|
Deseori, fotograful amator aflat la primii pasi pe
tarāmul captarii imaginilor, este mai preocupat de aspectele
tehnice decāt de cele estetice. Atentia acordata bunei
functionari a aparatului fotografic nu
este un lucru rau! Dar, uneori - din cauza exagerarii - se
rateaza transmiterea oricarui mesaj estetic, ba chiar se produc
stricaciuni iremediabile ale componentelor aparatului.
Unul dintre cele mai elocvente exemple este curatirea obectivului,
subiect de multe discutii si controverse.
Cāt de grava este problema?
Sa presupunem ca pe lentila frontala a prea-iubitului nostru
aparat de fotografiat s-a asezat un fir de
praf. Metrologii ne pot spune ca un fir de praf are 2 - 5 mm lungime
si cam 25 microni diametru. Un fir de par uman are circa 40 microni
si ne-ar face foarte furiosi daca l-am descoperi alipit pe
obiectivul nostru! Impricinatul fir de praf are 5 x 0,025 = 0 mm patrati. Lentila frontala a obiectivelor moderne are peste 30 mm diametru,
adica peste 700 mm patrati īn suprafata. Aceasta
īnseamna ca firul de praf ar obtura 0,017 % din lumina
incidenta, destul de putin as zice eu.
Pe de alta parte, la intrarea luminii īn obiectiv, datorita
schimbarii indicelui de refractie aer - sticla se pierd cam 1- 2 %
din lumina incidenta - si la fel la fiecare interfata aer -
sticla sau sticla - aer, iar producatorii importanti de
obiective depun eforturi sustinute pentru a minimiza pierderile. Nu gresim
prea mult daca spunem ca fiecare procent cāstigat din lumina
transmisa mai departe se plateste de consumator cu multi
dolari īn plus! Cele mai perfectionate - si foarte scumpe - obiective nu
transmit mai mult de 95% din lumina incidenta, restul se pierde prin
reflexii parazite sau difractie si contribuie la cresterea voalului
general al negativului.
Ce facem daca nu este un singur fir de praf? Sunt doua, zece, o
suta? Dar daca suntem fericitii posesori ai unui aparat cu obiective
interschimbabile si care expune prafului doua suprafete? Pierderile
de lumina se multiplica de doua, zece, o suta sau
doua sute de ori, desigur. Dar daca pe lentila obiectivului sunt
si urme de grasime de la degetele unui fotograf neglijent? Cāt de
mult afecteaza murdaria obiectivului calitatea fotografiei? In mod cert
o afecteaza! Orice fir de praf determina sporirea procentajului de
lumina "parazita" care induce o diminuare a contrastului
pe negative. Dar cāt de mult este prea mult?
Pentru a raspunde la aceasta īntrebare am
facut urmatorul experiment: am murdarit un filtru de
sticla optica incolora plan-paralela, cu multa
grasime, asa cum puteti vedea mai jos.
Filtrul murdar pentru experiment.
Am efectuat apoi o fotografie a unui subiect cu zone de
stralucire ridicata, cele mai afectate de murdaria de pe obiectiv. Fotografia din stānga este facuta
fara filtrul preparat mai sus, iar cea din dreapta cu filtrul
atasat pe obiectiv.
Fotografie fara filtru
Fotografie cu filtru
NOTA: fotografiile sunt executate cu Minolta Dimage 7, F=200 mm
(equiv), T = 1/180, d = 3 . Pozele au fost
descarcate īn PS, taiate la dimensiunile adecvate si salvate
pentru WEB, fara nici o alta prelucrare!
Va propun sa analizati singuri rezultatul,
tinīnd cont si de gradul exagerat de murdarie al filtrului
folosit.
Ce-i de facut?
De īndata ce a fost atinsa masa critica de consumatori
īngrijorati, au fost lansate pe piata si produsele
"perfecte" pentru curatirea obectivului. Au fost propuse
tot soiul de substante cum ar fi: alcoolul metilic, etilic, propilic
(izopropilic), formaldehida (formol), acetona si multe altele.
Pentru a-si putea īndeplini perfect sarcina, aceste preparate trebuie
sa īntruneasca o serie de conditii
a) sa fie un cāt mai bun solvent pentru impuritatile depuse pe
obiectiv,
b) sa nu lase reziduuri uscate pe lentila tocmai curatata,
asa īncāt un minuscul fir de praf de praf sa fie īnlocuit cu o
pata de saruri pe īntreaga lentila frontala a
obiectivului.
c) sa nu atace alte componente ale aparatului
de fotografiat. Un obiectiv modern este acoperit cu mai multe straturi de
fluoruri de calciu si alte saruri ca strat antireflex
(MultiCoated), sensibile la abraziune - mult mai sensibile decāt sticla
optica. Apoi, unele dintre elementele obiectivului sunt lipite īntre ele
cu ulei de cedru, care poate fi modificat/dizolvat/dislocat de produsul
folosit pentru curatirea lentilei frontale. Am vazut astfel de rezultate pe
niste obiective care aratau "īnflorite" foarte frumos,
dar erau bune doar ca obiecte decorative! In al treilea rānd, exista o
serie de elemente īn miscare īntr-un obiectiv, si as aminti:
piesele īn miscare la focalizare, la zoom (obiective cu lentile
flotante, de ex.), sau īnchiderea si deschiderea lamelelor diafragmei.
Toate aceste piese sunt unse de producator cu o vaselina speciala,
grafitata, care sa reziste mult timp ca si la o gama
larga de temperaturi. Cantitati minime din solutia de
curatat lentilele ar modifica sever calitatile unui
obiectiv, calitati pe care producatorul s-a straduit
sa le obtina, iar utilizatorul sa le plateasca.
d) lentilele unor aparate fotografice de larg consum
sunt realizate din materiale plastice de īnalta densitate. Solutiile de
curatire utilizate pot dizolva pur si smplu portiuni din
lentila frontala, alterīnd iremediabil acel obiectiv.
Ce gasim pe piata?
Solutii: ECLIPSE lens cleaner este un produs ce include 60 ml
solutie (componenta activa este metanolul sau alcoolul metilic), 10
servetele din microfibra si un aplicator. Solutia se
evapora foarte rapid si nu lasa urme pe lentile. Se
aplica cāteva picaturi pe un servetel, dupa care se
sterge foarte usor, īntr-o singura directie, locul dorit. Se
pliaza servetelul si cu o portiune uscata a sa,
se repeta procesul, daca este nevoie. In schimbul a 8 USD primiti flaconul cu solutie, un
aplicator si 10 servetele. Produsul este recomandat de Tokina
Hoya Kenko USA,
(filtrele si lentilele Hoya), de Fuji, Hasselblad, etc.
servetele E-WHIPE sunt formate dintr-un suport
din microfibre, īmbibat īntr-un amestec de alcooli (principalul component
este alcoolul metilic sau metanolul). Producatorul sustine ca,
īn acest fel, se evita deversarea unei cantitati excesive de
solutie pe componentele optice, care ar putea
produce stricaciuni. Procedura de stergere este similara celei
descrise mai sus. Producatorul specifica īn mod expres ca
produsul nu este recomandabil pentru curatarea CCD-ului aparatelor digitale!
Este livrat īn pachete de 25 bucati si costa 25 USD.
D-TAK sunt servetele fara scame
tratate cu o substanta adeziva. Este destinat stergerii
prafului de pe lentile. Stergerea se face prin aplicarea foarte
usoara a servetelului pe suprafata de curatat.
Are dezavantajul ca poate lasa urme de substanta adeziva
pe lentile dar care poate fi īndepartata cu alcool metilic. Se
gaseste īn pachetele de 8 bucati si costa 4
USD.
Alte produse utile pentru curatatul prafului de pe
lentile: o pensula cu par foarte fin, o butelie cu aer comprimat
prevazuta cu un ajutaj pentru directionarea fluxului de aer, etc.
Cum procedam?
Cea mai buna metoda de a pastra lentilele curate este
preventia!
Iata cāteva idei
a) īmpiedicati depunerea prafului pe lentila frontala daca
aveti montat permanent un filtru UV pe obiectiv. O investitie de
cātiva USD protejeaza una de cāteva sute de USD! Din cānd īn cānd,
filtrul poate fi demontat si curatat fara grija de a
zgāria obiectivul. Aceasta metoda are īnsa un mic dezavantaj -
la obiectivele superangulare cu focala mica poate apare vignetarea
- dar exista si un tratament - filtre cu monturi foarte subtiri
(slim).
b) pastrati aparatul cāt mai mult timp īn
husa lui de protectie; daca nu are, cumparati una de
dimensiuni adecvate. Este adevarat ca astfel mai putine persoane
vor īntoarce, admirativ, capul dupa dvs aparatul
dvs., dar arta cere si sacrificii!
c) cānd plecati la mare, lasati
aparatul acasa! Micropicaturile de apa sarata au efect
coroziv extrem de puternic asupra partilor metalice ale aparatului,
iar nisipul foarte fin al plajei patrunde peste tot si este foarte
abraziv. Daca totusi īl luati, ambalati bine aparatul īn
mai multe pungi etanse din plastic, de unde-l veti scoate doar īn
momentul cānd fotografiati.
d) cānd venti cu aparatul dintr-un mediu rece,
īntr-unul mai cald (si mai umed), lasati aparatul īn husa lui
sa se acomodeze termic. Altfel riscati producerea de condens, īn
special pe lentile, condens care atrage si "cimenteaza"
firicelele de praf.
Dar daca totusi lentilele s-au murdarit?
In ordine descrescatoare, preferintele mele vizeaza
1. aerul comprimat - care nu implica contactul direct cu
suprafetele de curatat, nu produce zgārieturi dar nu
īndeparteaza petele de grasime;
2. solutii alcoolice si lavete de microfibra, mai comode - dar mai
scumpe - fiind cele impregnate de producator;
3. periutele din par foarte fin - īnsa un fir de nisip
ramas de la precedenta curatire, printre firele periutei,
poate zgāria lentila frontala daca utilizatorul este prea
insistent.
In īncheiere, doua
recomandari
a) efectuati curatirea acasa, īn
liniste, cu rabdare si numai īn cazuri exceptionale īn
locatie; puteti scapa aparatul pe jos si atunci un mic
necaz se transforma imediat īntr-un MARE necaz!
b) persistenta si
ambitia nu se īmpaca bine cu toaleta obiectivelor; daca nu
reusiti de la prima īncercare, nu insistati; recurgeti la
asistenta unui atelier de specialitate.
 Calin-Stefan Ragalie
|
