Alfabetizarea muzicala, ghid operational

in explorarea fascinantului univers al muzicii

Plecand de la una din ideile de substanta formulate de marele pedagog roman D.G.Kiriac, anume ca: ,,Soarta muzicii romanesti se hotaraste in scoala", putem spune ca in conditiile contem- porane acest destin se profileaza din primii ani de gradini.

,,Arareori exista copii in intregime antimuzicali, caci fiecare este oarecum inzestrat, sensibil,re-ceptiv si capabil de progress, apt pentru educatia muzicala",sustinea K.Orff.

De la cea mai frageda varsta, muzica buna capteaza interesul copiilor datorita tocmai specifi-cului de a se adresa vietii afective a acestora. Inca inainte de a merge la gradinita, copiii mani-festa o deosebita placere la auzul muzicii, traind adevarate emotii artistice.Pornind de la o astfel de constatare, in activitatea pe care o desfasuram avem in atentie imbinarea armonioasa a tutu-ror elementelor de structura muzicala cu cele de metodica, de utilizare a proceselor de fixare si constientizare a sunetului musical in memoria copilului de varsta prescolara si de asimilare a acestuia.

Cantecele, jocurile muzicale si exercitiile pe care le folosim in desfasurarea activitatii muzicale reprezinta o fresca a vietii, a lumii inconjuratoare cu tot ce poate capta atentia si emotiona sufle-tul copilului de varsta prescolara .In sunetele muzicii copilul gusta din frumusetea naturii.Muzica ii imbogateste trairile, ii dezvolta sensibilitatea, ii contureaza personalitatea. Cu acest prilej, copiii in-susesc cunostinte privitoare la intonarea corecta a sunetelor care difera ca inaltime si durata, dezvolta simtul ritmic, melodic, armonia si nu in ultimul rand, dezvolta memoria auditiva, iar in mod deosebit, pe cea reproductiva. Ea formeaza capacitatea copilului de a realiza o melodie din punct de vedere al tempoului-lent, vioi, foarte vioi- al duratei si al inaltimii sunetului.

In activitatea mea zilnica, bazandu-ma pe particularitatile perceperii si interpretarii muzicale de catre prescolari, am cautat sa imbin cat mai armonios elemente de structura muzicala cu cele de metodica ,am incercat sa organizez si sa desfasor activitatile in asa maniera incat copiii sa nu simta constrangerea de a participa, ci bucuria de a fi avut prilejul sa asculte sau sa actioneze. Am imprimat cu pricepere nevoia de miscare, indepartand rigiditatea si creand o atmosfera domi-nata de interes.

Coreland continutul cantecelor cu tema domeniului de activitate, copiii au reusit sa-si largeas-ca orizontul de cunoastere. Astfel, in culori calde si reci, in tenta luminoasa sau sumbra, ei au cu-noscut natura in cele patru anotimpuri.(Ex. ,,Toamna", ,,La cules de vie", ,,Acum e toamna, da!", ,,Iarna", ,,Iarna sa te duci cu bine", ,,Primavara", ,,Primavara a sosit", ,,Cantec de primavara",etc.

De asemenea prinsi in mreaja intamplarilor din ,,lumea celor care nu cuvanta", incantati sau dezamagiti au acceptat sau dezaprobat situatii si comportamente, incercand sa devina mai buni, mai ascultatori, mai harnici, cinstiti, prietenosi .(Ex.,,Vulpea pacalita", ,,Barza si broastele", ,,Cearta", ,,Iepurasul Tup" , ,,Greierasul", ,,Pisicuta", ,,Bondarul", etc.)

Imbracat in minunata haina a sunetelor, cantecul ca si jocul si dansul popular dezvaluie copii-lor frumusetile si bogatiile patriei ,faptele de vitejie ale romanilor, trezind in sufletul lor bucuria de a fi roman.(Ex. ,,Tara mea", ,,Limba romaneasca", ,,Drag mi-e jocul romanesc", ,,Patria mea",etc)

O atentie deosebita am acordat alegerii formulelor ritmice si a fragmentelor melodice prezen-tate in cadrul exercitiilor ritmico-melodice, care facilitau perceperea corecta a duratei si inaltimii sunetelor. Acestea le-am efectuat in mai multe variante: recitare ritmica silabisita, recitare ritmica insotita de batai din palme, mers in ritmul recitativului, la care se adauga batai din palme. La gru-pa pregatitoare, intr-o atmosfera de joc si de miscare pot fi abordate notiunile de patrime si op-time, associate cu denumirile sugestive de ,,pas" si ,,iute",cat si pauzele corespunzatoare. Prin de-sene corespunzatoare, atractive pri n simplitatea si caracterul lor sugestiv se prefigureaza elemen-tele notatiei reale. Trecerea de la concret la abstract si stabilirea raportului de o patrime=doua optimi se face treptat prin desene care prin marimea imaginilor sugereaza raportul real si ajunge la suprapunere imagine- schema ritmica conventional si apoi la schema IП care se pot consolida temeinic prin numeroase exemple frumos ilustrate. Ca probe si modalitati de evaluare am folosit fise in care copiii sa marcheze fiecare patrime prin semnul grafic corespunzator (I) pe una din liniile portativului.

In cadrul jocurilor cu cantec , la grupa pregatitoare , am trecut la jocuri cu miscari mai com-plexe- ,,Brutarii"-sau la jocuri cu o structura noua, de pilda ,,Casuta din padure", desfasurat pe roluri . De asemenea, la aceasta grupa se pot introduce si jocuri in care copiii exprima printr-o intonatie si prin mimica adecvata sentimente de bucurie, de tristete, de exemplu ,,Greierasul".Jo-curile cu text si cant asigura intr-o mai mare masura coordonarea miscarilor copiilor, concordan-ta lor cu caracterul muzicii.

Am remarcat ca introducerea elementelor de percutie: tobite, triangle sau a unor instrumente improvizate declanseaza un interes maxim, o participare totala a copiilor la activitate ,o placere deosebita pentru ei.

O cale moderna de transmitere si de intarire a cunostintelor musicale o constituie folosirea mijloacelor audiovizuale. Prin inregistrari audio am cautat sa evaluez deprinderea copiilor de a canta in grup, in duet, sau solo, priceperea de a respecta linia melodica, tonalitatea si modul in care a fost scrisa piesa muzicala.

In cadrul auditiilor copiii grupei pregatitoare asculta piese din folclorul copiilor, cantece populare , unele piese musicale clasice accesibile lor ( ,,Rapsodia I ", ,,Anotimpurile", etc.), de aseme-nea pot efectua diferite miscari sugerate de textul unui cantec sau sa creeze miscari ritmice, de dans pentru a exprima stari sufletesti, sentimente.

In concluzie putem spune ca educatia muzicala in gradinita se adreseaza tuturor copiilor, indiferent de dotatia lor muzicala si posibila si este necesara sa inceapa la varsta de 3-4 ani.

Dand copiilor informatii despre sunete si notele musicale, despre portative, semnele grafice prin care se reprezinta notele (patrimea, optimea, doimea) despre ritm, melodie, nuanta, tempou, putem spune ca s-a realizat asa-zisa alfabetizare muzicala.