|
DEoarece in conditii normale de intarire betonul atinge rezistentele mecanice necesare decofrarii,transportului sau darii in exploatare,in tinp destul de indelungat,ritmul rapid de executie atat pe santiere cat si in fabrici de prefabricate,necesita accelerarea intaririi betoanelor.Procedeele utilizate in acest scop isi bazeaza actiunea pe marirea vitezei de hidratare si intarire a cimentului a.i.sa nu afecteze calitatea betonului intarit.Procedeele de accelerare a intaririi betonului sunt variate ,alegerea facandu-se in functie de conditiile concrete de executie si tehnologia adoptata. |
Betoanele usoare prezinta unele caracteristici tehnice care le fac deosebit de appreciate:densitate aparenta redusa,capacitate de izolare termica ridicata si tezistenta la foc sporita.In ansamblu unei constructii,betoanele usoare se utilizeaza ptr realizarea structurii de rezistenta putand avea in acelasi timp si rol de izolare termica(clasa SI) sau numai pentru termica(clasa I). dupa modul de realizare betoanele usoare se impart in urm.categorii:-betoane usor compacte;-bet.macroporoase;bet.celulare;-bet.cu aggregate vegetale |
Struct met: materiale cu struct policristalina, form din graunti cristalini orient dif, separati intre ei cu subst intercristalina ce tinde spre amorfizare.Grauntii crist sunt sunt form din retele compacte caract starii metalice si form prin leg metalica. Retelele cristaline sunt simple in princ cubice cu fete concentrate sau cu vol concentrate si hexagonale. Struct met este neomogena, neorientata, cu defecte de retea si de structura. Prop fizico-mec a met sunt legate de caract de elasticitate si plasticitate det la randul lor d struct. Sub actiunea unor forte ext, corpurile solide isi modifica forma. Caract deform depinde de natura, intensitatea si directia de actiune a fortei, care atingand anumite limite, depaseste coeziunea int a mat si provoaca distrugerea lui. Intr-un monocristal deform elastica are loc datorita transf reversibile din reteaua cristalina ce contine o anumita energ potentiala. Deform plast a mert policristalin are loc in principal prin alunecarea pe directia cristalograficade max densitate atomica, ce face unghiul cel mai < cu planul inclinat fata de directia d actiune a fortei. In crist reale plasticitatea este strans legata d imperfectiunile retelei crist deplasarile avand loc la tensiuni mai mici decat in cazul cristalului ideal. Deform plastica inlatura dislocatiile preexistente producand in acelasi timp alte dizloc favoriz astfel propag deform. Utilizarea masiva a met este si o consecinta a posib d deform plastica c permite obtinere d prod d dif forme prin procedee mecanice (forjare, matritare, laminare). La deform plastica a met o parte din grauntii cristalini se maleaza ceea c favorizeaza deform mai ales in cazul exist unui nr < d planuri d alunecare in cristale. Comportarea met sub effort este o consecinta a struct lor. |
Alierea metalelor aliaje sol solida. Aliajele met se obt prin racirea topiturilor form din amestecuri din met sau nemet. In stare d topitura amest sunt sist omogene care la solidificare isi pot mentine omogenitatea sau se pot dezomog form sist eterogene. Starea d ech d faze a unui sist d aliaje este oglindita d diagr de stare sau ech fazelor, care sunt reprez grafice izobare ale acestei stari. Ele s traseaza in urma studierii curbelor d racier ale comp puri si ale aliajelor form d acestia. Dupa comportarea la solidificare se disting mai multe tipuri de sisteme aliaje. Aliajele sol solida se form din componenti c au miscibilitate nelimitata sau limitata unul in celalalt atat in stare de topitura cat si in stare solida formand sist omogene. Form unei sol solide e insotita d scaderea energy libere a met solvent, cantitativ preponderant. Dupa struct lor cristalina acestea pot fi de interstitie si d substitutie |
|
Aliaje amestec fizic d cristale. - s form din 2 sau mai multi componenti miscibili in stare de topitura si insolubili in stare solida. Prin solidificare topitura se dezomogenizeaza si fiecare comp cristalizeaza independent aliajul fin in sist eterogen form din cristale ale componentilor puri. |
Coroziunea chim si electrochim. Coroziunea chim are loc sub actiunea directa a modului agresiv fara schimbari d sarcini electrice. Astfel d proc au loc in contact cu gazelle uscate, sol si topituri d neelectroliti. Ele decurg in sist eterogene meta-gaz sau met-lichid. Se intalneste rar in domeniul constructiilor. Ea este specifica unor instalatii industriale unde exista conditii d desfasurare a acesteia. In constructii degradarea mat nemetalice este provocata d coroziunea electrochim. Aceasta presupune trecerea met in stare d ioni hidratati sau in combinatii complexe. Apare ca urmare fie a formarii d micro sau macropile galvanice fie ca urmare a reactiilor aparute sub influenta crt electric c strabate o piesa sau un elem d construct met. Cauza acestui tip d coeziune o form potentialul mic d ionizare si potentialul d electrod, caracterizat conventional prin potential normal d electrod, ce este negative pt metalele mai frecvent intalnite. |
Tipuri princ de coroziune modul d distrugere a met si metode d protectie. Dupa modul d distrugere a struct met coroziunea poate fi intercristalina, selective sau transcristalina. Avand in vedere pericolul c il prezinta procesele d coroziune, precum si pierderile mari d metale prin degradare sunt necesare mas d protectie care sa conduca la cresterea durabilitatii acestor materiale; clasificate dupa cum urmeaza: -protectii anticorozive prin tratarea mediului pt a-I micsora agresivitatea; -protectii prin reducerea intensitatii d desfasurare a proc anodice si catodice; -procese prin metode electrochim; -procese prin acoperirea suprafetelor. Tratarea mediului se realiz printr-o sg metoda, aceasta fiind reducerea poluarii aerului, apei si solului, putandu-se realize numai in spatii limitate. Reducerea intensitatii d desfasurare a proc catodice s poate realize prin micsorarea nr si extinderii zonelor p care au loc procese catodice, iar int proceselor anodice s poate reduce din marirea stabilitatii termodinamice a metalelor, prin deplasarea potentialului in zona pozitiva. Protectiile prin metode electrochim s bazeaza p schimbarea potentialului metalului de protelat in mediul dat prin polarizare. Deplasarea potentialului poate fi catodica sau anodica. |
Metale feroase - feriata si cementita. Met feroase d cea mai larga utilizare in domeniul constructiilor au drept component prin Fe aliat sub forma unui nr mare d aliaje cu unul sau mai multi componenti metalici, formand 2 cls mari d aliaje: fonta si oteluri. Ferita - fierul incalzit (sau racit) sub pct d topire sufera transf alotropice prezentand mai multe pct critice. La aceste pcte critice au loc, odata cu modificarile de struct si salturi d proprietati. Fierul la temp normala cristalizeaza in sist cubic cu vol centrat, acesta suferind transformari la pctele critice. Cementita - este carbura d Fe, compus definit format intre fier si carbon, cu continut in carbon d 6 %. Este dura, casanta, imprimand aceste propr, si aliajelor Fe carbon in a caror constitute intra. |
|
