Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o anumita imagine

Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o anumita imagine

1 - " 'Sa fie lumina!' Si a fost lumina."

Lumina a jucat intotdeauna un rol important in cultura umana si existenta.
In Geneza, Dumnezeu creeaza lumina. In Egiptul antic, faraonii erau responsabili cu rasaritul Soarelui in fiecare dimineata. Incasii se rugau la Soare iar o eclipsa solara era un semn apocaliptic. Ei nu puteau intelege ca Soarele poate fi ascuns vederii noastre in plina zi. Indienii anasazi si pueblo au dezvoltat o intelegere sofisticata a miscarii Soarelui pe cer. Au folosit aceste cunostinte in agricultura si in ceremoniile religioase. Louis al XVI-lea, regele Frantei, a fost numit "Regele Soare" ca urmare a influentei "luminoase" pe care ar fi avut-o asupra tuturor oamenilor si regatului sau. In decursul istoriei numeroase societati secrete au fost constituite din "luminati" iar revolutii sociale au produs "iluminarea".

Lumina a fost parte din aspectele cele mai importante ale vietii si a jucat un rol important in existenta umana. Astazi inca, viata noastra este condusa de lumina si intuneric, asa cum majoritatea dintre noi se scoala de dimineata si se culca seara. Muncim in timpul zilei si dormim in timpul noptii.

Fotografii de peisaj se conformeaza acelorasi orare. Urmarim Soarele in timpul rotatiei Pamintului in timpul unei zile si a unui an. Zilele noastre sint organizate in 24 de ore, iar calendarul anual urmareste rotatia Pamintului in jurul Soarelui. Soarele, si mai important, lumina izvorita din el, controleaza viata noastra.

2 - Desenind cu lumina

Fotografia este legata de lumina. Numele acestei discipline implica lumina. Compusa din doua cuvinte grecesti: photos=lumina si graphos=a desena/a scrie, fotografia se traduce literal prin "scriere cu lumina". Cind a fost descoperita, fotografia a fost numita "heliografie" ceea ce se traduce p 646n1320g rin "scriind/desenind cu Soarele". La inceput se credea ca numai folosind lumina Soarelui se poate crea o fotografie, dat fiind ca sensibilitatea placilor fotografice ale timpului nu permitea o expunere la lumina artificiala. Odata cu avansul tehnologiei, posibilitatea crearii de suporturi mai sensibile si introducerea magneziului ca lumina artificiala, termenul de heliografie a fost depasit si inlocuit cu fotografie.

3 - Trei reguli privind lumina

Trei reguli principale guverneaza aparenta si manifestarea luminii pentru scopuri fotografice. Aceste reguli sint cunostinte de baza pentru fotografi. Mai jos in articol vom descrie cum influenteaza aceste reguli crearea peisajelor fotografice.

A - Calitatea luminii: Cu cit sursa de lumina este mai mare, cu atit lumina este mai moale. Pentru a schimba calitatea luminii trebuie ca suprafata sursei sa se schimbe in marime, culoare, reflectanta ori o combinatie a doua dintre aceste elemente. In practica, si pentru peisaje fotografice, acest principiu devine relevant cind Soarele lumineaza direct subiectul, producind o lumina dura, contrasta. Spre deosebire, lumina Soarelui filtrata de nori ori data numai de reflectanta cerului albastru, va produce o lumina moale. O sursa de lumina mica cum este Soarele in raport cu Pamintul produce o lumina dura, cu umbre adinci si parti luminoase fara detalii. O sursa de lumina foarte mare, cum este cerul innorat produce in schimb o lumina difuza, moale, egala, cu umbre transparente si detalii suficiente in partile luminoase ale subiectului.

B - Lumina reflectata: Daca lumina este reflectata, ea va imprumuta culoarea reflectorului. Acest lucru se intimpla de exemplu in regiunile cu canioane din sud-vestul Statelor Unite. Intr-un astfel de canion format de ape de-a lungul mileniilor, lumina reflectata de peretii canionului se rasfringe spre peretii opusi din acelasi canion. In timp ce lumina naturala este in principiu neutra, lumina reflectata din peretii canionului va deveni colorata, imprumutind culoarea peretilor de pe care se reflecta. Aceasta lumina devine in general rosiatica ori portocalie si coloreaza corespunzator peretii neexpusi direct la Soare. Rezultatul este ca peretele care primeste lumina reflectata va fi mult mai rosu ori portocaliu decit peretele pe care cade lumina directa a Soarelui.

C - Intensitatea luminii: Intensitatea luminii pe orice suprafata scade invers proportional cu patratul distantei de la sursa de lumina la subiect. Dublarea distantei de la sursa la
subiect este echivalenta cu reducerea cantitatii de lumina cu 1/4 din iluminarea initiala. Aceasta lege este foarte importanta in fotografia de studio unde lumina artificiala poate fi astfel modelata. In natura insa, in situatie de lumina naturala, nu putem sa mutam Soarele, norii ori subiectul fotografiat. Oricum, cunoasterea acestei legi fizice este importanta pentru orice fotograf si de aceea o amintim in acest articol.

4 - Cum poti gasi lumina cea mai favorabila pentru peisaj?

In fotografie nu este suficienta lumina. Avem nevoie de lumina "de calitate". Dar ce "calitate" de lumina ne trebuie pentru fotografia de peisaj?
Ansel Adams spunea "Dumnezeu a creat lumina si a impartit-o in zece zone.". Declaratia un pic hazlie a lui Adams arata ca lumina nu este suficienta pen-
tru fotografie. Ca fotografi avem nevoie de un anumit tip de lumina. Lumina care are caracteristici artistice, lumina pe care daca nu o putem controla direct, o putem controla macar prin modalitati fotografice.

Calitatea luminii pentru fiecare dintre noi este determinata de subiectul pe care dorim sa-l fotografiem. In mod traditional si cind fotografiem peisaje largi, panoramice, lumina cea mai buna o gasim la rasarit sau la apus. Ca sa profiti de aceasta lumina trebuie sa fii la locul fotografierii inainte de rasarit si apus. Echipamentul trebuie instalat si pregatit de fotografiere inainte de aceste evenimente zilnice. Este de-asemenea recomandabil ca sa vizitezi locul de fotografiere in avans, astfel incit sa gasesti o compozitie care sa merite o deplasare la momentul cel mai favorabil al zilei.
Prezenta la locul fotografierii in avans iti da posibilitatea surprinderii subiectului in diverse lumini pe masura ce Soarele urca ori coboara pe cer. Cum lumina se schimba foarte repede in aceste momente ale zilei, este recomandabil sa fii pregatit din timp si sa expui o serie de imagini, lasind pentru mai tirziu momentul alegerii celei mai bune imagini din serie. Repetind acest mod de lucru, vei capata experienta si in viitor va fi mai simplu sa alegi timpul zilei cel mai potrivit pentru o anumita imagine si subiect. Fotografierea cu 30 de minute inainte de rasarit si 30 de minute dupa apus da imaginilor o culoare saturata si lipsita de umbre. Chiar daca ochiul nu inregistreaza aceste nuante, filmul in mod sigur le va inregistra, in special daca folositi film cu saturatie mare cum ar fi Fuji Velvia. Atentie la cer, care va fi inca foarte iluminat in raport cu peisajul si va necesita probabil o filtrare gradata cu un filtru neutru.

5 - De ce este lumina la rasarit si apus cea mai indicata pentru peisaje?

Pe scurt, lumina la rasarit si apus este cea mai buna pentru ca este aproape orizontala, paralela cu orizontul. In aceste momente lumina atinge subiectul orizontal, dindu-i un aspect tridimensional atit de necesar in redarea plana.
Dat fiind ca Soarele este putin deasupra orizontului la rasarit ori apus, lumina este filtrata de straturile de praf atmosferic, picla si poluare, inainte de a atinge subiectul. In timpul acestui proces, marea reducere
a intensitatii si difuzia radiatiei produc o lumina moale. Aceasta filtrare produce si eliminarea razelor verzi si albastre din spectru, lasind mai mult razele rosii. Ca rezultat, imaginile la rasarit si apus sint calde, cu nuante rozalii, rosii ori portocalii. Aceasta combinatie de filtrare si difuzie a luminii produce cea mai buna lumina pentru fotografia de peisaj, lasind o impresie placuta ochiului. Deasemenea, perceptia umana este influentata de portretistica si de intrebuintarea unei iluminari laterale a subiectului, fiind astfel mai placut impresionata decit de o lumina perpediculara pe subiect venita de deasupra. Intrebuintarea unei lumini laterale creeaza parti luminoase si umbrite pe figura umana, care dau adincime, tridimensionalitate subiectului. Acelasi principiu se aplica si fotografiei de peisaj cu rezultate la fel de placute.

Lumina Soarelui la amiaza si rasarit: acest desen al Monument Valley arata pozitia Soarelui la amiaza si la rasarit. La amiaza Soarele este pozitionat direct deasupra formatiunii stincoase producind umbre mici la baza ei. La rasarit Soarele este la nivelul orizontului producind o iluminare laterala cu umbre lungi pe marginea stincii.

6 - Exista alte tipuri de lumina buna pentru fotografia de peisaj?

Da, exista. In timp ce lumina la rasarit ori apus este foarte buna, se pot crea imagini interesante si in restul zilei. Mai departe voi analiza diferite tipuri de iluminare intilnita in natura. Voi descrie pentru fiecare tip de lumina calitatea, culoarea, contrastul si umbrele generate. Voi da si recomandari de expunere pentru film si digital.

7 - Tipuri diferite de lumina naturala

A - Lumina reflectata - lumina difuzata Descriere: acest tip de lumina este creata prin incidenta luminii solare pe o suprafata si reflectarea ei pe subiect. De exemplu regiunea de canioane descrisa mai sus este orientata Nord-Sud, fiind iluminata direct de Soare pe un perete, celalalt perete fiind iluminat prin reflexie. Lumina reflectata va prezenta un contrast redus si va prelua din culoarea peretelui pe care cade. Ca rezultat, umbrele vor avea un aspect moale, cald, cu o tenta rosiatica. Cu cit canionul devine mai ingust, si efectul de reflexie va fi mai pregnant.
Calitate: moale si uniforma. Reflexia multipla diminueaza contrastul.
Culoarea: tente de culoare. Cu cit suprafata reflectanta este mai saturata, cu atit si lumina reflectata va fi mai colorata.
Umbre: lipsa aproape totala.
Contrast: foarte scazut.

Schema de alaturi reprezinta o situatie tipica in aceste canioane. Lumina naturala cade pe partea stinga a canionului si este reflectata pe peretele din dreapta. Alte tipuri de lumina sint prezente in acest cadru. Apar umbre date de formatiunile stincoase, suprafete iluminate direct ca si formatiuni iluminate din spate. Posibilitatile de imagine intr-o astfel de situatie sint numeroase si merita investigate.

Antelope Wall of Light: aceasta imagine a Antelope Canyon in Arizona este numai despre lumina si forma. De notat ca nu exista nici o sursa de lumina directa in imagine, in ciuda prezentei de zone luminoase in partea stinga a cadrului. Diversele niveluri de iluminare de la straluciri la intuneric sint create numai de lumina difuza care ajunge in adincul canionului. Cu cit lumina ajunge mai departe, cu atit devine mai moale si colorata.

B - Cer innorat Descriere: in zilele cu cer innorat, acest tip de lumina este moale si albastruie in culoare. Provine din intregul cer care actioneaza ca un difuzor urias al luminii solare.
Calitate: moale, difuza. Peisajul este invaluit in umbra. Umbrele, care au o tenta albastruie naturala, sint responsabile pentru tenta albastra a imaginilor in aceste ocazii. Chiar daca aceasta tenta nu este perceputa de om, ea apare clar pe film.
Culoare: tente de culoare albastruie
Umbre: moi ori inexistente
Contrast: foarte scazut
Film recomandat pentru modelarea contrastului: un film de contrast ridicat si cu saturare mare a culorilor, de exemplu Fuji Velvia. Daca fotografiati digital, puteti adauga o curba de ajustare a contrastului [S-curver] la fisierul de imagine.

C - Umbre deschise Descriere: un subiect se gaseste intr-o situatie cu umbre deschise cind este localizat intr-o arie umbrita intr-o zi insorita. Astfel de situatii se traduc prin expuneri pentru zona de umbre, rezultind supraexpuneri in zonele insorite. Un exemplu clasic de imagine in zona umbrita deschisa este un portret in umbra, dar cu zone insorite in fundal. In aceste situatii este recomandabila folosirea unui flash frontal care sa deschida umbrele si sa micsoreze contrastul intre umbre si partile luminoase din cadru. Cum in peisaj nu se intrebuinteaza flashul in mod uzual, incadrarea se face in asa fel incit sa nu apara zone insorite in cadru.
Calitate: moale si difuza
Culoare: lumina cu tenta albastruie
Umbre: lipsa totala de umbre
Contrst: scazut
Film recomandat ori ajustare de contrast: film de contrast marit si saturatie marita gen Fuji Velvia. Digital, ajustarea contrastului printr-o curba de contrast.

Umbrele deschise difera de lumina de cer innorat prin lipsa sursei de iluminare din cadru. Lumina este mai calda decit sub un cer innorat si nu prezinta umbre. Una dintre luminile cele mai interesante pentru fotografie.

D - Lumina din spate (contre-jour) Descriere: un subiect este iluminat de Soare din spate, iar aparatul este indreptat spre Soare. Intr-o imagine tipica, subiectul este in umbra, cu o aura de lumina in jurul lui. Soarele ca sursa de lumina poate ori nu sa fie prezent in cadru, in functie de pozitia aparatului.
Calitate: aura de lumina la marginea subiectului. Soarele apare ca o stea daca este in cadru si diafragma este inchisa la f16.
Culoare: lumina este neutra. Culorile sint slabe si contrastul scazut.
Umbre: sint prezente si sint orientate spre aparat.
Contrast: contrast general foarte mare.
Film recomandat si ajustarea contrastului: film de contrast moderat, gen Fuji Provia ori negativ color. Digital, nu este necesara accentuarea contrastului.

Lumina din spate creeaza o aura in jurul obiectelor din prim-plan. In aceasta instanta, lumina trece partial prin zapada de pe crengi, creind un efect de aura. Imaginea a fost realizata la citeva minute dupa rasarit, lumina calda combinindu-se cu nuantele de albastru din partile umbrite ale peisajului, creind un amestec de lumina complementara. De notat absenta altor culori decit albastru. Compara culoarea din aceasta imagine cu cea din imaginea urmatoare.

E - Lumina directa Descriere: lumina naturala directa, aproximativ 1 ora dupa rasarit ori inainte de apus. Lumina nu este difuzata ori filtrata de nici un element natural. Lumina este intensa si directa, dind contrast marit si umbre puternice. Este de evitat in fotografia color, dar poate da rezultate interesante in alb/negru.
Calitate: intensa si dura. Un filtru de polarizare este necesar in multe ocazii, daca unghiul de fotografiere este la 90 grade de pozitia Soarelui.
Culoare: culori neutre. Culorile sint desaturate in cadru.
Umbre: prezente si puternice.
Contrast: puternic.
Film recomandat si ajustare digitala: film de contrast redus gen Fuji Provia ori negativ color. Digital nu este nevoie de curbe de ajustare a contrastului.

F - Lumina orizontala de dimineata ori seara Descriere: lumina moale, orizontala. Soarele este putin peste orizont, razele de lumina fiind laterale. Excelenta pentru fotografia de peisaj avind contrast scazut si tenta calda de culoare.
Calitate: moale, invaluitoare. Placuta la privire. Capabila sa scoata in evidenta detaliile peisajului, retinind un pic misterul umbrelor din cadru. O lumina de tranzitie, intre rasarit si apus. Se schimba rapid ceea ce necesita expuneri multiple la fiecare 5-10 minute.
Culoare: culoare cu tente calde de rosu-portocaliu.
Umbre: prezente. Moi la rasarit si apus, transparente la inceput, devin mai scurte si dure odata cu schimbarea pozitiei Soarelui pe cer.
Contrast: contrast moale cind Soarele este desupra orizontului, creste odata cu ridicarea Soarelui pe cer.
Film recomandat ori ajustare digitala: film de contrast si saturatie ridicata gen Fuji Velvia. Digital, se poate adauga o curba de ajustare a contrastului.

Creata la inceputul diminetii dupa o furtuna de zapada, imaginea prezinta o varietate de tipuri de iluminare: lumina de rasarit, lumina directa, reflectata si cu umbre deschise. De notat cum zapada in zonele umbrite este albastra in timp ce in zonele cu lumina directa este alba. Lumina reflectata de peretii canionului deshide umbrele pe peretii opusi, reducind contrastul general al imaginii. Zapada actioneaza si ea ca un reflector, dind o tenta luminoasa intregii imagini.

8 - Exercitii de fotografiere

A - Fotografiaza in timpul celor 6 tipuri de lumina descrisa in acest articol.
Se pot folosi diverse tipuri de subiecte, fiind dificil de a fotografia un singur subiect in toate situatiile. Recomandat este insa sa poti fotografia acelasi subiect in toate tipurile de lumina. Compara contrastul si calitatea luminii in aceste imprejurari. Poti scrie caracteristicile de iluminare dupa modelul de mai sus. Ce iti place si ce nu iti place despre fiecare tip de lumina? Care este lumina preferata? Care este lumina pe care ai vrea sa o intrebuintezi mai departe pentru a crea o serie de imagini cu un singur tip de lumina? Care este lumina cea mai defavorabila si cu care nu vrei sa lucrezi alta data?

B - Fotografiaza acelasi subiect inainte de rasarit pina dupa apus.
Mergi la un loc preferat si fotografiaza acelasi subiect fara sa schimbi locatia aparatului. Scopul exercitiului este de a observa cum variaza lumina in timpul zilei si efetul ei asupra compozitiei.

C - Construieste si foloseste un Nigrometru.
Nigrometru: un dispozitiv pentru observarea culorilor din cadru. Este in esenta un tub de culoare inchisa cu o deschidere mica la ambele capete
pentru observatie. Observind numai o mica parte din cadru, se poate distinge culoarea acelor portiuni mult mai usor decit daca privesti tot cadrul.
Cum sa construiesti un nigrometru? Se poate folosi un tub de carton, de 4-5cm diametru si 20-25cm lungime. Acopera capetele cu capace de plastic ori cu carton. Se gauresc capacele cu o deschidere de circa 0.5cm la ambele capete. Odata instalate aceste capace, nigrometrul esta gata! Pentru maxima utilitate, se poate vopsi in interior tubul in negru.
Cum sa il folosesti? Orienteaza tubul spre partea din subiect pe care vrei sa o studiezi. Gaseste o portiune partial in umbra si lumina. Priveste la portiunea in umbra si alternativ la cea luminata. Vei observa culorile din umbra adinci si saturate, in timp ce in lumina, acestea sint desaturate si slabe. Foloseste acelasi procedeu pentru alte zone.
Avantajul folosiri unui astfel de dispozitiv consta in observarea culorilor in diverse momente, fara influentarea ochiului de culorile alaturate unor detalii.
In lipsa unui nigrometru, se poate folosi si palma inchisa, lasind o mica deschidere la ambele capete.

D - Citeste cartea "Light and Colors In the Outdoors" de M.G.J.Minnaert.
Aceasta carte explica multe fenomene vizuale naturale. Explica lumina inclusiv culoarea cerului, norii, miraje si halouri, efectele de curcubeu si gheata in atmosfera. Incurajeaza explorarea personala a acestor fenomene, unde si cind sa le observi, care sint cauzele si de ce unele sint foarte rare iar altele comune.

9 - Seminare de exercitiu al ideilor expuse in articol
Vezi lista curenta de seminare si ateliere pe care le ofera A.Briot.

10 - Concluzii
Succesul nostru in domeniul peisajului fotografic depinde de capacitatea
de a alege lumina cea mai buna la fotografiere. Natura este cel mai bun educator si nu exista o alternativa pentru studiul si experimentarea alegerii luminii favorabile. Devenind un maestru al luminii va veti desavirsi ca fotograf de arta.

Estetica in Fotografie - Partea V - Cum sa selectezi cel mai bun "film" pentru o imagine specifica atit pentru lucrul pe film cit si pentru digital

Toate imaginile din acest articol prezinta Spiderock in Canyon de Chelly National Monument, Arizona. Am vrut sa facilitez comparatia intre diversele imagini din articol, realizate cu diverse filme si moduri de captare digitala.

"Spiderock and Clouds"

Film diapozitiv in original, alb/negru prelucrat in Photoshop 6.

1. Introducere
Alegerea filmului. Un subiect care pare invechit si banal.In definitiv, majoritatea fotografilor au renuntat la film iar cei care inca nu au renuntat, stiu ca sfirsitul este aproape. Personal, in timp ce insist asupra folosiri filmului, o fac numai din motive de cost ale aparaturii digitale de marime 4x5".

Mi-am amintit recent cit de repede dispare filmul din constiinta noastra colectiva cind un fotograf adolescent m-a intrebat "cum realizau fotografii imagini inainte de aparitia formatului digital?". Ei bine, inainte de digital, foloseam film. Si inainte de film foloseam placi fotosensibile si Daguerrotipii, sau chiar hirtie acoperita cu un strat fotosensibil.

2. O perspectiva istorica
Avansurile tehnologice recente au redefinit ce inseamna un fotograf de peisaj. Azi, mergem sa fotografiem cu aparate usoare, cu captare instantanee si solide.Bineinteles, trebuie inca sa caram echipament, si greutatea acestuia depinde de formatul folosit si de cit vrem sa caram cu noi. Oricum am privi insa fotografia azi, ea este mult mai simpla decit acum 100 de ani.

Pentru primii fotografi de peisaj americani, ca Timothy O'Sullivan, William Henry Jackson si Carleton E. Watkins, echipamentul necesar fotografierii insemna o povara imensa si nu un simplu rucsack. Magarii si caii erau la fel de importanti ca si echipamentul foto. Realizarea unei imagini presupunea mai intii instalarea unui cort folosit ca foto-laborator, unde puteai sa-ti tratezi placile de sticla cu emulsia fotosensibila. Aceasta emulsie trebuia mai intii preparata, ceea ce presupunea prezenta unei surse de apa in apropiere. Un lac ori un riu trebuia sa fie intotdeauna prezente in vecinatatea locului de fotografiere. Dupa realizarea expunerii, placa de sticla trebuia developata imediat, ceea ce presupunea folosirea cortului. Cortul era folosit si pentru innoptare, ori trebuia impachetat si mutat la locul urmator de fotografiere. In zilele noastre, multi dintre noi folosim o masina, fotografiem digital si descarcam imaginile de pe carduri in timp ce conducem.

O alta optiune pentru fotografii de peisaj era folosirea Daguerrotipiei. In timp ce acest proces era folosit mai ales in portretistica, unii fotografi au incercat procesul si in natura. Din nou, folosirea unui cort era necesara ca si folosirea mercurului pentru developare. Tipic, un daguerrotipist developa imaginile fiind acoperit cu o pinza peste cap, urmarind aparitia imaginii pe o placa metalica in timp ce inhala vaporii de mercur. Multi dintre acesti fotografi au ajuns in azilele de nebuni, nervii si creerul lor fiind permanent atins de emanatiile de mercur.

Concluzia este insa clara: filmul dispare in timp ce captarea digitala avanseaza, iar eu scriu un articol despre alegerea "filmului"! Oare am respirat vapori de mercur eu insumi?
Ei bine, fiti linistiti, nu cred ca sint mai nebun decit eram in trecut. De fapt acest articol cred ca este mai de actualitate decit in trecut.

Acum cind avem la dispozitie captarea digitala, alegerea unui "film" alb/negru ori color, prezenta saturatiei ori lipsa ei, etc. sint elemente mai importante, si numeroase, decit niciodata. De ce? Pentru ca atunci cind fotografiezi in mod raw cu un aparat digital, esti (tehnic vorbind) responsabil pentru "developarea" imaginii. Tu decizi daca vrei aceasta imagine color ori in alb/negru, cita saturatie si contrast doresti, etc. Pe scurt, tu esti laborantul foto. Hai sa vedem ce implica aceasta captare digitala.

3. Filmul si vizualizarea.
Primul lucru de care trebuie tinut cont la alegerea unui film (ori la folosirea unui convertor raw, cum o sa vedem mai jos), este vizualizarea subiectului. Fotografia este despre vizualizare asa cum am explicat in primul articol din aceasta serie. Toate articolele din aceasta serie sint legate intre ele ca subiect, dar si legate de vizualizare.

Ce vezi inainte de a realiza o imagine influenteaza toate deciziile pe care le vei lua mai tirziu legate de aceasta imagine. In legatura cu alegerea unui film, apar urmatoarele intrebari:
- vad subiectul acesta mai bine in alb/negru ori color?
- daca imaginea va fi color, o vad ca fiind cu saturatie mica ori mare?
- daca vad imaginea in alb/negru, o vad cu un contrast ridicat ori scazut?
- daca imaginea va fi alb/negru, o vad ca fiind alb/negru curat ori tonata in sepia (ori alte tonuri)?

Un accesoriu care te va ajuta sa vezi subiectul si sa alegi filmul necesar, este filtrul de vizualizare. Cel mai popular astfel de filtru este Kodak Wratten #90. Acest filtru elimina toate culorile din subiect dindu-ti posibilitatea sa o vizualizezi in alb/negru. Practic, acest filtru da subiectului o tonalitate pal-galbuie, dar dupa un timp de folosire, ai senzatia ca imaginea devine alb/negru, vezi numai contrastul si diversele tente de gri. Pentru ca alb/negrul este o abstractie - natura este colorata totusi - vazind in alb/negru nu este chiar simplu...

Exista filtre si pentru filme color. Acestea tind sa reproduca contrastul unor tipuri specifice de film. Astazi insa, folosind un proces digital, contrastul nu mai este o variabila tot atit de importanta ca in trecut. In plus, un filtru este un mod nu tocmai corect pentru evaluarea contrastului unui subiect. Un spotmetru ar fi mult mai corect in acest caz. Personal prefer sa folosesc ochelarii de soare pentru a vedea cum apare un subiect in color. Folosesc ochelari polarizatori, deci pot sa vad scena polarizata fara sa folosesc un filtru special.

Bineinteles ca daca folositi formatul digital, nu iti trebuie un filtru pentru imagini color. O simpla privire la monitorul LCD este de ajuns pentru a avea o impresie corecta asupra modului in care aparatul va capta subiectul. Acesta este unul dintre avantajele majore ale aparatelor digitale.

4. Importanta conversiei RAW
Dupa cum stiti, daca fotografiati digital, fisierul raw este imaginea "latenta" si iti trebuie un convertor pentru a obtine o imagine "developata". In acest sens, un convertor raw este mai mult decit un proces de developare; este un proces de alegere a filmului preferat. In timpul conversiei, poti decide daca imaginea va fi alb/negru ori color. Poti decide si gradul de saturatie asemanator cu alegerea unui film mai saturat ori nu in fotografiatul pe film.

In mod traditional, fotografii au folosit filme color bazat pe dorinta lor de a obtine o anumita culoare specifica in imagine. De exemplu, Fuji Velvia este popular pentru fotografii de peisaj datorita unui grad inalt de saturatie si contrastului ridicat. In timp ce contrastul ridicat limiteaza intr-o oarecare masura scara de valori de tonuri pe care filmul poate sa le inregistreze, gradul inalt de saturatie si corectitudinea in redarea culorilor face popular acest film pentru peisagisti. Ektachrome si Kodachrome au fost favorite pentru redarea culorilor in tonuri reci, respectiv calde, si redarea culorii in mod "rece", respectiv a culorii rosii. Alte preferinte sint posibile. Personal prefer filmul Fuji Provia, cu contrast scazut si o saturatie scazuta comparativ cu Velvia. Cum filmul va fi procesat si digital, pot ulterior sa maresc contrastul si saturatia, in Photoshop.

O alta optiune printre multe altele, pentru fotografii pe film, este si filmul color negativ. Dat fiind ca majoritatea publicatiilor prefera filmul diapozitiv ca sa "vada" culorile adevarate, filmul negativ este in prezent acceptabil pentru ca se poate scana. Privind o imagine digitala, nu mai conteaza daca imaginea a fost creata pe film negativ ori pozitiv, deoarece toate imaginile digitale sint pozitive. Avantajul principal al filmelor negative este ca ofera o plaja mai larga de contrast decit filmele diapozitive. Aceasta da posibilitatea captarii unei plaje mai largi de tonuri, deci poate fi folosit mai bine pentru subiecte cu contrast ridicat. Deasemenea, filmele negative au o saturatie mai scazuta, ceea ce favorizeaza subiectele cu tonuri subtile, moi.

5. Color ori... color?
Daca saturatia nu mai este un factor major pentru film ori captarea digitala, problema saturatiei devine o chestiune de gust personal. Mai mult, saturatia poate fi variata infinit in procesarea digitala. Aceasta optiune implica bunul gust si preferintele personale mai mult decit oferta fabricantilor de film. In acelasi timp nu mai putem da vina pe fabricantii de film cind audienta nu accepta o anumita saturatie de culoare, ci trebuie sa ne ajustam singuri modul de lucru.

Personal prefer imaginile moi, cu saturatie mica. Aceasta preferinta nu a fost insa permanenta. Am folosit in trecut si filme Velvia. Asta nu inseamna ca in viitor nu voi mai realiza imagini saturate, ci ca in prezent prefer sa explorez posibilitatile oferite de tehnologia curenta ca si sa descopar ce se poate obtine prin imagini moi si cu saturatie scazuta.

6. Hai sa folosim film ori captarea digitala - sa nu lasam filmul sa ne foloseasca pe noi
Filmele diapozitive, cum ar fi Velvia, cresc contrastul si saturatia de culoare. Cind folosim un astfel de film, un subiect care apare privirii noastre "moale" si fara "culoare", devine saturat cind este fotografiat pe filmul dia respectiv. Aceasta caracteristica a filmului Velvia, a influentat alegerea luminii in care este folosit. Subiectele alese trebuie sa aiba contrast scazut si saturatie mica. In schimb, aceasta alegere inseamna ca trebuie sa eviti anumite conditii naturale cind folosind Velvia ar da imagini suprasaturate si cu contraste exagerate.

Un subiect tipic pentru Velvia este plasat intr-o umbra deschisa, ori fotografiat intr-o zi innorata. Ori in canioane, cu tendinta de a elimina lumina directa pe subiect. Apusurile si rasariturle de Soare sint subiecte preferate, desi prezinta probleme de redare dat fiind contrastul ridicat al acestor subiecte. Un filtru gradual neutru este folosit in aceste cazuri pentru a reduce contrastul intre cer si pamant.

Filmul este in consecinta preferat in conditiile descrise, dar ce te faci cind vrei sa explorezi si alte genuri de iluminare? Cum ar fi dupa si inainte de rasarit, respectiv apus, sa incluzi in cadru si spatii iluminate direct de Soare, etc. In aceste cazuri contrastul marit dat de Velvia va limita enorm redarea corecta a subiectului.

Ce vreau sa evidentiez aici este ca generatii intregi de fotografi au fost influentati de anumite tipuri de film. Nimic rau in asta, dar sa nu uitam ca viata este mai bogata in aspecte interesante, mai departe de redarea tip "Velvia". Personal explorez in prezent aceste "alte" posibilitati, fara sa elimin in totalitate fenomenul "Velvia".

7. Color ori alb/negru?
Asa cum cum sintem nevoiti sa alegem diverse optiuni in fotografia color, la fel se intimpla si in alb/negru. Inainte de aparitia formatului digital, aceasta alegere trebuia facuta in momentul expunerii si in aparat. Trebuia sa alegem intre film color ori alb/negru. Puteam folosi in laborator hartia Kodak Panalure pentru a mari imagini color negative in alb/negru. Dar, desi citeodata rezultatele erau bune, eu nu am fost niciodata capabil sa obtin aceiasi calitate de alb/negru ca dupa un film negativ alb/negru.

Astazi alegerea modului de redare color ori alb/negru poate fi aminata pina cind imaginea ajunge in computer. Pe film, poti astepta pana dupa scanare si sa convertesti imaginea in alb/negru; pe digital, aceasta optiune exista in timpul conversiei raw. Ambele programe Photoshop Raw si Capture One fac acelasi lucru, dupa care poti salva caracteristicile de conversie intr-un profil pentru imagini viitoare.
Oricare ar fi metodologia folosita pentru a crea imagini alb/negru, in final vom fi pusi in situatia de a alege daca dorim o imagine alb/negru ori color.Culoarea are calitatile ei specifice care duc la o reprezentare corecta a realitatii, incit eliminarea ei devine o alegere greu de justificat de catre fotografi. Dar si alb/negrul are calitatile lui care face folosirea culorii nejustificata in anumite subiecte.

Am observat de numeroase ori ca imaginile color bune sint bune si in alb/negru. Ca sa vezi acest lucru singur, foloseste un filtru Wratten #90. Explicatia mea in aceste cazuri se reduce la compozitie. O imagine buna, are o compozitie buna. Compozitia este coloana vertebrala a unei imagini, suportul imaginii, si pentru ca aceasta este data de pozitia obiectelor in cadru, este natural ca imaginea sa nu fie limitata de culoare numai. Compozitia in fotografie este asemanatoare cu desenul in pictura. Daca pictura foloseste culoare, desenul este realizat in alb/negru ori sepia. Multi pictori deseneaza schite inainte de a trece la culoare. Desenul defineste compozitia, aranjamentul obiectelor in cadru, si este, in esenta, un proces alb/negru. Ce conteaza pentru compozitie nu este culoarea in sine, ci formele, liniile si aranjamentul obiectelor in spatiu pentru a reda adincimea.

Desigur, putem crea compozitie bazata numai pe culoare. O compozitie unde culoarea nu este numai un element al cadrului, ci este subiectul in sine. Oricum, as zice ca acest gen de compozitii sint mai mult exceptia de la regula in fotografia de peisaj. Din experienta mea, acest gen de compozitii definesc mai mult un stil personal decit un mod general de abordare. De ce? Pentru ca acest gen de compozitii bazate pe culoare sint greu de gasit in natura. Daca subiectul este fabricat de om, atunci culoarea poate fi un subiect. Un perete vopsit in culori aprinse, un set de farfurii de diverse culori, diverse materiale colorate puse la un loc, etc. sint citeva dintre subiectele obisnuite.

Acest subiect poate fi dezbatut mai departe. Oricare ar fi concluzia, incurajez fotografii sa priveasca la imaginile lor colorate printr-un filtru Wratten #90. Este ceva de invatat din asta.

"Spiderock in Snowstorm"

Imaginea color originala este in stinga.
Imaginea alb/negru a fost creata in Photoshop. Am crezut ca imi place mai mult cea alb/negru pentru ca oricum este foarte putina culoare in original. Dar se pare ca acea putina culoare din original este parte esentiala din imagine. Fara ea, imaginii parca ii lipseste ceva.

8. Duotonuri, tritonuri si quadrotonuri.
De explorat sint si alternativele la alb/negru pur. In Photoshop exista anumite optiuni care duc la imagini cu tonuri de anumite tente, care pot fi mai interesante. Un set de duo, tri si quadrotonuri sint prezente in Photoshop, dar acestea pot fi alterate dupa gust.

Tritones in Photoshop

Aici sint optiunile alese pt. a realiza imaginile din sectiunea de exercitii #2 de mai jos.

9. Sensibilitatea filmului
Sensibilitatea filmului este rar o problema in fotografia de peisaj. In cazul meu, si al majoritatii fotografilor de peisaj, folosesc deobicei cel mai putin sensibil film posibil. In mod curent folosesc Fuji Provia care este un film de 100ISO. Velvia este un film de 50ISO, dar diferenta de granulatie intre cele doua este minora. O versiune de 100ISO a filmului Velvia este fabricata, dar cu caracteristici similare celui de 50ISO. Ca regula generala, in fotografia de peisaj se prefera un film cu granulatia cit mai mica.

O alta regula personala este sa folosesc aceiasi sensibilitate de film pentru orice tip de film, alb/negru ori color. Motivul principal este de a elimina o posibila confuzie la expunerea cu diverse sensibilitati de film, mai ales in cazul folosiri unui aparat de format mare si a unui exponometru de mana.

In formatul digital, problema sensibilitatii este foarte diferita, deoarece poti sa schimbi aceasta sensibilitate in orice moment. In acelasi timp, la aparatele de calitate ridicata, diferenta intre sensibilitati este minora (intre ISO 100 si 400 de ex.) in imaginea finala. Oricum, daca este nevoie de un timp de expunere mai mare, este indicat sa folositi ISO100 ca optiune standard. Iar in cazul fotografiei de peisaj, folosirea unui trepied va elimina problema unui timp de expunere prea lung.

Spiderock Snowstorm Panorama

Si in aceste imagini, originalul este un dia color. Am creat imaginea alb/negru numai pentru a ilustra acest articol. In timp ce imaginea color este expusa in casa mea ca o panorama de 1.5m, nu am nici o intentie de a tipari imaginea in alb/negru.

10. Exercitii de aprofundare a tehnicii fotografice
Urmatoarele exercitii te vor ajuta sa intelegi mai bine importanta alegerii "filmului". O sa te ajute sa vizualizezi ce inseamna film, ori conversia RAW in termeni de transformare a imaginii fotografice intr-o imagine cu totul diferita.

Exercitiu #1:
Fotografiaza subiectul cu aceiasi compozitie, in color si alb/negru. Foloseste un filtru Kodak #90 pentru previzualizarea subiectului in alb/negru. Gaseste un subiect care arata bine atit in color cit si in alb/negru. Realizeaza imaginile succesiv, astfel incit lumina si norii sa fie in aceiasi pozitie in imagini. Cu aparat cu film, schimba filmul (ori foloseste doua corpuri de aparat). Pe digital, transforma imaginea RAW in alb/negru. Compara cele doua imagini si observa diferentele intre imaginea alb/negru si color. Decide care dintre ele iti place mai mult.

Clearing Winter Storm over Spiderock

Originalul este un diapozitiv. Am transformat imaginea intr-un fisier alb/negru in Photoshop. Desi am fotografiat alb/negru ani de zile, gasesc din ce in ce mai greu satisfactie comparativ cu fotografia color. In acest caz, nu am tiparit niciodata imaginea alb/negru.

Exercitiu #2:
Incepind cu o anumita imagine, creaza cit mai multe variatii color, alb/negru si sepia. Pe film, scaneaza originalul color si transforma-l in alb/negru si o imagine sepia. Daca ai folosit film alb/negru, creaza diverse variatii in sepia, cu mai mult ori mai putin maron. Explora posibilitatile oferite de duo, tri, si quatrotonuri. Revenind la imaginea color originala, creaza variatii cu diverse nivele de saturatie. Tipareste fiecare imagine A4 si compara pozele. Gaseste-o pe cea care iti place cel mai mult si pe cea care iti place +cel mai putin. Deasemenea elimina imaginile care sint foarte apropiate intre ele ca rezultat.

Spiderock in the Spring at Sunrise

6 variatii ale unui original color dia. Imaginea originala este prima din serie, restul fiind variatii in Photoshop.

11. Concluzii
Importanta "filmului" folosit este la fel de acuta ca si in zilele cind filmul era singura solutie. Acest fapt intareste principiul ca este important sa stim ce gen de imagini dorim sa realizam. Acum putem face aceste alegeri cind convertim o imagine din RAW in Photoshop, ori cind scanam un film. Stiind de ce facem aceste alegeri si cum sa le facem, duce in mod inevitabil la imagini mai bune in final. In acelasi timp, avem posibilitatea de a controla in intregime procesul creativ, indiferent de ce film, aparat ori software folosim.
Cel mai bun mod de a invata acest aspect al alegerii "filmului" este prin practica.

Spiderock from the floor of Canyon de Chelly

Am creat o imagine alb/negru dupa originalul color dia. Desi imi place mai mult sa lucrez color, alb/negrul este citeodata la fel de interesant. Decizia de a alege care imagine imi place mai mult este dificila.