Publicistica radio - test grila

TRUE/FALSE

1. Publicistica are ca obiect de studiu procesul de comunicare publica, problematica societatii informationale si noile forme si canale de comunicare (internet, fluxul de date transfrontalier).

ANS: T

2. Stirile pot ajunge la ascultatori folosind planul in piramida inversata, planul cronologic simplu, planul cronologic inversat sau planul analitic.

ANS: T

3. Procesul comunicarii are ca finalitate numai transmiterea mesajelor.

ANS: F

4. Pin model de comunicare se intelege: descrierea elementelor procesului publicistic, a relatiile dintre elementele procesului publicistic.

ANS: T

5. Obiectul de studiu al publicisticii il constituie numai procesul de comunicare publica.

ANS: F

6. Definirea procesului de comunicare a generat numeroase controverse.

ANS: T

7. Comunicarea este un proces viu in permanenta evolutie si adaptare.

ANS: T

8. Cea mai simpla schema a structurii procesului de comunicare a fost elaborata de R. Jakobson in anul 1934.

ANS: F

9. Orice perturbatie ce intervine in procesul de comunicare si eercita o influenta negativa reducand fidelitatea sau eficienta transferului de mesaj poarta numele de «bariera de comunicare».

ANS: T

10. In unele situatii, proxemica poate fi o bariera de comunicare.

ANS: T

11. Primul mesaj difuzat pe teritoriul romanesc prin intermediul radioului a fost:

«Alo, alo, aici Radio Romania !»

ANS: F

12. K. Buhler semnaleaza urmatoarele elemente ale comunicarii: cod, canal referent.

ANS: F

13. Microfoanele bidirectionale pot fi transformate in unidirectionale si omnidirectionale.

ANS: F

14. La data de 24 mai 1844 s-a realizat prima transmisie prin intermediul telegrafului intre Washinton si Baltimore.

ANS: T

15. Emisiunea completa este modalitatea cea mai ampla de a trata un singur eveniment.

ANS: F

16. Call-in-ul este genul publicistic care nu permite interventia directa a ascultatorilor pentru a-si exprima opinia.

ANS: F

17. Prin analiza de detaliu se are in vedere stabilirea s 727b19h egmentului de public pentru care se alcatuieste o emisiune.

ANS: F

18. Prima statie de radiom a fost infiintata la Pittsburg in anul 1920.

ANS: T

19. Jingle-ul este un element specific publicisticii radio.

ANS: T

20. Conform opiniei profesorului G. Gerbner, comunicarea este un proces subiectiv, selectiv, variabil si imprevizibil.

ANS: T

21. Feature-ul este genul publicistic care consta in relatari ce insotesc un eveniment.

ANS: T

22. Primul model in care se ridica problema rolului comunicarii intr-o societate sau intr-o relatie sociala a fost elaborat de J. Habermas.

ANS: F

23. G. Marconi este considerat «parintele radioului».

ANS: T

24. Adeptii modelului evolutiv sustin ideea conform careia conflictul social este mai important decat stabilitatea.

ANS: F

25. Stirea radio este alcatuita din lead si corpul stirii.

ANS: T

26. Unele modele ale comunicarii se limiteaza numai la descrierea structurii procesului comunicativ.

ANS: T

27. Prin sistemul de date pentru radiodifuziune (RDBS), receptorii pot beneficia de informatii bursiere sau meteo.

ANS: T

28. Difuzarea stirilor pe baza planului analitic, presupune transmiterea informatiilor in ordinea descresterii importantei lor.

ANS: F

29. Perspectiva psiho-afectiva a construirii unei stiri se refera si la eminenta si proeminenta informatiei.

ANS: T

30. 15 iunie 1920 este data cand radioul devine mijloc de comunicare in masa.

ANS:  F

31. In anul 1897, cercetatorul E. Amstrong a inventat antena.

ANS: F

32. Analiza cantitativa are rolul de a oferi informatii cu privire la punctele tari si slabe ale concurentilor.

ANS: F

33. Planul cronologic simplu al difuzarii stirilor urmeaza schema fapte-consecinte-cauze.

ANS: F

34. Aparitia fiecarui nou media a dat nastere unor stari de confuzie, exagerari, momente de panica.

ANS: T

35. Stirea flash contine elemente definitorii si elemente de background.

ANS: F

36. Orice emisiune radio trebuie sa aiba o forma, o structura si un continut de prezentare in raport cu segmentul de public caruia se adreseaza.

ANS: T

37. Fiecare nou mijloc de comunicare in masa si-am pus amprenta asupra gandirii indivizilor si dezvoltarii societatii.

ANS: T

38. Stirile neplanificabile sunt cele care pot fi difuzate la orice ora, fara a le slabi gradul de eficienta.

ANS: T

39. Difuzarea stirilor, respectandu-se planul cronologic inversat, presupune prezentarea informatiilor in ordinea descresterii importantei lor, difuzandu-le imediat pe cele mai importante.

ANS: F

40. Confom noilor modele, comunicarea nu se reduce numai la transmiterea informatiei sau a mesajelor.

ANS: T

41. Asociatia Prietenii Radiotelefoniei a constituit embrionul radiodifuziunii pe teritoriul romanesc.

ANS: T

42. Una dintre functiile procesorului de microfon este aceea de suprimare a «s-urilor» suieratoare sau prea sonore.

ANS: T

43. Revista presei consta in prezentarea celor mai dezbatute subiecte in presa scrisa fara nici un fel de comentariu.

ANS: F

44. Analizand efectele mesajelor mass-media s-au conturat doua etape.

ANS: F

45. Clasa sociala, grupul primar, identitatea etnica sunt considerate variabile ce apar in procesul comunicarii, ce se interpun intre stimul si raspuns.

ANS: T

46. B. Cohen considera ca presa are succes cand le spune oamenilor la ce sa se gandeasca.

ANS: T

47. Din perspectiva publicisticii putem vorbi de public ca «piata».

ANS: T

48. Dezvoltarea rapida a televiziunii a determinat o anumita rivalitate intre radio si televiziune si a dus la declinul publicisticii radio.

ANS: F

49. Notiunea de «public» nu are nici un element comun cu cea de grup social. 

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Teorie care sustine ca receptorii raspund imediat, identic si direct la mesajele mass-media

ANS:  B

Teorii care au dus la demolarea viziunii binare a comunicarii:

ANS: D

Formatul stirii radio poate fi

ANS: B

4. Microfon utilizat atat pe teren, cat si in studiouri ce reda sunetele provenite dintr-o singura directie

ANS: C

5. Cea mai simpla schema a procesului de comunicare a fost propusa in anul 1934 de catre

ANS: C

6. Specialist in stiinte politice care s-a aplecat asupra studierii efectelor propagandei din anii 1920-1930 in SUA si care a propus un model liniar al comunicarii, bazat pe cinci intrebari

ANS: B

7. Lingvist care imbogateste schema comunicarii pornind de la cea propusa de K. Buhler si introducand inca trei elemente

ANS: C

8. Este considerat «parintele telegrafului electric»

ANS: A

9. Instrument numit «condeiul reporterului»

ANS: C

10. Element de legatura, melodic, specific publicisticii radio

ANS: B

11. Gen publicistic care permite interventia directa a ascultatorilor pentru a-si exprima opinia in legatura cu un subiect foarte controversat.

ANS:  A

12. Teorie in care mesajele media erau comparate cu niste gloante magice care sunt receptate in mod uniform de toate categoriile de public

ANS: C

13. Structura stirii radio presupune existenta a doua elemente:

ANS: B

14. Genul publicistic cel mai raspandit pentru colectarea informatiei, numit si inima jurnalismului audiovizual»

ANS:  C

15. Utilizate cu precadere in studiouri, aceste microfoane aplatizeaza si colecteaza sunetele de la doi vorbitori aflati fata in fata

ANS: A

16. Ocupa un loc aparte in cadrul genurilor jurnalistice de informare, fiind o simbioza intre informatia pura si constructia artistica

ANS: C

17. Mesaj specific prin care emitatorul primeste raspuns de la receptori

ANS: B

18. Fiecare dintre elementele noi, in raport cu cunostintele prealabile, cuprinse in semnificatia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicatie a unui instrument) se numeste:

ANS: C

19. Ascultatori care in mod intamplator au receptat o emisiune sau au auzit de ea de la prieteni

ANS: D

20. Teorie care se refera la functia mass-media de a construi ordinea de zi a opiniei publice

ANS: D

21. Tip de comunicare ce presupune prezenta obligatorie a gate-keeper-ului

ANS: D

22. H. D. Lasswell mentioneaza trei functii ale comunicarii de masa. La acestea, Lazarsfeld si Merton mai adauga functia

ANS: A

23. Autor al modelului de comunicare in care se ridica problema rolului comunicarii intr-o societate sau intr-o relatie sociala.

ANS: C

24. Este genul publicistic care nu contine nici un fel de inserturi si care este cel mai frecvent intalnit in corespondenta radiofonica

ANS: B

25. Intrebari folosite in realizarea unui interviu prin intermediul carora se urmareste sa se afle cauza unei actiuni sau decizii.

ANS: B

26. Daca un reportaj nu este transmis in direct se recomanda inaintea difuzarii parcurgerea mai multor etape:

ANS: D

27. O stire poate ajunge la ascultatori urmand schema: fapte-consecinte-cauze, deci pe baza planului

ANS: A

28. J.J.Van Cuilenburg si colaboratorii sai amintesc trei aspecte ale informatiei:

ANS: C

29. In functie de dimensiunea temporala a evenimentelor si situatiilor pe care le relateaza, stirile pot fi:

ANS: A

30. Element de «ambalaj» vorbit in centrul caruia se afla sloganuri menite sa sustina imaginea respectivului post de radio

ANS: C

31. A studiat si a produs undele magnetice, pornind de la teoria electromagnetica a luminii elaborata de fizicianul J. C. Maxwell

ANS: D

32. Genul publicistic care consta in relatari ce insotesc un eveniment (declaratii, analize, documentare)

ANS:  A

33. Tip de interviu care prezinta informatia sub forma raspunsurilor directe pe baza carora se poate constitui materialul factual pentru stiri

ANS: B

34. Analizand efecte mesajelor mass-media s-au conturat trei etape:

ANS: C

35. Autor care sustine ca media are rolul de a stabili reciprocitatea dintre agenda media, agenda cetatenilor si agenda actorilor politici:

ANS:  B

36. Analizand procesul de comunicare, K. Buhler remarca urmatoarele elemente:

ANS:  A

37. Microfoane care capteaza sunetele venite din toate directiile:

ANS:  C

38. Este considerat “parintele radioului”

ANS:  C

39. Gen publicistic considerat “inima jurnalismului audiovizual”

ANS:  B

40. Element de legatura, specific publicisticii radio care consta intr-un fragment melodic

ANS:  B

41. A elaborat modelul liniar al comunicarii pe baza a cinci intrebai («cine?», «ce spune?», «cui ?», «prin ce canal ?», « cu ce efect ?»

ANS:  C

42. Ofera date despre mediul tehnologic, politic, legislativ, demografic, psihologic.

ANS:  C

43. Drop-in-ul poate fi intalnit si in forma :

ANS:  B

44. Seamana intr-o oarecare masura cu reportajul de radiojurnal, parcurgandu-se aceleasi etape pentru pregatirea sa, avand aceeasi structura, dar este mai lung decat acesta, iar timpul disponibil pentru pregatirea sa este mai mar:

ANS:  A

45. Interviu in care reporterul furnizeaza faptele si ii solicita interlocutorului sa le comenteze

ANS:  C

46. A “comunica nu inseamna numai a emite si a primi, ci si a participa, la toate nivelurile, la o infinitate de schimburi diferite care se incruciseaza si se interfereazacu altele ». Afirmatia ii apartine lui:

ANS:  A

47. Prima emisiune oficiala, romaneasca s-a difuzat la data:

ANS:  B

48. “ Sa nu se creada ca radiofonia este o chestie numai de distractie. Radiofonia este de o mare importanta sociala, pentru raspandirea culturii si pentru unificarea sufletelor.. ». Afirmatia ii apartine lui:

ANS:  A

49. Microfon care reda sunetele provenite dintr-o singuradirecti:

ANS:  C

50. “Vocea radiofonica” se formeaza:

ANS:  B

51. Informatiile legate de numarul aparatelor reglate pe un anumit post, la diferite ore ale zilei sunt oferite de:

ANS:  A

52. Teorie care sustine ca media are functia de a ierarhiza, de a ordona, de a stabili subiecte si teme prioritare:

ANS:  B

53. Autorul teoriei potrivit careia mintea eul si societatea sunt constructii, evaluari personale si definitii de roluri pe care le obtinem prin interactiunea simbolica:

ANS:  B

54. Teoria influentei selective, teoria diferentelor individuale, teoria diferentierii sociale, teoria relatiilor sociale au dus la:

ANS:  A

55. Autorul modelului care sustine ca procesul de comunicare este subiectiv, selectiv. Variabil si imprevizibil

ANS: B

56. Media constituie una dintre sursele care nu schimba atitudinile, comportamentul, ci cel mult le intareste sau le confirma. Ideea este intalnita in etapa:

ANS: C

57. Parintele «teoriei cultivarii» este

ANS: A