PREZENTARE
Filmul documentar care a fost realizat īn cadrul proiectului intitulat "Cercetare etnografica privind discriminarea multipla" īsi propune sa fie o completare a cercetarii sociologice, de tip calitativ rea 15515n132p lizate īn cadrul acestui demers; prin colectarea, īnregistrarea pe pelicula si prezentarea de informatii referitoare la experiente, comportamente, mentalitati si atitudini ale persoanelor care sunt victime ale discriminarii multiple īn Romānia. Folosind cadrul metodologic specific cercetarii etnografice s-a urmarit īnregistrarea unor experiente cotidiene, a modului de relationare si interactiune dintre categoriile vulnerabile si comunitate, precum si conditiile de trai ale persoanelor afectate de discriminarea multipla.
Structura acestui film, care īnsoteste Cercetarea etnografica privind discriminarea multipla, realizata īn cadrul uni proiect finantat de ANES, este una non lineara, bazata pe descoperirile facute pe teren deoarece filmul documentar, ca gen, nu urmareste un scenariu prealabil. Cu toate acestea, atāt īn etapa de filmare cāt si īn cea de montaj, s-a urmarit un mod similar de constructie a povestilor care sunt prezentate, ca o exemplificare a datelor īnregistrate, īn parallel, īn cadrul cercetarii pe teren.
Ca modalitate de ilustrare intersectiei mai multor tipuri de discriminare au fost filmate trei episoade distincte, care au prezentat experientele unor subiecti afectati de discriminarea multipla. Modalitatile de realizare a fiecarui documentar au fost diferite, īn functie de particularitatile cazurilor alese si īn functie de tipurile de discriminare care s-au dorit a fi exemplificate. Fiecare poveste a fost prezentata īn aproximativ 15 minute, durata care permite difuzarea filmului documentar, pe episoade, īn cadrul emisiunilor de profil de la televiziunea publica (de exemplu īn spatiul acordat minoritatilor) sau īn cadrul conferintelor tematice, seminarii, workshop-uri si congrese de profil.
Firul epic al constructiei al celor trei episoade este asigurat printr-o voce narativa, care introduce si prezinta aceste experiente si existente diferite; legānd cele trei subiecte care au un singur lucru īn comun: discriminarea. Aceasta voce narativa (voice over) devine un personaj si care introduce spectatorii īn situatii si contexte diferite. De asemenea, aceasta voce "interioara" permite o abordare si o explicatie vizuala care este similara celei utilizate īn cercetarea etnografica, anulānd distantele si caracterul impersonal si stiintific al demersului. Tehnicile de filmare folosite(fly on the wall, cine-verite) si modalitatile de editare si prezentare a povestilor sunt īn linia descrisa de teoreticienii genului (Fetterman, 1998) drept o explicitare a modului de viata al personajelor si a relatiilor pe care acestia le au cu restul lumii. Pentru ca timpul alocat realizarii acestor filme a fost unul destul de scurt, limitat de durata restrānsa a proiectului, tehnicile clasice de realizare a filmelor documentare, de tip etnografic, care presupun īnregistrarea pe pelicula a experientelor subiectilor pe durata unor perioade lungi de timp (ani, de obicei) nu au putut fi utilizate.
Ca urmare a acestor constrāngeri, realizatorii documentarelor au ales ca modalitate de realizare a celor trei povesti printr-o combinatie de tehnici: fie conversatii naturale pe diferite subiecte cu personajele, tehnica specifica filmelor de tip etnografic, de "explorare" (Young, 1989) cu modalitatea jurnalistica de interogare, specifica demersurilor de tip "documentar'', combinate cu īnregistrarea pe pelicula a unor momente din experientele cotidiene ale acestora, īn spatiu public sau privat, īn urma observatiei directe si ca rezultat al participarii, īn calitate de martor, la viata subiectilor.
Pentru a evita transformarea personajelor īn obiecte de studiu (abordarea de tip "entomologic", care trateaza subiectii ca pe niste insecte puse la microscop), unele scene, care ar fi putut conduce la vulnerabilizarea acestora sau amplificarea comportamentului sau atitudinilor discriminatorii, nu au fost folosite. Echipa de filmare a petrecut, īn medie, doua saptamāni īn compania subiectilor, īnainte de a īncepe filmarile, pentru a putea crea o relatie īn care acestia sa ,,uite" de prezenta camerelor de luat vederi.
Relevanta: aceste trei filme reprezinta o īncercare de a surprinde cāt mai multe aspecte ale existentei unor categorii de persoane care nu sunt vizibile īn societatea romāneasca actuala, oameni a caror destine sunt marcate de suferinte provocate de diverse tipuri de discriminare. Episoadele sunt ilustrarea unor studii de caz prezentate īn cercetarea etnografica.
Primul episod prezinta povestea Georgianei, o tānara de 19 ani care a fost infectata cu virusul HIV, cānd avea 6 ani, īn spital. Desi legea interzice īncalcarea confidentialitatii pacient-doctor sau divulgarea statutului de seropozitiv, de boala Georgianei au aflat imediat colegii de scoala, vecinii de bloc, colegii de serviciu ai parintilor. Ca urmare a abuzurilor la care a fost supusa de colegi si profesori, Georgianei i-a fost imposibil sa termine macar primele 4 clase. Doctorii au refuzat sa o trateze, vecinii sa o lase sa traiasca īn comunitate (un oras mic de provincie). Cānd familia s-a mutat īntr-un sat izolat, īn īncercarea de a o feri atāt pe ea cāt si pe restul copiilor de stigmatizare, abuzuri si discriminare, situatia s-a īnrautatit. Īntr-o comunitate si mai restrinsa, de tip rural, abuzurile au fost si mai mari: Georgiana nu mai poate iesi deloc din casa iar familia ei este complet ostracizata; nici macar accesul la fāntinile de pe ulite nu le mai este permis.
Cel de-al doilea episod prezinta povestea lui Costi, un tānar de 23 de ani, care a paralizat īn urma unui accident. Imobilizat īn carucior, Costi nu s-a dat batut si a īncercat sa-si termine liceul. Acest lucru nu a fost posibil, pentru ca timpul lung petrecut la recuperare a dus la pierderea anului scolar. La seral nu s-a putut īnscrie, pentru ca nu exista facilitati pentru cei cu dizabilitati īn acest tip de scoli. Ca sa-si cāstige existenta, a īncercat sa se angajeze, dar patronii fie nu doresc sa aiba angajati īn carucior, fie nu vor sa accesibilizeze locurile de munca. Toti prietenii l-au parasit de cānd este īn carucior, nici relatia cu familia nu este foarte buna, fiind considerat o povara. Īn orasul īn care traieste, al doilea ca marime din Romānia, nu exista rampe de acces la institutiile publice (inclusiv la Primarie), la teatru, cinematograf, magazine sau biserici. Cu toate ca municipalitatea a investit masiv īn cumpararea de autobuze cu rampe speciale pentru persoanele cu dizabilitati motorii, soferii prefera sa nu le permita celor īn carut sa accesul īn mijloacele de transport. Discriminarile apar si īn accesul la serviciile medicale, mai ales din partea personalului mediu (asistente, īngrijitoare).
Ultimul episod este povestea Iulianei, o femeie de 36 de ani, de etnie roma. Iuliana este maritata cu un romān si are o fata de 18 ani. Existenta ei penduleaza īntre doua lumi, care par uneori sa se excluda reciproc; romānii o discrimineaza ca e de etnie roma, romii nu o accepta pentru ca e maritata cu un romān. Discriminarea, īn cazul Iulianei, īmbraca forme diferite, de la cea manifesta, pāna la cea mai putin vizibila, atāt īn spatiul public, cāt si īn cel privat. Se poate vorbi de discriminare multipla: ea este tratata diferit, pentru ca este roma si femeie; iar soarta fiicei ei pare sa fie asemanatoare.
Documentarul va fi prezentat studentilor de la Facultatile de Stiintele Educatei, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Jurnalistica si stiintele Comunicarii, Universitatea Bucuresti. Cercetatori din domeniul stiintelor socio-umane, care pot regasi īn raportul de cercetare si īn filmul asociat material de documentare atāt pentru problematica discriminarii multiple, cāt si pentru metodologia cercetarii de tip etnografic, vor fi informati prin intermediul retelelor profesionale dezvoltate de catre organizatiile partenere care au implementat acest proiect, despre rezultatele obtinute si vor primi, la cerere, ambele materiale. Cercetarea si filmul, vor fi trimise catre autoritati administrative locale, institutii guvernamentale (responsabile de politici sociale, educationale, de locuire sau ocupare a fortei de munca), membri ai parlamentului si structurilor de decizie din cele trei zone selectate. Organizatii din mass media care au un rol important atāt īn diseminarea rezultatelor cercetarii, cāt si īn formarea de opinii la nivelul publicului larg, vor fi informate despre rezultatele cercetarii si vor primi, la cerere, copii ale filmului (Centrul de Jurnalism Independent, Asociatia de Monitorizare a Presei, Asociatia Jurnalistilor Profesionisti, etc). Copii ale cercetarii si ale filmului vor fi donate catre Centrul de Informare al Uniunii Europene.
|
