INTRODUCERE IN ARTA FOTOGRAFICA

INTRODUCERE IN ARTA FOTOGRAFICA

FOTOGRAFIA:

Notiuni introductive:

A fotografia= a scrie prin intermediul luminii

Aparate: -analogic

-digital

Componentele aparatului de fotografiat:

1. Camera obscura: cutie paralelipipedica, pe un perete exista un orificiu iar pe peretele opus apare imaginea rasturnata (rigid, deformabil).
2. Obiectivul:ansamblu de lentile convergente (fix, interschimbabil)
3. Dispozitiv de vizare: geamul mat din camera obscura (direct, lateral)
4. Dispozitiv de memorare: caseta de film, material color de diapozitiv (fix, interschimbabil)
5. Obturator: lamele montate intre lentilele obiectivului (central, focal)

Rezolutie:

-monitor: 72

-fotografie: 256

Formate:

1. Formate mici: laica foloseste film perforat 24x36 mm
2. Formate mijlocii: l=6cm 6x6cm, 6x9cm, 6x7cm, 6x8cm
3. Formate mari: 9x12cm, 9x13cm, 13x18cm, 18x24cm

Reguli si principii de fotocompozitii:

Axele de simetrie ale imaginii sunt linii slabe ale imaginii (cadrului) in consecinta e bines a plasma subiectul in linii si in puncte forte.

Regula lui 3:

Pozitionarea subiectului dupa linii si puncte forte:-4 linii forte care capteaza privirea

-4 puncte forte la intersectia celor 4 linii

Prima dioagonala: diagonala principala/ ascendenta (viitor, optimism)

A doua diagonala: diagonala secundara/ descendenta (pessimism)

Peisajul:

Se fotografiaza pe lat.Linia orizontului trebuie sa fie paralela cu laturile orizontale ale cadrului, ocupand de regula una dintre cele doua linii forte.Exista linii reale sau inchipuite in cadru. Liniile drepte orizontale induc senzatia de calm. Liniile drepte verticale induc senzatia de tensiune, semetie, simetrie. Liniile frante induc senzatia de tensiune, in unele cazuri chiar dezordine.

Echilibrul tonal in imaginile alb/negru:

O mica portiune de alb (ca suprafata) reuseste sa echilibreze o mare suprafata de negru.Griul este camelonic.Slujeste cateodata negrul, cateodata albul. Comparatiile intre tonalitatiile de negru sublineaza valoarea unei tonalitati de negru.

Exista si figure geometrice inchipuite in imaginea fotografica care pot fi interpretate.

O imagine fotografica ce contine numai linii drepte e o imagine sobra, rece. De aceea imaginea va fi indulcita daca apar linii curbe (existente sau inchipuite). Liniile curbe cu concavitatea in sus sugereaza optimism, voiosie, iar cele cu concavitatea in jos sugereaza pessimism.

Obiective ale aparatului de fotografiat:

Obiectiv= sistem optic centrat, convergent care proiecteaza pe materialul fotografic (film) o imagine reala, rasturnata a subiectului fotografiat. In cauzul aparatului foto digital aceasta imagine este proiectata pe captorul de imagine care inlocuieste filmul.

In ansamblul obiectivului lentilele care il formeaza sunt atat convergente cat si divergente.

Exista 3 tipuri de lentile convergente: biconvexe, planconvexe, concavconvexe (menisc convergent)

Exista 3 tipuri de lentile divergente: biconcave, planconcave, convexconcave (menisc divergent)

Din punct de vedere teoretic vom asimila un obiectiv fotografic cu o lentila convergenta subtire.

Aberatiile unui obiect fotografic:

Lumina: rosie: 700 nanometri,albastra,violet: 400 nanometri, alba: amestec culori.

1. Aberatie cromatica: daca lentila ar fi perfecta am avea un singur focar.

2. Aberatie sferica: imaginea unui obiect plan asezat perpendicular pe axa optica nu se formeaza pe un plan ci pe o suprafata sferica cu concavitatea spre lentila.
3. Aberatie de curbura de camp

4. Aberatia de distorsiune: in urma aberatiei de distorsiune imaginea unui obiect patratic plan asezat perpendicular pe axa optica este una distorsionata fie sub forma de butoias fie sub forma de pernita.

5. Aberatia de coma: in urma acestei aberatii imaginea unui obiect punctiform este o imagine alungita cu atat mai alungita cu cat obiectivul punctifor este situate mai departe de axa optica.
6. Aberatia de astigmatism: un obiect care poseda aceasta aberatie nu reuseste sa redea simultan clar amanuntele radiale si tangentiale ale unui obiect.

Caracteristiciile ale unui obiect fotografic:

Distanta focala:(lungimea focala) este la un obiect fotografic distanta de la centrul optic al obiectivului la planul filmului atunci cand obiectivul este pus pe infinit. In functie de lungimea focala se modifica unghiul de cuprindere a obiectivului, intelegem prin unghi de cuprindere unghiul cae se vede din centrul optic al obiectivului diagonala formatului.

In cazul particular al formatului laica numit si format 135.

Din punct de vedere al distantei focale si a unghiurilor de cuprindere se poate face o clasificare a obiectivelor.

OBS: Majoritatea obiectivelor sunt obiective cu distante focale standardizate. Pentru un anumit format obiectivul numit normal are un unghi de cuprindere de aproximativ 45˚ atat cat este unghiul de cuprindere a unui ochi omenesc mediu (normal). Exemplu: la formatul laica obiectivul normal este obiectivul cu distanta focala de 50mm apropiat de diagonala formatului care este de 43mm. Obiectivul cu distanta focala mai mica decat distanta focala a obiectivului normal sunt numiti grandaungulare, iar obiectivul cu distanta focala mai mare decat distanta focala a obiectivului norma sunt numite teleobiective.

Luminozitatea obiectivului:

Avand 2 obiective diferite cu aceeasi lungime focala este evident ca cel care are diametrul diafragmei deschise la maxim lasa sa treaca prin ele o cantitate mai mare de lumina. Prin definitie numim deschidere relative sau deschidere utila raportul  L= D/f , unde D este diametrul diafragmei maxim deschisa, iar f este distanta focala a obiectivului.

Valorile diafragmelor, scala diafragmelor, scala deschiderilor L0,L1,L2,..,Li,Li+1.

Sirul de numere de la numitori constituie scala internationala de valori de diafragme care este in acelasi timp scala luminozitatiilor 2.5/5=1/2

Pe inelul ornamental al obiectivului sunt trecute caracteristiciile fundamentale ale obiectivului: CARL, ZEISS, TESSAR 1 ;5cm

Distanta de lucru:

(utila) Este practic distanta intre inelu de prindere al obiectivului (umarul lui) si planul filmului. Doua obiective care au aceeasi distanta de lucru pot fi schimbate pe aceelasi aparat. La cele mai raspandite aparate foto din Romania (practica) distanta de lucru este de 45.4mm la aparat foto laica, zorchi, fed. Distanta utila este de 28.8 mm. Profunzimea de focar numita si toleranta distantei de lucru (utile).

Calitatiile de baza ale obiectivelor fotografice:

Rezolutia sau puterea de separare a obiectivului se exprima in numar de linii ce se pot vedea distinct pe lungimea de un mm, liniile fiind alternative albe, negre si de egala grosime, un obiectiv modern are rezolvarea de circa 100 perechi de linii pe mm. Rezolvarea depinde de deschiderea diafragmelor cu care lucram, este maxima pt valorile mijlocii ale diafragmei 5 . Rezolvarea descreste spre valorile mai mici ale diafragmelor din cauza aberatiei a filmului si de asemenea deschiderea pt valori mai mai mari a diafragmelor din cauza aberatiilor care se produc la deschideri circulare de diametru mic. Contrastul este asigurat de obiectiv.

Timpuri de expunere:

Prin conventie tipul de baza a fost ales timpul de o secunda si in functie de el s-a construit scala timpiilor. Cerinta de baza este ca avand un timp de expunere in timpii invecinati sa dubleze timpii intr-un sens iar in sensul celalalt sa injumatateasca.

Timpii de expunere pe tamburul timpiilor aparatului de fotografiat nu se noteaza ca fractie ci se noteaza ca numitorul fractiei din sirul 1.

Notarea 1,2,4,8,16,30,60,125,250,500,1000 etc.

Se numesc indici ai timpiilor de expunere puteriile numitorilor din sirul 2.

IT: 0 ,..

In mod asemanator se introduc indicii diafragmelor 1:1, 1:1.4, 1:2, 1:2.8, 1:4, 1:5.6 etc

Asemanator indicile diafragmelor sunt puteriile numitorilor.

ID: 0 etc

Prin indicii de expunere intelegem indicii de diafragma si de expunere.

IE=ID+IT / (EV)LW -indicii de expunere

Blitzul (lampa fulger electronic):

Poate fi incorporat in aparatul fotografic sau anexa a acestuia. Este un mijloc comod care permite fotografierea in conditii de lumina foarte slaba. Blitzul modern este un dispozitiv electronic la care piesa de baza este un tub de descarcare intr-un gaz inert. Gazul inert folosit este xenomul care daca este transversat de un current de intensitate mare devine luminescent, spectrul emis fiind asemanator cu spectrul soarelui, deoarece se spune ca blitzul functioneaza lumina de zi.

Important in cazul blitzului este notiunea de numar director (ND); (GN numar ghid, ne da informatie despre puterea blitzului numeric numar director este egal cu produsul in distanta in numar inmultit cu valoarea diafragmei stiind numarul director si masurand distanta pana la distanta de fotografiat putem determina valoarea diafragmei de lucru. Daca numarul director este egal cu 20 distanta 5m rezulta valoarea diafragmei 4.

ND= distanta (m) x-valoarea diafragmei

ND=20 dist=5m rezulta valoarea diafragmei=4

Numarul director este dat de firma producatoare pentru filmul de sensibilitate normala 100 ASAL echivalent 21˚D/N, cu cat ND este mai mare cu atat blitzul este mai puternic.

Perfectionari ale blitzului modern:

1. Blitzul automatic are inclus in circuitul sau un exponometru care masoara lumina reflectata de subiect si intrerupe descarcarea tubului x atunci cand cantitatea de lumina este suficienta pentru o expunere  corecta. Blitzurile automate pot lucra in regim automat cu una sau mai multe valori de diafragme.
2. Blitzul TTL foloseste in locul exponometrului propriu exponometru de fotografiat prin obiectul aparatului.
3. Declansarea prin simpatie sau satelizare.
4. Blitzul stroboscop permite multiple declansari astfel incat miscarea subiectului poate sa fie descompusa in imagini partiale care sunt radate pe aceelasi negativ.

Exponometre:

Sunt dispozitive cu ajutorul carora putem determina fluxul luminos incident s-au reflectat. Ele au la baza un fototraductor care poate fi o fotocelula cu selenium, o fotorezistenta, o fotodioda si un fototranzistor. Rezultatele obtinute la exponometru modern permit in functie de sensibilitatea generala a filmului pe care o selectam pe exponometru sa determinam expunerea corecta. Expunerea este data de perechi echivalente, timp de expunere + valoarea de diafragma. In aceelasi timp putem citi pe exponometru valoarea indicelui de expunere. Avantajele exponometrelor cu selenium nu necesita in circuitele lor introducerea unor surse de current, dezavantajul este acela ca in timp exponometrul cu selenium imbatranesc. Un alt avantaj este ca celula cu selenium are o sensibilitate spectrala asemenea cu cea a ochiului uman si apropiata de sensibilitatea spectrala a filmelor pancromatice. Celula cu selenium functioneaza pe baza efectului fotoelectric extern. Ea este construita dintr-un suport care este o placuta de fier, pe suport este depus un strat subtire de selenium cristalizat iar peste aceasta un strat extreme de subtire transparent din aur. In acel moment in selenium se elibereaza electroni care au sarcina negativa care sunt atrasi de anod. Cu ajutorul unui exponometru putem sa masuram lumina incidenta sau lumina reflectata de subiectul reflectat. Exponometrele sunt astfel atalonate incat functioneaza correct si determina o functie corecta in care subiectul fotografiat are o putere de reflexie echivalenta cu cea a unui camp gri 18%.

Metoda de masurare a luminii reflectate:

1. Se seteaza sensibilitatea filmului folosit
2. Se indreapta fereastra fototraductorului spre subiectul fotografiat

Metoda de masurare a luminii incidente:

1. Este cea mai precisa. Metoda consta in urmatoarele: se selecteaza sensibilitatea generala a filmului
2. Se introduce peste fereastra fototraductorului difuzorul alb laptos.

Vi cu exponometrul langa subiectul de fotografiat si indrepti difuzorul spre sursa de lumina.

Aparatul de marit:

Este instrumental principal al unui laborator fotografic manual. Este de fapt un aparat de proiectie vertical, partiile importante fiind:

1. Camera de lumina
2. Grupul condensor
3. Rama port negativ
4. Obiectivul

Toate aceste parti sunt asamblate si montate pe o tija de suport in care sunt prinse pe o tija de proiectie.

Proiectia negativului:

Se face pe o rama care se aseaza pe planseta.

Modul de lucru:

1. Se introduce in rama negativului (filmul)
2. Se aprinde becul de proiectie si prin culisarea portului aparatului de-a lungul tijei suport se regleaza aproximativ dimensiunea proiectiei
3. Se regleaza claritatea imaginii proiectate cu diafragma obiectivului de proiectie complet deschisa, reglare care se realizeaza deplasand obiectivul in sus sau in jos
4. Ajustarile de marime si calitate fine se fac repetand cele spuse la 2 .
5. Se pune in fata obiectivului filtrul rosu
6. Se aseaza in rama de proiectie hartia fotografica si se include diafragma obiectivului la valoarea cu care dorim sa lucram.
7. Se indeparteaza filtrul si se expune hartia fotografica pe durata pe care o dorim. Anexa aparatului de marit este temporalizatorul numit ceas de expunere si are doua functiuni: a. permite aprinderea si stingerea becului de proiectie; b. permite aprinderea becului de proiectie pe o durata prestabilita. Majoritatea temporalizatoarelor au posibilitatea sa varieze aceasta durata pe un interval de timp cuprins intre 1 secunda si 60 secunde. Ele pot fi dispozitive mecanice, electromecanice sau electronice. In situatia in care dorim sa realizam o fotografie de dimensiuni mai mari decat permite aparatul in mod normal executam proiectia pe podea sau pe un perete vertical.

Materiale fotografice (fotosensibile):

Se bazeaza pe sensibilitatea la lumina a halogenurilor de argint. Bromura de argint, clorura si iodura de argint sunt intrebuintate.
Azotat de argint: AgNO3

Sare de bucatarie: NaCl

Ag + Cl => AgCl => precipitatul este de culoare alba

Materialele fotosensibile se impart in doua mari grupe deosebindu-se fundamental prin suportul lor. Cele negative au suportul lor: sticla transparenta, celluloid, acetate de celuloza, sau alta masa plastica transparenta. Materialele numite hartii fotografice au suportul alb, opac putand fi hartie, carton alb sau o masa plastica alba. Pe suport se aplica o pelicula gelatinoasa subtire cu o grosime cuprinsa intre 3 si 20 microni, gelatina in care sunt inglobate microcristale de halogenura de argint (AgBr,AgCl,AgI) sau o combinatie a doua dintre ele. Acest strat este stratul fotosensibil. Deasupra acestui strat la materialele negative se asterne un strat subtire protector impotriva deteriorarilor mecanice, strat antiscretch. Pe cealalta parte se pune un strat antihalo care are rolul de a absoarbe lumina parazita create prin reflexii ale luminii pe microgranulele de halogenura si la suprafata de contact intre stratul fotosensibil si suport.

Sensibilitatea generala a materialelor negative:

Este caracterizata cea mai importanta dandu-ne ideea aspupra capacitatii de inegrire a materialelor atunci cand este iluminat cu o anume cantitate de lumina. Aceasta sensibilitate generala se exprima de-a lungul timpului in care au existat mai multe sisteme in care se exprima sensibilitatea generala. In prezent se pastreaza doua si anume Sistemul Aritmetic American numit A.S.A. (American Standard Asociation) si Sistemul German D.I.N. In prezent cele doua sisteme sunt reunite sub numele de I.S.O. dandu-se concomitant atat sensibilitatea A.S.A. cat si sensibilitatea generala D.I.N. In sistemul ASA filmul numit de sensibilitate normala si cel mai des utilizat este filmul cu sensibilitate 100. Un film dublu sensibil are sensibilitatea generala 200. De 4 X sensibilitate 400 etc 800-1600 rar se trece cu sensibilitatea peste 1600. Corespunzator in sistemul german DIN filmul de sensibilitate 100 ASA este 21˚ DIN. In sistemul german dublarea sensibilitatii corespunde unui adaos. De 3˚ DIN ( dublu sensibil 24˚->27->30). Odata cu cresterea sensibilitatii filmului creste granulatia imaginii impreuna pe elemente in aceasta situatie in detaliile obiectului fotografic sunt slabe aceasta este dezavantajul major al filmului de sensibilitate inalta. Avantajul lor este ca putem fotografia la o lumina relative slaba. Daca utilizam un film de sensibilitate redusa, granulatia sa este mica, detaliile obiectului fotografiat castiga in precizie darn u se poate fotografia la o lumina relativ intensa. O alta deosebire din punct de vedere al sensibilitatii genereale este deosebita bazata pe contrastul imaginii. Prelucrand negativul in acelasi tip de renel contrastul unui film de sensibilitate inalta este mai mic decat contrastul unui film de sensibilitate redusa. Materialul fotosensibil pozitiv (hartie fotografica) are sensibilitate mica si aceasta sensibilitate nu este specificata de nici un producator.

Sensibilitatea cromatica a materialelor fotografice negative alb/negru:

In mod natural granulele de halogenura de argint contine stratul fotosensibil. Sunt sensibile la radiatia ultravioleta, violeta, si albastra. Asta inseamna ca lumina actinica care produce imaginea este doar lumina din treimea albastra a spectrului. Practic produce inegrirea halogenurii de Ag orice radiatie vizibila cu lungimea de unda cuprinsa intre 400 -500mm. In prezent se fabrica trei tipuri importante de materiale fotosensibile negative.

1. Materialele nesensibilizate numite si ordinare sunt cele care sunt sensibile la radiatiile mentionate mai sus. Nesensibilizate sunt si materialele positive (hartie fotografica). Cum pentru aceste materiale lumina verde sau cea rosie este inactiva aceste materiale pot fi prelucrate controlat la lumina unei lampi de laborator ce furnizeaza de exemplu lumina verde sau rosie.
2. Materialele ortocromatice: sensibile la lumina ce are o lungime de unda mai mare se obtine inglobandu-se in stratul fotosensibil.Colorantii organici care absorb puternic lumina cu o lungime de unda mai mare decat 500nanometrii (nm). Materialele ortocromatice poseda sensibilitate si in treimea galbena a spectrului in lumina verde si galbena. Aceasta sensibilitate insa nu este la fel de mare ca si sensibilitatea materialelor la lumina din treimea alba a spectrului. Daca sa zicem am socoti in treimea albastra a spectrului este de 100% in treimea galbena a spectrului este de 20%.OBS: Cum treimea rosie a spectrului este inactinica pentru materialele ortocromatice acestea pot fi prelucrate natural la lumina rosie a unei lampi de laborator.
3. Materialele pancromatice au sensibilitate cromatica extinsa. Pt tot spectrul vizibil intre 400-700nm.Nu aceeasi sensibilitate se prezinta insa in toate lungimiile de unda.Materialele pancromatice au cea mai mare sensibilitate in treimea rosie a spectrului.