CUM OPTIMIZĂM ORGANIZAREA CLASEI?
Interactiuni complexe în ora de matematica
Cum abordam nuantat tratarea diferentiata?
Pedagogia ºi psihologia modernã se manifestã frecvent împotriva sistemelor de catalogare ºi
repartizare a elevilor unei clase pe grupe de abilitãþi. Totuºi acest fapt e compensat de necesitatea de
a diversifica actul didactic pânã la individualizare pentru a rãspunde nevoilor fiecãrei persoane.
În mod special în predarea-învãþarea matematicii, fenomenul diferenþierii elevilor apare pregnant, dar
cu fluctuaþii mari pe parcursul ºcolaritãþii, fluctuaþii care nu sunt definitorii ºi nici predictive.
De aceea, împãrþirea clasei pe categorii de elevi are, pe de o parte, avantajul cã permite o mai
mare diversificare ºi adaptare a sarcinilor (i.e. sarcini diferite pentru interese diferite), dar, pe de altã
parte, are dezavantajul unei segregãri ce poate avea consecinþe nefaste în evoluþia copilului. Pentru a
preîntâmpina aceste efecte, este deosebit de important ca grupele stabilite sã fie extrem de flexibile,
iar elevii sã fie stimulaþi sã migreze cãtre un nivel de abilitate mai înalt.
Prin împãrþirea clasei în grupuri mici responsabilitatea fiecãrui elev faþã de grup creºte foarte
mult. În loc sã reprezinte a 26-a parte dintr-o clasã de 26 de copii, elevul reprezintã un sfert dintr-un
grup de 4. Nu mai trebuie sã aºtepte ca alþi 26 de potenþiali participanþi sã-ºi spunã pãrerea înainte ca
ea sau el sã poatã fi implicat într-o activitate.
Plasarea într-o anumitã categorie de abilitãþi trebuie fãcutã numai pe baza
unei înregistrãri sistematice a nivelului de achiziþii ale fiecãrui elev. În acest
mod, vã verificaþi intuiþia ºi aprecierea globalã fãcutã asupra elevului, îi puteþi
oferi elevului stimulente pentru perfecþionare, puteþi argumenta pãrinþilor
motivele care au determinat catalogarea ºi îi puteþi convinge mai uºor cã
acest demers este în avantajul copilului.
Evaluati!
Pentru una dintre clasele la care lucraþi, realizaþi o distribuþie a elevilor în grupe de lucru omogene
din punctul de vedere al nivelului de achiziþii ale elevilor, apoi o distribuþie în grupe eterogene.
Desfãºuraþi activitãþi folosind cele douã moduri de distribuþie ºi comparaþi interacþiunile din cadrul
grupurilor.
Cum organizam si monitorizam clasa în situatii problematice?
Cadrul didactic are numeroase responsabilitãþi atunci când se desfãºoarã activitãþile pe grupe,
variind de la cea de instructor la participant ºi consultant. Uneori, el adoptã o poziþie neutrã,
determinându-i astfel pe copii sã-ºi asume întreaga responsabilitate pentru ceea ce fac ºi spun. Una
dintre primele reguli referitoare la evaluarea activitãþii pe grupuri mici este aceea de a fructifica fiecare
ocazie pentru a evalua calitatea muncii în grup, aprofundarea înþelegerii diferitelor aspecte abordate
sau creºterea gradului de cooperare.
Managementul clasei presupune planificarea anterioarã a activitãþilor ce urmeazã a fi desfãºurate,
precum ºi cunoaºterea ºi aplicarea de cãtre profesor a unor tehnici specifice, necesare depãºirii
situaþiilor dificile ºi a îmbunãtãþirii rezultatelor procesului de învãþare.
În cele ce urmeazã, prezentãm câteva tehnici de organizare ºi monitorizare a clasei pentru depãºirea
unor situaþii ce pot apãrea în procesul didactic.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Situatii
problematice
Modalitati de actiune
Mulþi elevi nu cunosc
noþiunile necesare
iniþierii activitãþii,
cuprinse în partea de
actualizare
- Reluaþi aceste noþiuni contextual, solicitând rãspunsuri de
la cât mai mulþi elevi.
- Anticipaþi aceste situaþii ºi cereþi elevilor sã recapituleze
definiþiile ºi proprietãþile necesare, anterior desfãºurãrii
lecþiei.
Este necesarã
folosirea unor
materiale pe care
elevii trebuie sã le
manipuleze (de
exemplu, în orele de
geometrie în spaþiu)
- Organizaþi activitatea în grupe de câte doi elevi.
- Dacã mobilierul clasei permite, formaþi grupe de câte
patru. Folosiþi câte un set de materiale pentru fiecare grup
ºi desemnaþi în cadrul acestuia un elev care se ocupã cu
repartizarea ºi strângerea materialelor.
- Pãstraþi materialele în cutii transparente sau cu etichete
vizibile, aºezate într-o ordine logicã, pentru a uºura accesul
elevilor la ele, fãrã ca aceasta sã perturbe ora în vreun fel.
- Organizaþi anterior confecþionarea materialelor didactice
dacã nu ele existã.
Elevii nu au material
didactic necesar
iniþierii activitãþii sau
înþelegerii situaþieiproblemã
- Formaþi grupe de câte patru-cinci elevi ºi desemnaþi în
cadrul acestora câte un elev care se ocupã cu repartizarea
sarcinilor, strângerea materialelor ºi depozitarea lor într-un
loc adecvat.
- Folosiþi pe parcursul mai multor ore acelaºi material
didactic (de exemplu, cuburi realizate din carton)
Elevii au neclaritãþi la
tema datã pentru
acasã în ora
anterioarã ºi
discutarea acesteia ar
lua prea mult timp
- Rezolvaþi pe larg doar una dintre problemele din temã.
Formulaþi indicaþii de rezolvare pentru restul temei ºi
propuneþi-o din nou ca temã pentru acasã.
- Solicitaþi elevilor care au rezolvat tema sã expunã într-un
loc vizibil redactarea acesteia.
- Legaþi mai mult tema pentru acasã de aplicaþiile fãcute în
clasã.
- Propuneþi temã diferenþiatã, astfel ca fiecare elev sã poatã
rezolva o parte a temei.
Conceptualizarea ºi
sistematizarea
necesitã mai mult timp
decât cel proiectat
- Folosiþi lucrul cu manualul în locul expunerii la tablã a
lecþiei.
- Echilibraþi în orele urmãtoare distribuþia în timp a
activitãþilor ºi reveniþi cu scurte explicaþii teoretice în cadrul
aplicaþiilor.
- Propuneþi sarcini de lucru într-un interval de timp precizat
de la început; dupã expirarea timpului acordat, opriþi
activitatea, sistematizaþi paºii parcurºi ºi propuneþi
finalizarea într-un moment ulterior.
Câþiva dintre elevi
ºi-au însuºit un
concept care tocmai a
fost predat, în timp ce
alþii întâmpinã
dificultãþi.
- Puneþi la dispoziþia elevilor cu ritm rapid fiºe de exerciþii
suplimentare sau culegeri de probleme cu sarcini de lucru
marcate adecvat.
- Indicaþi o sarcinã de lucru practicã unui grup de elevi
avansaþi, de tipul pregãtirii unui material didactic necesar în
ora urmãtoare.
- Lucraþi în acest timp cu elevii care întâmpinã dificultãþi.
În urma evaluãrii se
constatã cã unele
noþiuni sunt prea puþin
înþelese.
- Propuneþi ore la dispoziþia profesorului în planificarea
anualã tocmai pentru astfel de situaþii.
- Organizaþi finalul fiecãrei lecþii în aºa fel încât sumarul
acesteia sã rezulte din intervenþiile elevilor.
Unele dintre
obiectivele lecþiei nu
se pot atinge pe
- Proiectaþi alocarea de timp a lecþiilor urmãtoare în funcþie
de ritmul elevilor.
- Verificaþi dacã unele dintre obiectivele propuse pe
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
parcursul orei. întreaga unitate de învãþare nu se pot realiza ºi prin alte
conþinuturi.
Elevii nu manifestã
interes, nu sunt
receptivi la
problematica studiatã.
- Folosiþi materiale didactice variate.
- Adoptaþi justificãri intuitive în locul celor riguroase.
- Propuneþi activitãþi cât mai variate. Trasaþi sarcini
diferenþiate de lucru unor elevi ºi analizaþi rezultatele
obþinute.
- Organizaþi activitatea în grup ca o variaþie a activitãþii
obiºnuite.
Elevii nu pot utiliza
eficient manualul sau
alte materiale scrise.
- Învãþaþi-i pe elevi cum sã înveþe singuri. Nu folosiþi
manualul doar ca o culegere de probleme - cereþi elevilor
sã conspecteze o lecþie nouã, sã comenteze exemplele din
manual sau sã analizeze problemele rezolvate.
- Urmãriþi împreunã cu elevii indicaþiile de rezolvare a
problemelor din manual ºi ajutaþi-i sã le dezvolte.
- Cereþi elevilor sã comenteze rezolvãri scrise ale colegilor
lor.
- Utilizaþi texte cu demonstraþii incomplete ºi cereþi elevilor
dezvoltarea în scris a ideilor demonstraþiei.
Evaluati!
Identificaþi situaþii problematice apãrute în activitatea elevilor dvs. Pentru unele dintre aceste
situaþii, faceþi un plan de acþiune de tipul soluþiilor gãsite mai sus ºi aplicaþi acest plan în clasã.
Discutaþi cu colegii rezultatele obþinute.
În ce consta programul de recuperare - aprofundare?
Pentru ca evaluarea - ºi totodatã învãþarea - sã devinã eficiente ºi sã conducã la un real
progres ºcolar, este necesar ca profesorul/ învãþãtoarea sã urmãreascã îmbunatatirea rezultatelor
fiecãrui elev, punându-i la dispoziþie, prin programul de recuperare-aprofundare, seturi de
activitãþi adaptate nivelului de competenþã dovedit de acesta în cadrul evaluãrii curente ºi sumative.
Programul de recuperare-aprofundare se poate desfãºura în timpul orelor obiºnuite de clasã
printr-o activitate independentã orientatã de cãtre profesor/învãþãtoare sau poate fi, în funcþie de
motivaþia copilului, o temã suplimentarã pentru acasã. Eficienþa programului poate fi sporitã dacã
pãrinþii sunt implicaþi în mod direct în supravegherea ºi susþinerea activitãþii copiilor.
Concret, în ce constã programul de recuperare-aprofundare? Constã în atribuirea de sarcini
de lucru adecvate nivelului de competenþe dobândite de fiecare elev prin învãþare, nivel certificat în
urma evaluãrii curente ºi/sau sumative.
Astfel, un elev care a obþinut note sub 5 la una sau la mai multe probe vizând formarea unei
anumite competenþe, sau care a primit calificativul respins la un test de evaluare sumativã de tip
fixare, va rezolva cu preponderenþã, în cadrul programului de recuperare, exerciþii axate pe
formarea acelei competenþe. Pentru a preîntâmpina eºecul ºcolar, elevilor care se constatã cã nu fac
faþã cerinþelor prin care se verificã nivelul minimal de atingere a standardelor, li se poate organiza un
program intensiv de recuperare, sub îndrumarea profesorului/învãþãtoarei ºi a familiei, înainte de
aplicarea testului de evaluare finalã.
Exemplu
Standard S3: Efectuarea corecta a calculelor cu numere naturale folosind cele patru
operatii aritmetice învatate
Nivel minimal de realizare Itemi de evaluare (exemple)
Elevul efectueazã adunãri, scãderi,
înmulºiri, împãrþiri cu rest cu
numere mai mici decât 1 000,
Calculeazã: 8 + 9; 15 + 21; 721 - 14; 7 × 6.
Calculeazã dupã model:
a)
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
utilizând oricare dintre metodele
la care poate apela pentru a
finaliza sarcina (numãrãri,
încercãri, sprijin pe alte operaþii
etc.).
b)
c)
Deci, 600 : 15 = 40
d)
Deci, 104 : 9 = 11 rest 5.
Utilizeazã axa numerelor în calcule.
Calculeazã, folosind axa numerelor de mai jos:
Câte numere naturale sunt între 128 ºi 136?
Descompune numere naturale
mai mici decât 20, utilizând cele
patru operaþii învãþate.
Descompune numere pânã la
1 000, punând în evidenþã baza
Pune semnele de operaþie potrivite pentru ca
egalitatea sã fie adevãratã: 2
Scrie numãrul 20 ca: sumã a douã numere; diferenþã
a douã numere; produs de douã numere; cât de
douã numere.
Scrie trei posibilitãþi pentru ºi , astfel ca
Care dintre exerciþiile: 5 × 1 000 + 4 × 10 + 2;
5 × 100 + 4 × 10 + 2; 5 + 4 + 2 are rezultatul 542?
Descompune numãrul 328, punând în evidenþã
unitãþile, zecile ºi sutele. Observã desenul:
Cunoaºte tabla înmulþirii în concentrul
Efectueazã calcule bazate pe tabla
înmulþirii.
Calculeazã:
a)
b)
c)
Utilizeazã algoritmi de efectuare:
- a adunãrii cu numere
având cel mult cinci cifre;
- a scãderii cu numere de
cel mult cinci cifre;
- a înmulþirii cu numere mai
mici decât 100 ºi a împãrþirii cu rest
la un numãr de o cifrã.
Utilizeazã proprietãþi ale operaþiilor
pentru simplificarea calculelor.
Calculeazã: 38 724 + 41 206; 85 192 - 13 008; 321
Calculeazã: 5 274 + 5 893 - 5 274; 287 943 : 1; 98
Fãrã a efectua operaþiile, comparã:
a) 23 + 45 ºi 45 + 23;
b) 32 × 15 ºi 15 × 32;
c) 16 + 0 ºi 16;
d) 98 × 0 ºi 98 + 1;
e) 745 + 99 ºi 745 etc.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Calculeazã:
a)
b)
Verificã rezultatele unor calcule,
utilizând legãturile între operaþii
în concentrul 0 - 100.
Calculeazã ºi verificã prin operaþia inversã:
Care dintre exerciþiile urmãtoare reprezintã proba
împãrþirii numãrului 89 la 7?
a) b)
c) d)
Cunoaºte ordinea efectuãrii
operaþiilor ºi folosirea
parantezelor ºi le utilizeazã în
calcule care nu conþin mai mult
de patru operaþii.
Care este ordinea corectã de efectuare a calculelor
pentru exerciþiul:
a)
b)
c)
d)
Efectueazã exerciþiile respectând ordinea de
prioritate în calcul:
a)
b)
c)
d)
Programul de aprofundare vizeazã elevii care au trecut pragul "notei 5". Pentru
îmbunãtãþirea performanþelor, aceºtia pot lucra, în funcþie de nivelul abilitãþilor dobândite, exerciþii de
antrenament sau exerciþii de dezvoltare. De asemenea, elevii cu aptitudini ºi motivaþii deosebite
pentru învãþarea matematicii pot aborda sarcini de lucru adecvate interesului lor special, cuprinzând
exerciþii ºi teme cu grad sporit de dificultate ºi creativitate
Are succes activitatea în grup?
Cel mai convingãtor rãspuns la aceastã întrebare este dat chiar de cãtre elevi. Inserãm în continuare
câteva aprecieri fãcute de cãtre elevi asupra activitãþii în grup.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
In autoevaluarea activitãþii în grup, elevii manifestã un spirit deopotrivã critic ºi pãtrunzãtor.
Puteþi folosi activitatea în grup pentru a spori motivaþia elevilor în studiul matematicii.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Analizati!
Care sunt cele mai importante informaþii obþinute parcurgând acest capitol? Cum credeþi cã v-ar
putea ele influenþa activitatea la clasã?
Bibliografie
Ulrich, C. Management clasei-Învãþarea prin cooperare, Ed. Corint, 2000.
|
