure functionarea stabila a instalatiei de gaz inert inainte de inceperea descarcarii marfii.Daca suflantele se folosesc pentru degazare,aspiratiile lor vor fi prevazute cu mijloace de blocare.

7.4 Suflantele vor fi amplasate in pupa tuturor tancurilor de marfa compatimentelor de pompe de marfa si coferdamurilor care separa aceste incaperi de incaperile de masini de categoria A.

8.1 O atentie deosebita se va acorda proiectarii si amplasarii epuratorului si suflantelor cu tubulatura si armaturile importante in vederea prevenirii scurgerilor de gaze de ardere in incaperile inchise.

8.2 Pentru a permite o intretinere sigura,se vor prevedea intre valvulele de inchidere a gazului de ardere si epurator sau la intrarea gazului in epurator un inchizator suplimentar cu apa sau alte dispozitive de prevenire a scurgerilor de gaze de ardere.

9.1 Pe magistrala de gaz inert se va prevedea o valvula de reglare a debitului de gaz.Inchiderea valvulei va fi comandata automat conform paragrafelor 19.3 si 19.4 .Aceasta valvula trebuie sa regleze de asemenea automat debitul de gaz inert spre tancurile de marfa, daca nu sunt prevazute dispozitive de control automat al turatiei suflantelor de gaz inert conform paragrafului 7.

9.2 Valvula la care se refera paragraful 9.1 va fi amplasata in prova peretelui spatiului protejat impotriva gazelor situat cel mai in prova si prin care trece magistrala de gaz inert.

10.1 Pe magistrala de gaz inert vor fi prevazute cel putin doua dispozitive de sens unic,din care unul va fi hidraulic,in vederea prevenirii intoarcerii vaporilor de hidrocarburi in incaperea de masini sau in orice spatii protejate impotriva gazelor in conditii normale de asieta,inclinare si miscare a navei.Ele vor fi amplasate intre valvula automata prescrisa in paragraful 9.1 si cea mai dinspre pupa ramificatie la un tanc de marfa sau tubulatura de marfa.

10.2 Dispozitivele mentionate in paragraful 10.1 vor fi amplasate pe punte,in zona de marfa.

10.3 Dispozitivul de inchidere hidraulic mentionat in paragraful 10.1 trebuie sa fie alimentat de la doua pompe separate ,fiecare din ele putand mentine o alimentare adecvate in permanenta.

10.4 Dispunerea dispozitivului de sens unis hidraulic si a armaturilor sale aferente trebuie sa fie astfel incat sa previna revenirea vaporilor de hidrocarburi si sa asigure functionarea corespunzatoare a dispozitivului in conditii de exploatare.

10.5 Se vor lua masuri de protectie a dispozitivului hidraulic de sens unic impotriva inghetului astfel incat rezistenta dispozitivului sa nu fie afectata de supraincalzire.

10.6 De asemenea,se vor prevedea sifoane sau alte dispozitive la fiecare tubulatura de alimentare cu apa sau de drenaj ,precum si la fiecare tubulatura de aerisire sau detectare a presiunii care duce la spatii protejate impotriva gazului.Se vor prevedea mijloace de prevenire a golirii acestor sifoane prin vacuum.

10.7 Dispozitivul hidraulic de inchidere de punte si toate sifoanele prevazute trebuie sa previna intoarcerea vaporilor de hidrocarburi la o presiune egala cu presiunea de proba a tancurilor de marfa .

10.8 Al doilea dispozitiv trebuie sa fie o valvula de retinere sau alt dispozitiv echivalent care sa previna intoarcerea vaporilor sau lichidelor si sa fie instalat inaintea dispozitivului de inchidere de punte prevazut in paragpaful 10.1.Dispozitivul trebuie prevazut cu mijloace de inchidere fortata.Ca alternativa a mijloacelor cu inchidere fortata,poate fi prevazuta inaintea valvulei de retinere o valvula suplimentara care sa izoleze dispozitivul hidraulic de sens unic de punte de magistrala de gaz inert pentru tancurile de marfa.

10.9 Ca masura suplimentara de siguranta impotriva scurgerilor posibile de hidrocarburi lichide sau revenirii vaporilor de hidrocarburi din tubulatura principala de punte,se vor prevedea dispozitive care sa permita ca aceasta portiune a tubulaturii situata intre valvula dotata cu mijloace de inchidere fortata mentionata in paragraful 10.8 si valvula mentionata in paragraful 9 sa fie ventilata in conditii de siguranta atunci cand prima dintre valvule este inchisa.

11.1 Magistrala de gaz inert poate fi divizata in doua sau mai multe ramificatii dupa dispozitivele de sens unic cerute de paragraful 10.

11.2.1 Magistralele de alimentare cu gaz inert trebuie prevazute cu ramificatii pentru fiecare tanc de marfa.Ramificatiile pentru gaz inert vor fi prevazute cu valvule de inchidere sau dispozitive echivalente de comanda pentru izolarea fiecarui tanc.Daca sunt instalate valvule de inchidere,acestea trebuie prevazute cu dispozitive de blocare aflate sub controlul ofiterului responsabil.

11.2.2 La navele mixte,dispozitivul de izolare al tancurilor de reziduuri care contin hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de alte tancuri va consta in flanse oarbe ce vor ramane in pozitie ori de cate ori se transporta marfuri,altele decat hidrocarburi,cu exceptia celor prevazute in sectiunea respectiva din Instructiunile pentru instalatiile de gaz inert.

11.3 Trebuie prevazute dispozitive care sa protejeze tancurile de marfa impotriva efectelor suprapresiunii sau depresiunii cauzate de variatiile de temperatura atunci cand tancurile de marfa sunt izolate de magistralele de gaz inert.

11.4 Instalatiile de tubulaturi vor fi astfel concepute incat sa previna acumularea de marfa sau apa in tubulaturi in conditii normale.

11.5 Se vor prevedea dispozitive corespunzatoare care sa permita conectarea magistralei de gaz inert la o sursa externa de alimentare cu gaz inert .

12 Dispozitivele pentru evacuarea tuturor vaporilor din tancurile de marfa in timpul incarcarii si balastarii trebuie sa corespunda regulii 59.1 si vor consta din una sau mai multe coloane de aerisire sau dintr-un numar de dispozitive de evacuare rapida a gazelor.Magistralele de alimentare cu gaz inert pot fi utilizate pentru o astfel de aerisire.

13 Masurile pentru inertizarea purjarea sau degazarea tancurilor conform paragrafului 2 trebuie sa fie considerate satisfacatoare de catre Administratie si sa fie astfel incat acumularea de vapori de hidrocarburi in buzunarele formate de elementele structurilor interne din tanc sa fie redusa si:

1.la tancurile de marfa individuale ,tubulatura de evacuare a gazului,daca este prevazuta sa fie amplasata cat mai departe posibil de orificiul de intrare a gazului inert-aerului si sa corespunda regulii 59.1.Aspiratia acestei tubulaturi de evacuare poate fi amplasata la nivelul puntii sau la o distanta de cel mult 1 metru deasupra fundului tancului.

2. suprafata sectiunii transversale a tubulaturii de evacuare la care se refera paragraful 13.1 trebuie sa fie astfel incat sa fie mentinuta o viteza de evacuare de 20m/s,cand sunt alimentate simultan cu gaz inert oricare trei tancuri.Orificiile lor de evacuare vor fi situate la cel putin 2 metrii deasupra nivelului puntii.

3. fiecare orificiu de evacuare a gazului la care se refera paragraful 13.2 va fi prevazut cu mijloace de opturare.

4.1 daca este prevazuta o ramificatie intre magistralele de alimentare cu gaz inert si tubulatura de marfa,se vor lua masuri in vederea asigurarii unei izolari eficiente,luand in consideratie diferenta mare de presiune care poate exista intre instalatii.Aceasta va consta din doua valvule de inchidere cu un dispozitiv de aerisire a spatiului dintre valvule in conditii de securitate sau un dispozitiv format dintr-un tronson de racordare cu flansele respective.

4.2 valvula care separa magistrala de alimentare cu gaz inert de magistrala de marfa trebuie sa fie o valvula de retinere cu mijloace cu inchidere fortata.

14.1 Se vor prevedea una sau mai multe valvule de presiune depresiune pentru a preveni expunerea tancurilor de marfa la :

1.o presiune pozitiva depasind presiunea de incercare a tancului de marfa daca marfa urma sa fie incarcata la debitul nominal maxim si toate refularile au ramas inchise;si

2. o presiune negativa depasind 700 mm coloana de apa daca marfa urma sa fie descarcata la debitul nominal maxim al pompelor de marfa si suflantele de gaz erau defecte.

Aceste dispozitive vor trebui montate pe magistrala de gaz inert afara de cazul cand acestea sunt instalate in sistemul de ventilatie conform prevederilor regulii 59.1.1 sau pe fiecare tanc de marfa.

14.2 Amplasarea si proiectarea dispozitivelor la care se refera paragraful 14.1 trebuie sa fie in conformitate cu regula 59.1.

15 Se vor prevedea dispozitive pentru masurarea continua a temperaturii si presiunii gazului inert la refularea suflantelor de gaz,cand suflantele de gaz sunt in functiune.

16.1 Se vor prevedea instrumente pentru a indica continuu si a inregistra permanent cand se alimenteaza cu gaz inert:

1.presiunea din magistrala de alimentare cu gaz inert inaintea dispozitivelor de retinere cerute de paragraful 10.1;si

2.continutul de oxigen din gazul inert din magistralele de alimentare cu gaz inert la refularea din suflantele de gaz.

16.2 Dispozitivele la care se refera paragraful 16.1,daca sunt prevazute,vor fi amplasate in postul de comanda a operatiunilor de incarcare descarcare a marfii.Daca nu exista un astfel de post,atunci vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil ofiterului insarcinat cu aceasta operatie.

16.3 Suplimentar , se vor prevedea :

1.pe puntea de navigatie,aparate pentru indicarea permanenta a presiunii mentionate in paragraful 16.1.1 si a presiunii din tancurile de reziduuri de pe navele mixte,ori de cate ori aceste tancuri sunt izolate de magistrala de alimentare cu gaz inert;si

2.in postul de comanda a masinilor sau in incaperea de masini , aparate care sa indice continutul de oxigen mentionat in paragraful 16.1.2.

17 Se vor prevedea aparate portabile pentru masurarea continutului de oxigen si a concentratiei de vapori inflamabili.In plus,se vor lua masuri corespunzatoare pentru fiecare tanc de marfa,astfel incat starea atmosferei din tanc sa poata fi determinata prin utilizarea acestor aparate portabile.

18 Se vor prevedea mijloace adecvate pentru reglarea ( etalonarea ) valorii zero si a valorii limita maxime atat a instrumentelor fixe cat si portabile de masurare a concentratiei gazelor la care se refera paragrafele 16 si 17.

19.1 Pentru instalatiile de gaz inert atat ale tipului cu gaze arse cat si ale tipului cu generator de gaz inert se vor prevedea alarme optice si acustice care sa indice:

1. presiunea minima a apei sau debitul minim al apei catre epuratorul de gaze de ardere,mentionat in paragraful 6.1;

2. nivelul maxim de apa in epuratorul de gaze de ardere mentionat in paragraful 6.1;

3. temperatura maxima a gazului pravazuta in paragraful 15;

4. defectarea suflantelor de gaz inert prevazute in paragraful 7;

5. concentratia de oxigen mai mare de 8% din volumul prevazut in paragraful 16.1.2;

6. defectarea sursei de alimentare cu energie a instalatiei de comanda a valvulei regulatoare de gaz si a dispozitivelor de indicare prevazute in paragrafele 9 si 16.1;

7. nivelul mimin al apei din dispozitivul de inchidere hidraulic prevazut in paragraful 10.1;

8.presiunea gazului mai mica de 100 mm coloana de apa prevazuta in paragraful 16.1.1.Dispozitivul de alarma trebuie sa fie astfel incat sa asigure supravegherea permanenta a presiunii din tancurile de reziduuri de pe navele mixte;si

9. presiunea maxima a gazului prevazuta in paragraful 16.1.1

19.2 Pentru instalatiile de gaz inert de tip generator de gaz inert,se vor prevedea alarme suplimentare vizuale si sonore pentru a indica:

1.alimentarea insuficienta cu combustibil;

2. defectarea sursei de alimentare cu energie a generatorului;

3. defectarea sursei de alimentare cu energie a instalatiei automate de comanda a generatorului.

19.3 Decuplarea automata suflantelor de gaz inert si a valvulei de reglare a debitului de gaz vor fi reglate la limitele predeterminate a fi atinse conform paragrafelor 19.1.1,19.1.2 si 19.1.3.

19.4 Decuplarea automata a valvulei de reglare a debitului de gaz se va regla corespunzator paragrafului 19.1.4.

19.5 Corespunzator paragrafului 19.1.5,daca continutul de oxigen al gazului inert depaseste 8% din volum ,se vor lua masuri imediate in vederea imbunatatirii gazului.Daca nu se imbunatateste calitatea gazului, toate operatiunile din tancurile de marfa vor fi suspendate pentru a evita patrunderea aerului in tancuri,iar valvula de retinere mentionata in paragraful 10.8 trebuie sa fie inchisa.

19.6 Alarmele cerute in paragrafele 19.1.5,19.1.6 si 19.1.8 vor fi instalate in compartimentul de masini si postul de comanda a incarcarii descarcarii marfii ,daca este prevazut,dar in fiecare caz vor fi montate intr-o astfel de pozitie incat sa fie imediat receptionate de catre membrii responsabili ai echipajului.

19.7 Conform paragrafului 19.1.7 Administratia trebuie sa considere satisfacatoare mentinerea in permanenta a unei rezerva adecvate de apa si a integritatii instalatiei care sa permita formarea automata a inchizatorului hidraulic atunci cand debitarea de gaz se opreste.Alarma acustica si optica pentru nivelul minim al apei in inchizatorul hidraulic trebuie sa functioneze atunci cand nu se face alimentarea cu gaz inert.

19.8 La atingerea unor limite predeterminate de presiune minima in magistrala de gaz inert se va prevedea functionarea unei instalatii de semnalizare acustica independenta de aceea prevazuta in paragraful 19.1.8,sau decuplarea automata a pompelor de marfa.

20. Navele cisterna construite inainte de 1 septembrie 1984 care trebuie sa aiba o instalatie de gaz inert,vor corespunde cel putin cerintelor regulii 62 din capitolul II-2 al Conventiei internationale din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare.In plus ele vor satisface cerintele acestei reguli exceptand urmatoarele:

1.instalatiile de gaz inert montate la bordul acestor nave cisterna inainte de 1 iunie 1981 nu trebuie sa satisfaca urmatoarele paragrafe: 3.2,6.3,7.4, 8,9.2,10.2,10.7,10.9,11.3,11.4,12,13.1,13.2,13.4.2,14.2 si 19.8;

2. instalatiile de gaz inert montate la bordul acestor nave cisterna la,sau dupa 1 iunie 1981 nu trebui sa satisfaca urmatoarele paragrafe: .3.2,6.3,7.4,12,13.1,13.2 si 14.2.

21.Se vor prevedea la bord instructiuni detaliate privind functionarea,siguranta ,intretinerea si riscurile utilizarii instalatiei de gaz inert si aplicarea lor la instalatia de incarcare a tancurilor de marfa.Instructiunile trebuie sa includa procedee ce vor fi folosite in cazul defectarii sau nefunctionarii instalatiei de gaz inert.

Regula 63

Compartimentele pompelor de marfa

1. Fiecare compartiment al pompelor de marfa trebuie prevazut cu una din urmatoarele instalatii fixe de stingere a incendiului,manevrabile dintr-un loc usor accesibil situat in afara compartimentului pompelor.Compartimentele pompelor de marfa trebuie prevazute cu o instalatie corespunzatoare pentru incaperile de masini din categoria A .

1.1 O instalatie de stingere a incendiului fie cu bioxid de carbon fie cu hidrocarburi halogenate,trebuie sa satisfaca prevederile regulii 5 si urmatoarele:

1.alarmele la care se refera regula 5.1.6 trebuie sa prezinte siguranta in vederea utilizarii intr-un mediu in care exista un amestec de vapori inflamabili de marfa/aer;

2. la posturile de comanda se vor afisa instructiuni formale in care sa se arate ca,datorita pericolului de aprindere electrostatica,instalatia se va utiliza numai pentru stingerea incendiului si nu in scopuri de inertizare.

1.2 O instalatie de stingere a incendiului cu spuma cu coeficientul mare de spumare,care sa corespunda prevederilor regulii 9,cu conditia ca alimentarea cu substanta spumogena sa fie corespunzatoare pentru stingerea incendiilor care implica marfa transportata.

1.3 O instalatie fixa de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune care sa corespunda prevederilor regulii 10.

2. Daca agentul de stingere folosit in din compartimentele pompelor de marfa este utilizat si la instalatiilecare deservesc alte spatii,cantitatea de agent prevazuta sau viteza de pompare nu trebuie sa fie mai mare decat cantitatea maxima ceruta pentru cel mai mare compartiment.

SUBSTANTE STINGATOARE

In lupta cu focul,omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel

incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata.

Aceasta cautare continua a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de

mijloace de stingere , din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor.

Substantele stingatoare

Sunt acelea care, introduse intr-un anumit mod in zona incendiata opresc arderea.

Substantele stingatoare pot fi in stare gazoasa lichida sau solida precum si sub

forma unui amestec de lichide cu gaze sau cu o substanta solida.

In prezent se dispune de o gama larga de substante stingatoare incepand cu apa

ale carei calitati o fac sa detina inca locul principal,apoi spuma ,pulberile stingatoare ,gazele inerte si hidrocarburile hidrogenate.

In laboratoare si centre de cercetari,actiunea de imbunatatire a substantelor de

stingere existente si de creare a altora noi cu proprietati superioare se desfasoara fara intrerupere.

In functie de efectul de stingere al incendiilor substantele stingatoare se clasifica

in:

-substante stingatoare prin racire;

-substante stingatoare prin izolare;

-substante folosite la reducerea continutului maxim de oxigen;

-substante stingatoare prin inhibitie chimica.

SUBSTANTE STINGATOARE PRIN RACIRE

Apa

Apa este cel mai vechi agent de stingere.Se gaseste in cantitati considerabile ,este

si relativ usor de procurat, are o mare putere de racire si este nevatamatoare.

Actiunea de racire se datoreste faptului ca are o mare capacitate de absorbtie a

caldurii raportata la caldura specifica si caldura latenta de vaporizare.

Efectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin :

-racirea materialului care arde

-izolarea suprafetei incendiate de oxigenul de aer

-actiune mecanica,cand se foloseste sub forma de jet compact

Folosirea apei la stingerea incendiilor

Apa se intrebuinteaza pentru stingerea incendiului sub forma de:

-jet compact (pe punte);

-jet pulverizat (in compartimentul masini);

-stropire (sprinklere,drencere ,pulverizatoare);

-perdele;

-abur.

Folosirea jetului compact

Capacitatea de patrundere a jetului de apa in focarul incendiului depinde de

dimensiunile picaturilor, de presiunea dinamica a jetului,de presiunea flacarilor,a curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor,precum si de gradul de evaporare a apei in zona flacarilor.

Prin folosirea apei sub forma de jet compact se poate conta pe cresterea

eficacitatii si a capacitatii de soc a apei,deoarece in acest caz cantitatea refulata este de multe ori considerabila si datorita presiunii mari,efectul de dizlocare este puternic.

Folosirea jetului pulverizat

Jetul de apa dispersata este alcatuit din picaturi de apa cu diametrul mediu de

1mm.Efectul de stingere este cu atat mai pyternic, cu cat se evapora mai multa apa.

Efectul maxim de stingere cu apa sub forma dispersata si pulverizata se obtine in

incaperi inchise.

Pulverizarea apei pana la ceata se poate realiza prin trei cai;

-cu ajutorul aerului comprimat;

-prin folosirea inaltei presiuni de la 50-120 de atmosfere.

-prin folosirea unei presiuni reduse de la 2-10 atmosfere.

Experimentarile privind stingerea incendiilor cu apa pulverizata au demonstrat

ca stingerea se produce pe seama stingerii materialului combustibil si a flacarii.

Efectul apei asupra combustibilului incendiat

Folosirea apei la stingerea incendiilor va fi cu atat mai eficace cu cat cantitatea de

apa ce se transforma in vapori va fi cat mai mare.

De aceea este indicat ca la anumite categorii de incendii (paioase,textile,hartii,etc)

sa se foloseasca apa sub forma de ploaie sau ceata,care prezinta urmatoarele avantaje:

-consum mic de apa;

-se mareste suprafata de stropire,avand ca efect ointensa actiune de racire;

-rezulta o mai mare cantitate de vapori,care impiedica accesul oxigenului in zona de ardere;

-ajuta la depunerea particulelor solide incandescente aflate in suspensie,reducand astfel posibilitatea de propagare a focului in zonele vecine;

-poate fi folosita pentru protectia porsonalului care lucreaza in zone cu temperaturi mari si pentru racirea elementelor de constructii.

La stingerea incendiilor produse de materiale combustibile solide,in cele mai

multe cazuri se foloseste apa sub forma de jet compact.

Incendiul de carbune praf se stinge cu apa cu jet pulverizat fiind interzisa

folosirea jetului compactcare prin actiunea lui mecanica poate imprastia incendiul si in plus praful ridicat in aer,intr-o anumita concentratie este un amestec exploziv.Situatia este opusa in cazul bulgarilor de carbune.

Faptul ca apa are o densitate mare,este buna conductoare de electricitate si

reactioneaza cu o serie de substante face domeniul ei de utilizare sa fie limitat.

De exemplu,la stingerea incendiilor de lichide combustibile (titei,benzina,petrol

lampant,motorina,etc.)in rezervoare, apa nu poate fi folosita,deoarece,data fiind densitatea lor relativ mica,aceste lichide plutesc deasupra apei si continua sa arda.

De asemenea ,nu poate fi folosita nici la stingerea incendiilor izbucnite in zone

cu instalatii electrice fara respectarea unor reguli si masuri speciale sau la stingrea unor

substante care , in contact cu apa reactioneaza: carbura de calciu (carbidul),,metale sub forma de pulberi (aluminiu,potasiu,sodiu,magneziu).

Apa imbunatatita chimic

Pentru a spori puterea de patrundere in masa materialelor cu care vine in contact

,s-a actionat asupra tensiunii superficiale a acesteia.Practic exista posibilitatea de a reduce semnificativ tensiunea superficiala a apei prin tratarea sa cu diversi detergenti(Dero 73).

Apa imbunatatita chimic ete recomandabil a se folosi la stingerea incendiilor de

materiale bogate in celuloza cu sunt:lemnul,textilele,bumbacul,hartia)

Tabelul 1

SUBSTANTE STINGATOARE PRIN IZOLARE

Spuma

O parte din incendii nu pot fi stinse au apa,fie din cauza naturii materialului

incendiat fie din cauza reactiilor chimice care se produc in prezenta apei.

Pentru stingerea unor astfel de incendii se foloseste spuma.

Pe suprafetele incendiate spuma actioneaza prin patura izolatoare care se

formeaza intre materia incendiata si mediul carburant,precum si prin efectul de racire ce se produce datorita apei pe care o contine.

Din punct de vedere al modului de producere spuma poate fi de doua feluri:

-spuma chimica;

-spuma mecanica.

La randul ei spuma mecanica este de mai multe feluri:

-spuma mecanica grea;

-spuma mecanica cu coeficient de infoiere mediu;

-spuma mecanica cu coeficient mare de infoiere (spuma usoara0;

-apa usoara (light water).

Spuma reprezinta agentul principal de stingere a lichidelor combustibile mai

usoare decat apa depozitate in rezervoare sau scurse si acumulate in strat,in caz de avarie la depozite si instalatii tehnologice (tancuri de combustibil,santine,separatoare,etc.).

Spuma nu poate fi folosita acolo unde este interzisa prezenta apei.

Se actioneaza cu spuma in special la:

-stingerea lichidelor combustibile si inflamabile;

-stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale spumelor si sarurilor;

-protectia materialelor elementelor de constructie impotriva caldurii radiante;

-impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de combustie si a vaporilor;

-impiedicarea excesului de oxigen in zona de ardere.

Pentru a asigura o eficacitate maxima,spuma trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

-sa aiba densitate mica,intre 0,1-0,15, care ii da posibilitatea sa pluteasca pe suprafata lichidelor combustibile;

-sa fie compacta abica stratul de spuma sa nu aiba spatii goale;

-sa fie omogena (bulele de aer sau gaze sa aiba aceeasi marime);

-sa fie persistenta: sa reziste minimum 30 minute fara sase degradeze;

-sa fie aderenta atfel incat proiectata pe materiale in plan vertical sa se mentina pe suprafete verticale;

-sa nu produca coroziune;

-sa fie fluida;

-sa aiba un coeficient de infoiere corespunzator;

-timp de stingere minim.

Spuma chimica

Este formata dintr-o masa de bule de dimensiuni reduse,fiecare bula fiind invelita

intr-o menbrana lichida umpluta cu dioxid de carbon,care se formeaza pe cale chimica in urma reactiei dintre substantele care genereaza spuma (substanta A si substanta B).

Substanta A este formata de obicei din sulfatul de aluminiu,iar substanta B din

bicarbonat de sodiu sau de potasiu.

Efectul de izolare pe care-l are spuma chimica se datoreste conductivitatii ei

termice reduse si din aceasta este impiedicata reaprinderea substantelor si materialelor combustibile,precum si reancalzirea lichidelor combustibile,sub influenta corpurilor solide incandescente din apropiere.

Spuma chimica exercita asupra incendiului si efecte de racire si inabusire.

Spuma mecanica grea

Acest gen de spuma se obtine prin amestecarea unei substante generatoare de

spuma cu apa si aerul,folosind in acest scop dispozitive speciale.

Ca spumant se foloseste SPUMOGENUL care poate fi lichid sau praf.

Spuma mecanica actioneaza asupra focarului,ca si spuma chimica prin efecte de

izolare,racire datorita apei pe care o contine si inabusirea in urma formarii vaporilor de apa.

Spuma cu coeficient mediu si mare de infoiere

Pentru producerea spumei usoare se foloseste un spumant special ,ceea ce

constituie un dezavantaj deoarece practic si economic ar fi fost sa se foloseasca acelasi spumant pentru toate categoriile de spuma.

Spuma usoara exercita asupra focarului de incendiu o actiune complexa de

inabusire,izolare si racire.

Efectul de inabusire a spumei usoare poate fi marit prin adaosul unei mici

cantitati de dioxid de carbon in curentul de aer al generatorului de spuma,o astfel de spuma putand stinge incendii de alcool,acetona,etc.

Spuma usoara se poate folosi cu rezultate bune la stingerea incendiilor la

magaziile si compartimentele navei sau tancurile navelor,in tunele ,canale de cabluri,precum si la uscat in industria chimica sau in subsolurile cladirilor,aceasta pentru ca intr-un spatiu inchis poate fi refulata o cantitate mare de spuma.

Spuma usoara se obtine in generatoare care functioneaza pe pricipiul ejectiei si

prin folosirea unui ventilator.

Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avantaje:

-utilizarea unei cantitati minime de apa (1-2 litrii) pentru aproximativ 1000 de litrii de spuma;

-stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderii;

-lipsa actiunii corozive (spre deosebire de spuma chimica);

-patrunderea ei in locuri greu accesibile (tunele,canale,coridoare, pivnite);

-lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman.

Dezavantajele spumei usoare sunt urmatoarele:

-greutate redusa si deci instabilitate atunci cand bate vantul;

-pret de cost relativ ridicat;

-dificultati la indepartarea ei dupa stingerea incendiilor (unele tipuri de spuma infunda canalizarile);

-distanta de actiune a geleratoarelor relativ limitata.

Apa usoara

Este o substanta stingatoare de data mai recenta,care se refuleaza asupra unui

lichid nemiscibil cu apa formand o pelicula care impiedica ,chiar si in cazul in care este foarte fina, evaporarea lichidului combustibil.Datorita acestei proprietati se reduce concentratia de vapori deasupra lichidului care arde,procesul de ardere se intrerupe iar reaprinderea nu mai este posibila.

Substantele tensioactive pe baza de fluor din care se obtine apa usoara s-au

dovedit a fi foarte eficiente in stingerea incendiului,atunci cand sunt amestecate cu substante proteinice.Se obtine o spuma fluida si rezistenta la foc,indicata a se folosi in instalatii fixe se stingere la tancuri si rezervoare de combustibil lichid,recomandandu-se dupa unii specialisti din strainatate,sa se introduca de jos in sus,adica sub suprafata incendiata.

Unul din marile avantaje ale apei usoare este compatibilitatea cu spuma

proteinica si intr-o masura oarecare cu pulberea stingatoare. Acest mare avantaj poate fi folosit pentru realizarea unei stingeri rapide a incendiilor,folosind procedee mixte.

Pulberi stingatoare

Pulberile stingatoare au devenit substante stingatoare de larga utilitate.Rezultatele

excelente chiar si in cazul incendiilor de proportii produse de lichide sau gaze combustibile,posibilitatile corespunzatoare de conservare,cat si alte insusiri ale lor,fac ca pulberile stingatoare sa constituie substante de stingere extrem de eficace.

Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul de sodiu,dar in

afara acestora se mai fabrica pulberi pe baza de bicarbonat de potasiu,sulfat de aluminiu,carbonat de sodiu .uree tehnica si din diferiti compusi ai borului.

Pe plan mondial s-au stabilit trei grupe de pulberi stingatoare in raport de natura

incendiilor la care pot fi folosite:

1. Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clasele B si C adica pulberi normale;
2. Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clase A ,B sau C adica pulberi polivalente si
3. Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clasa D adica pulberi speciale.

La noi in tara s-a fabricat o pulbere stingatoare eficace la stingerea incendiilor

Din clasele B si C,pe baza de bicarbonat de sodiu,denumita "PULVOGEN".

Florex

Aceasta pulbere stingatoare se fabrica la noi in tara din bicarbonat de potasiu

pulvis ,uree tehnica si alte substante chimice,care prezinta caracteristici de stingere superioare pulvogenului si pulvogenului special.

Pulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-eficacitate maxima la stingere, determinate de proprietatile chimice si de gradul de dispersie;

-fluiditate buna in conducte;

-capacitatea de a forma un nor compact in suspensie de aer;

-stabilitate la umezire si la intarire in cazul unei pastrari indelungate;

-stabilitate termica;

-conductibilitate termica redusa.

SUBSTANTE FOLOSITE LA REDUCEREA CONTINUTULUI DE OXIGEN

Arderea se desfasoara normal pana la un continut minim de 14-17% oxigen.

Prin folosirea substantelor care reduc concentratia de oxigen se micsoreaza viteza

de degajare a caldurii si scade temperatura de ardere.

Metoda consta in diluarea substantelor gazoase combustibile,a amestecurilor de

vapori -aer sau a aerului care participa la ardere,cu substante care nu intretin arderea.

Substantele de diluare cele mai intrebuintate sunt:

-apa sub forma de abur sau fin pulverizata;

-gazele inerte: bioxidul de carbon, azotul si gazele de ardere preparate special in acest scop(gazulo inert).

Aburul

Pe unele nave petroliere aburul aste folosit la camera pompelor si pentru

inundarea tancurilor de marfa.

Efectul de stingere al aburului se bazeaza pe diluarea concentratiei de oxigen in

zona de ardere pana la o limita la care continuarea arderii devine imposibila.

Costul scazut al aburului in raport cu alti agenti de stingere,investitiile reduse

necesare realizarii instalatiilor,simplitatea lor fac ca si in prezent acest sistem de protectie sa fie utilizat pentru:

-stingerea unor anumite incendii de produse gazoase,lichide sau solide cu jeturi,pe suprafete mici sau inundarea in spatii inchise,cu volum mai mic de 500mc;

-limitarea posibilitatii de propagare a incendiilor-prin perdele de abur in spacial la instalatiile tehnologicecare functioneaza la temperaturi ridicate;

-prevenirea incendiilor sau exploziilor-prin diluarea atmosferei in zonele cu scapari accidentale de gaze ,sau lichide inflamabile,in caz de avarie.

Apa fin pulverizata

La o pulverizare fina a apei in zona de ardere,aceasta se transforma in abur

(vapori de apa) diluand substantele care participa la ardere.

Bioxidul de carbon

Bioxidul de carbon este un gaz incolor si inodor care nu arde si nu intretine

arderea.

Bioxidul de carbon ca substanta stingatoare are urmatoarele calitati:

-patrunde in orificiile obiectului aprins,fiind mai greu decat aerul;

-este rau conducator de electricitate;

-nu se depreciaza pe timp de conservare indelungata;

-nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute;

La nave ,bioxidul de carbon se foloseste mult ca substanta stingatoare refulata

prin intermadiul instalatiilor fixe de stingere,stingatoarele cu zapada carbonica si ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoare din stingatoarele cu praf si CO2.

Bioxidul de carbon are un larg domeniu de utilizare fiind indicat a se folosi la:

-depozite,magazii cu suprafata mica si in care nu se poate face un control permanent;

-masini si instalatii electrice amplasate in incaperi inchise;

-transformatoare si generatoare electrice,tablou de distributie;

-centrale telefonice automate;

-incaperi de productie fara supravegherea continua a productiei;

-instalatii sau utilaje de mare valoare care au un rol important economic;

-instalatii si utilaje cu pericol de incendiu si care constituie un pericol pentru restul instalatiilor;

-tancuri recipiente cu lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scazuta ,avand un volum maxim de 500 metrii cubi;

-compartiment masini,baleaj,magazii marfa,magazii pituri.

Azotul

Azotul poate fi folosit la stingerea incendiilor izbucnite la instalatii tehnologice

fiind refulat din instalatiile fixe de stingere sau ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoare din masini speciale de stins incendiu.

Gazul inert

Gazele rezultate in urma arderilor combustibililor in caldari ,motoare sau

generatoare,racite spalate si purificate sunt cunoscute in domeniul naval sub numele generic de gaz inert.

Continutul redus de oxigen precum si concentratia mare de bioxid de carbon si

azot au dus la folosirea gazului inert ca mijloc principal de stins incendiile din magaziile de marfuri uscate si de asemenea ca mijloc preventiv contra izbucnirii unor incendii in tancurile de marfa ale tancurilor petroliere.

Reducerea continutului de oxigen din tancurile prin introducerea gazului inert se

realizeaza prin doua procedee si anume:

-prin diluare-atunci cand are loc un proces de amestecare a gazului existent in tanc cu gazul inert intridus fortat intr-un jet care ajunge la fundul tancului;

-prin dizlocare-atunci cand gazul inert este introdus lent pe la partea superioara ,aparand un fenomen de stratificare in care stratul inferior de gaz din tanc se micsoreaza datorita evacuarii lui in atmosfera.

Temperatura gazului inert introdus in compartimentul protejat trebuie sa fie:

-pentru tancurile de marfa,maxim 40 grade Celsius;

-pentru magaziile de marfuri uscate ,maxim 50 grade Celsius.

SUBSTANTE STINGATOARE PRIN INHIBITIE CHIMICA

Halonii

Dintre mijloacele de stingere prin inhibitie chimica fac parte hidrocarburile

halogenate.

Eficienta unei butelii de halon 1301 este echivalenta cu patru butelii de bioxid

de carbon de aceeasi marime.

Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu jet compact ,

jet pulverizat si ,sub forma de aerosoli.

Procesul de intrerupere a arderii se datoreste:

-vaporizarii picaturilor de substante stingatoare;

-amestecarii vaporilor substantei stingatoare;

-interactiunii fizico-chimice intre vaporii de haloni vaporii de combustibili

ROLUL DE INCENDIU

Cuprinde totalitatea actiunilor care se intreprind de catre membrii echipajului in

mod organizat in cadrul existentei unui incendiu la bord.Alarmarea echipajului se face

de catre persoana care a constatat aparitia incendiului,de la cel mai apropiat post de avertizare sonora printr-un semnal indicand litera 5din codul morse (.) repetat de sase

ori.

Alarma de incendiu:12 semnale sonore scurte (litera morse 5 repetata de sase ori).

Rolul de incendiu:

Comandantul -se afla la comandaintregii operatiuni.Seful mecanic in CM este

seful operatiunii si primeste ordin de la comandant.

Capitan secund -este seful operatiunilor de stins incendiu de pe punte.

Of. punte II  -se deplaseaza cu stingatorul la locul incendiului,conduce echipa

Of.punte III -ajuta la coordonarea actiunii

Seful mecanic -secund pregateste instalatia de stins incendiu cu CO2,

Supravegheza inchiderea portilor etanse si izolarea tancurilor de

combustibil,ghideaza persoana imbracata in functie de locul

incendiului

Of. mec. II -supravegheaza functionarea motoarelor auxiliare,porneste DG-ul

de avarie

Of. aspirant maritim -este ofiter de cart in PCC,porneste pompele de incendiu,face linia

de incendiu si actioneaza cu stingatorul de spuma

Motorist I si II -cupleaza manicile si ciocul de barza,vine cu cange si topor (la

generatorul de spuma 1 si 2)

Motorist III -actoineaza cu stingatorul la locul incendiului de la generatorul de

spuma 1

Aj. Of. mecanic - aduce costum de protectie la locul incendiului

Of. el. I -cupleaza generatoarele in tablou si urmareste tablourile electrice

Of. el. II -pregateste stingatoarele CO2 si cu praf pentru stins instalatia

electrica

Sef echipaj -ghideaza persoana imbracata in functie de locul incendiului

Sef timonier  -cupleaza manicile si ciocurile de barza

Marinar I -aduce costume aluminizate

Marinar II -la manica

Of. RTG. I -la dispozitia comandantului in statia radio

Bucatar  -vine la locul incendiului cu trusa medicala si cu paturi sau pasla

Ospatar  -evacueaza ranitii

Brutar  -acorda primul ajutor ranitilor

Rolul de incendiu este constituit din doua echipe formate din:

Echipa nr.1 Echipa nr.2 Echipa din CM Echipa speciala

Cpt.Secund Of. mar.II Sef mecanic Of. mar. III

Timonier I Of. aspirant p. Sef mecanic sec. Of. RTG.

Marinar I Aj. Of. mec Of. mec II Sef echipaj

Ospatar Motorist II Of. mec III Sef timonier

Bucatar Brutar Of. electric I Bucatar II

Motorist I Marinar II Motorist III Timonier II

Echipele 1 si 2 vor actiona la locul incendiului,mai putin in CM:

-echipa nr. 1 la PV, echipa nr.2 in rezerva;

-echipa nr.2 in castel,echipa nr.1 in rezerva

Echipa in rezerva actioneaza la ordinul secundului.

La ordin se evacueaza compartimentul pentru a lansa CO2,prezenta persoanelor

se verifica in fata usii etanse.Personalul fara sarcini in rol se aduna in careul echipaj asteptand ordine.

Costumul se imbraca pentru actiune in zona focarului,salvarea persoanelor sau

bunurilor materiale deosebite.Echipa asigura evacuarea spre punctul medicala celor accidentati (echipa speciala).

Instructiuni:

• Semnalul sonor de alarma se da in toate cazurile de incendiu,se foloseste orice mijloace de legatura pentru a comunica locul accidentului.
• Incercati sa stingeti focarul cu ajutorul stingatoarelor,paturilor,etc. din apropiere
• Inchideti ventilatia pentru a impiedica intretinerea si raspandirea incendiului.
• Dupa declansarea alarmei echipajul actioneaza conform rolului,instructiunilor si normelor PSI.
• Sefii de echipaj conduc activitatea conform ordinelor comandantului,normelor PSI si conditiilor reale;echipele folosesc instalatiile si materialele adecvate din dotare.
• Verificarea si prezenta personalului aflat anterior in compartimentul incendiat sau in care se lanseaza CO2
• Deschiderea compartimentului incendiat se face de catre persoana imbracata in costum aluminizat
• La nava aflata in port,ofiterul de garda anunta Capitania portului si formatia de pompieri.
• Fiecare persoana din echipaj trebuie sa cunoasca amplasarea echipamentului de stingere a incendiilor,sa fie familiarizat cu regulile de folosire a acestuia si sa cunoasca caile de acces si de evacuare a compartimentului incendiat.

PREGATIREA ECHIPAJULUI IN SCOPUL PSI

Aceasta activitate se desfasoara cel putin o data pe luna si cuprinde o parte teoretica si una practica.

Pregatirea teoretica

-cunoasterea execta a atributiunilor,rolului de echipaj;

-cunoasterea regulilor generale precum si a regulilor specifice de prevenire a incendiului la bord;

-arderea,chimia focului,pericolul de incendiu si prevenirea acestuia;

-instalatiile de stingere si stingatoarele existente la bord-identificare,descriere,continutul de substanta,valabilitate,clase de incendii,mod de punere in functiune;

-pastrarea si folosirea echipamentului personal de interventie;

-aparatul de respirat autonom de la nava si costumul de azbest aluminizat:descriere,facilitati,mod de utilizare si intretinere;

-integrarea rapida a celor noi veniti de pe alte tipuri de nave;

-cunoasterea felurilor de marfa transportate,de modul de stingere in caz de incendiu real.

Pregatirea practica

-intretinerea,verificarea periodica si simularea punerii in functiune a tuturor tipurilor de stingatoare si instalatii de la bord;

-efectuarea de exercitii de stingere in cat mai multe ipoteze tinandu-se cont de pericolul potential diferit si ca urmare actionarea cu substante stingatoare compatibile,urmarindu-se pastrarea unei discipline stricte in timpul exercitiului si executarea intocmai si rapid a ordinului primit.

ALARMAREA

O regula elementara dar deosebit de importanta prevede obligatia celui care a

descoperit primul un incendiu sau un inceput de incendiu la bord de a da mai intai alarma si dupa aceea de a lua masuri de limitare a incendiului.

In R.S.B. la articolul 407 se mentioneaza ca "orice persoana de la bordul navei,

care observa izbucnirea unui incendiu sau descopera un focar de incendiu,trebuie sa raporteze imediat prin orice mijloc posibil,comandantului sau ofiterului de cart (garda) si apoi sa actioneze pentru stingerea incendiului,confurm rolului de incendiu".

Dar,alarmarea se mai poate face si prin actionarea celui mai apropiat buton de

"alarma incendiu" sau chiar prin avertizarea catorva membrii de echipaj din apropiere.

In esenta,primele informatii despre incendiuse refera la locul si marimea incendiului.

In cazul in care este informat direct ofiterul de cart punte,acesta pune in functiune soneriile de alarma-de sase ori cate doua semnale scurte (litera "I" din codul Morse) iar prin statia de amplificare se va transmite primele informatii despre incendiu.

In cazul in care este actionat un buton de alarma ,acesta facand parte din instalatia de detectare si avertizare incendiu (AVI),pe tabloul din timonerie se va aprinde un bec iar soneriile de alarma vor porni automat.

La declansarea soneriilor de alarma intreg echipajul trebuie sa actioneze conform rolului de incendiu adica sa se deplaseze in timpul cel mai scurt la locul si cu materialele indicate.

NOTIUNEA DE INCENDIU

Incendiul este o ardere initiata de o cauza bine definita,declansata cu sau fara voia omului,scapata de sub control,in urma careia se produc pagube materiale si pentru a carei intrerupere si lichidare este necesara interventia printr-o actiune de stingere cu mijloace adecvate.

Conventia internationala pentru securitatea vietii pe mare SOLAS-74 are ca obiectiv specificarea standardelor internationale minim acceptabile pentru proiectarea,construirea,dotarea,echiparea si operarea navelor comerciale.

Rezolutia IMO A-437( XI ) adoptata la 15.11.1979 "Pregatirea echipajelor pentru stingerea incendiilor" recomanda guvernelor membre de a avea in vedere ca toti marinarii sa fie instruiti in ceea ce priveste prevenirea si stingerea incendiilor.

Cerintele sunt urmatoare:

-cunoasterea pericolului de incendiu la bord si cauzele aparitiei acestuia

-toti marinarii trebuie sa fie instruiti,de preferat chiar inainte de prima ambarcare

-comandantii si ofiterii,in special cei desemnati a conduce operatiunile de stingere trebuie sa absolve si un program avansat de PSI cu accent pe organizate,tactica si conducere a stingerii.

-instruirea suplimentara speciala de lupta contra incendiilor pentru personalul care lucreaza pe tancuri de produse petroliere,produse chimice sau gaze petroliere lichefiate trebuie sa se faca in concordanta cu rezolutiile Conferintei STCW-1978

-cauzele incendiilor pe nave trebuie sa fie examinate cu atentie de catre autoritatile competente si ceea ce este de invatat din aceste cazuri trebuie sa apara introdus in exercitiile de instruire din centrele de pregatire sau la bordul navelor.

In vederea instruirii corespunzatoare a marinarilor,aceasta rezolutie prezinta la anexa 1 notiunile care trebuie insusite in cadrul unui program initial (bazic)iar la anexa 2 cele ale unui program avansat.

Conventia internationala asupra standardelor de pregatire,brevetare si siguranta a cartului executat de catre navigatori-STCW-1978

Sunt stipulate cerintele minim obligatorii pentru brevetarea comandantilor,sefilor mecanici,secunzilor punte si masina si a celorlalti ofiteri de cart punte si masina.Mai este prevazuta si reglementarea de a se asigura pregatirea continua si reciclarea cu cunostinte la zi a tuturor brevetatilor.

Pericolul de incendiu este reprezentat de raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie.

Pentru stabilirea pericolului de incendiu potential se tine seama de:

-sarcina termica

-conditiile de vizibilitate si posibilitatea cresterii pagubelor datorita degajarii fumului

-marimea compartimentelor de incendiu in functie de posibilitatea de evacuare a caldurii si ventilare

-inlatimea compartimentului

-eventualitatea cresterii pagubelor datorita degajarii de gaze de ardere cu actiune coroziva

-aglomerarea de valori (materiale,instalatii,aparatura,etc.)pe unitatea de suprafata

Dintre masurile de protectie fac parte:

Masurile normale-se refera la cunoasterea si respectarea de catre om a tuturor regulilor generale precum si a regulilor specifice de prevenire a incendiilor

Masuri speciale-prevederea si dotarea inca de la constructia navei,acolo unde pericolul potential este ridicat ,cu:

-constructii rezistente la foc de tip A sau B;

-instalatii de detectare,semnalizare si alarmare in caz de incendiu

-instalatii automate de stingere cu sprinklere impreuna cu detectoare de incendiu;

-instalatii si stingatoare portabile si transportabile pentru interventie in caz de necesitate.

-ventilatoare extractoare in compartimentele in care se pot acumula gaze inflamabile;

-instalatii electrice de iluminat protejate la explozie;

-ignifugarea unor materiale combustibile folosite la constructia navei sau la dotari interioare (mobilier,draperii,covoare,pereti,lambriuri,etc.)

Evolutia incendiului

In prima faza ,dupa aprinderea unui material combustibil de la o sursa de caldura,se constata o crestere relativ lenta a temperaturii in spatiul respectiv,arderea propagandu-se la materialele din vecinatate,manifestandu-se cu o intensitate din ce in ce mai mare (fara fum,fara flacara,foarte putina caldura).

Temperatura creste foarte rapid,determinand cea de-a doua faza,de ardere activa si ca urmare incendiul devine in plina desfasurare.Cresterea temperaturii continua pana cand se stabileste intre caldura degajata si pierderea de caldura in mediul ambiant.

Cea de-a treia faza,regresia,se caracterizeaza prin scaderea temperaturii,aportul de caldura fiind inferior pierderilor.

Faza de desfasurare libera a incendiului este determinata de timpul calculat din momentul declansarii incendiului pana la introducerea in actiune a mijloacelor pentru stingerea acestuia.

Incendiul are patru faze:

Faza I-degajare de produse de ardere invizibile (fara fum,fara flacara,foarte putina caldura)

Faza II-apare fumul dar nu si flacarile,se degaje putina caldura

Faza III-apare flacara si incendiul poate fi observat

Faza IV-cantitarea de caldura degajata creste,aerul se dilata,arderea se intensifica,incendiul este in plina desfasurare

Clasificarea incendiilor

Se face dupa starea fizica a materialului combustibil implicat:

I-Conform National Fire Protection Association (NFPA-10)

Clasa A-materiale combustibile solide

Clasa B-lichide si gaze combustibile si inflamabile

Clasa C-incendii in echipament electronic si electroenergetic

Clasa D-metale combustibile sub forma de pulberi

II-Conform STAS 11841-83 si I.S.O.-3941

(International Organisation of Standardisation)

Clasa A-materiale combustibile solide (lemn,hartie,textile,cauciuc)

Clasa B-lichide combustibile (motorina,benzina,etc.) precum si solidele care prin incalzire se topesc (smoala,ceara,parafina)

Clasa C-gaze combustibile (metan,butan,hidrogen,etc.)

Clasa D-metale combustibile (metale usoare) precum si aliajele acestora sub forma de pulberi (sodiu,potasiu,magneziu,zirconiu,etc.)

Arderea este o reactie chimica de oxidare rapida a unei substante in prezenta oxigenului atmosferic cu dezvoltare de caldura si in general insotita de lumina.

Pentru a exista procesul de ardere este obligatorie prezenta a trei elemente (asa numitul "triunghi al focului" ):

FUEL-substanta combustibila (materialul);

IGNITION-sursa de incalzire (aprindere);

OXYGEN-substanta care intretine arderea (oxigenul sau substanta care cedeaza oxigen)

Viteza de ardere a materialelor combustibile este influentata de:

1.Temperatura la care are loc prima reactie (la temperaturi scazute ,arderea se desfasoara cu multa greutate).

2.Compozitia chimica respectiv natura elementelor componente ale substantelor respective.

3.Umiditatea excesiva reduce viteza de ardere,in schimb o uscaciune ridicata la solide,o ridica in mod substantial.

4.Curentii de aer maresc viteza de ardere datorita unei alimentari intense cu oxigen.

5.Scaderea presiunii atmosferice micsoreaza viteza de ardere iar cresterea presiunii o accelereaza.

6.Raportul dintre suprafata libera a materialului combustibil si volumul lui:cu cat este mai mare ,cu ata aprinderea se produce mai repede.

7.Catalizatorii pot marii viteza de ardere (autocatalitic) sau pot influenta arderea ca inhibitori reducand viteza de ardere.

8.Concentratia combustibilului exercita cea mai mare influenta asupra vitezei de ardere.

Viteza de ardere poate fi exprimata in raport de volum,in raport de masa sau liniar.

Transferul de caldura de la focar la mediul inconjurator se face prin cele trei moduri cunoscute:

1.Conductie-Conductibilitatea termica este proprietatea corpurilor de a lasa energia termica sa circule prin interiorul lor,de la zonele calde la zonele reci.

2.Convectie-Curentii de convectie sunt curentii de fluid care se formeaza datorita diferentelor de temperatura din masa fluidului.

3.Radiatie-Orice corp incalzit emite,sub forma de unde electromagnetice,radiatii care se propaga in spatiu cu viteza luminii.