CUM PROIECTĂM ACTIVITĂŢI DIDACTICE DIFERENŢIATE?
Proiectarea demersului didactic
De ce este necesara proiectarea didactica?
Cu câtva timp în urmã, am adresat unor elevi ºi profesori întrebarea: Ce este ºcoala?
Rãspunsurile primite, deºi variate ca formulare, au conturat tendinþa asimilãrii ºcolii cu locul în care
profesorul predã ºi elevul este ascultat
Desigur, ºcoala transmite informaþie ºi verificã nivelul de reproducere a acesteia. A reduce
însã rolul ºcolii doar la vehicularea informaþiei înseamnã a spune cã principalul scop al învãþãmântului
este ca absolventul sã memoreze cât mai multe date.
ªi totuºi.
ªcoala este o instituþie a cunoaºterii, în care nu doar se transmite informaþie; ea are ºi rolul de
a forma la elevi capacitatea sã opereze cu informaþia. Cel puþin douã argumente obligã la aceastã
concluzie. Pe de o parte, ritmul actual de schimbare în toate domeniile vieþii economice ºi sociale,
inclusiv la sate, impune schimbãri rapide în modul fiecãruia de a utiliza informaþia. Pe de altã parte,
accesul rapid ºi uºor la informaþie, facilitat de mijloacele electronice, face inutilã memorarea datelor;
devine mult mai important ca indivizii sã poatã acþiona adecvat în situaþii diverse. De aceea, ceea ce
ne intereseazã, ca educatori, este formarea la elevi a unor competenþe specifice fiecãrui domeniu
adicã a acelor ansambluri structurate de cunoºtinþe ºi deprinderi dobândite prin învãþare, care permit 818s1811i
identificarea ºi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice domeniului respectiv.
Centrarea activitãþii didactice pe formarea de competenþe la elevi este un proces complex, ce
implicã schimbãri majore în planul didacticii fiecãrei discipline: învãþarea se realizeazã preponderent
prin cooperare; profesorul ºi elevul devenin parteneri în învãþare; elevul este pus sã rezolve sarcini de
lucru diverse ºi sã aibã o contribuþie activã la propria formare; evaluarea pune accentul pe elemente
de ordin calitativ ºi vizeazã progresul în învãþare. În aceste condiþii, devine absolut necesarã
proiectarea în avans a activitãþii didactice, precum ºi reconstrucþia "din mers" a proiectelor realizate,
ca urmare a aprecierii realiste, "la faþa locului", a situaþiei concrete din clasã.
Activitatea didactica poate fi eficienta doar daca se desfasoara pe baza unui proiect
didactic.
Reflectati!
Consideraþi cã rolul profesorului în conceperea ºi realizarea activitãþilor în clasã devine mai important/
mai puþin important în condiþiile programelor ºcolare centrate pe obiective? Argumentaþi rãspunsul!
Care sunt etapele proiectarii didactice?
Documentul central pe baza cãruia se realizeazã proiectarea didacticã este programa ºcolarã
Programa ºcolarã stabileºte obiectivele-cadru ºi obiectivele de referinþã vizate la nivelul fiecãrui an de
studiu, precizeazã unitãþile de conþinut ºi propune activitãþi de învãþare. Proiectarea didacticã
presupune: corelarea dintre obiective ºi conþinuturi, alocarea bugetului de timp pentru fiecare unitate
de învãþare, detalierea activitãþilor desfãºurate de elevi ºi precizarea modului în care se face
evaluarea. Aceste activitãþi se realizeazã urmând paºii prezentaþi în continuare.
Lectura personalizata a programei scolare
Programele actuale oferã profesorului o mare libertate de acþiune. Profesorul poate decide asupra:
ordinii de parcurgere a temelor, alocãrilor de timp, activitãþilor de învãþare ce urmeazã a fi
desfãºurate, precum ºi asupra parcurgerii sau ignorãrii conþinuturilor facultative din programã. De
aceea, decizia asupra traseului educaþional optim pentru situaþia concretã din fiecare clasã necesitã o
interpretare personala a programei ºcolare.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Înþelegerea ºi interpretarea programei presupun corelarea obiectivelor de referinþã (DE CE se
învaþã) cu conþinuturile (CE se învaþã) ºi cu activitãþile de învãþare (CUM se învaþã). De aceea, nu este
suficientã o lecturã "liniarã" a programei; este indicat ca lectura sã se realizeze, pornind de la
obiectivele cadru, prin treceri succesive între obiectivele de referinþã, conþinuturi ºi sugestii de
activitãþi de învãþare.
Pentru recuperarea elevilor ale cãror abilitãþi matematice sunt insuficient dezvoltate, alegeþi
activitãþi adecvate de învãþare. Este util ca aceste activitãþi sã fie cât mai diversificate, pentru a da
fiecãrui elev posibilitatea sã se manifeste.
Evaluati!
În ce mod aþi realizat lectura programei pentru semestrul curent: aþi urmãrit, în primul rând,
conþinuturile programei, aþi citit mai întâi obiectivele, sau aþi urmãrit succesiunea lecþiilor din manual?
Identificarea unitatilor de învatare
Unitatea de învãþare reprezintã în fapt activitatea didacticã desfãºuratã într-o perioadã determinatã
de timp, care are ca scop formarea la elevi a unui comportament specific generat prin integrarea unor
obiective de referinþã.
Unitatea de învãþare este o structurã didacticã deschisã ºi flexibilã, având urmãtoarele caracteristici:
- este coerentã în raport cu obiectivele de referinþã;
- are caracter unitar tematic;
- are desfãºurare continuã pe o perioadã de timp;
- opereazã prin intermediul unor modele de învãþare/predare;
- subordoneazã lecþia, ca element operaþional;
- este finalizatã prin evaluare sumativã.
Reflectaþi!
Stabiliþi câteva criterii pentru a decide asupra momentului la care este necesar sã aplicaþi probe de
evaluare sumativã.
Conceptul de unitate de învãþare are rolul sã stimuleze abordarea tematicã a conþinuturilor învãþãrii,
prin reconstrucþia lor din diverse perspective (cf. I. Neacºu, 1990):
conceptualã, în jurul unor concepte tematice (generale, cuprinzãtoare);
metodologicã, în jurul unor concepte metodologice (obiectul ºi metoda de studiu);
ipoteticã (pe structura unei teorii ºtiinþifice: principii teoreme consecinþe);
prin cupluri antitetice
Unitãþile de învãþare se diferenþiazã prin temã. Tema unitãþii de învãþare poate fi enunþatã prin titlu (în
termeni de conþinut sau în termeni de meta-conþinut, cu accent pe abordãri interdisciplinare) sau ca
scop (în termeni de obiectiv).
De exemplu, posibile teme ale unor unitãþi de învãþare la matematicã, pentru clasa a VI-a pot fi
enunþate astfel:
prin titlu (în termeni de conþinut): Divizibilitate
prin titlu (în termeni de context de învãþare): "Matematica din curtea ºcolii" sau "Sã construim un
mozaic"
ca scop: Culegerea, clasificarea ºi interpretarea datelor
Cupluri antitetice: static-dinamic, finit-infinit, microscopic-macroscopic, reversibil-ireversibil, natural-artificial, fantastic-real,
probabil-improbabil, teoretic-empiric, credibil-incredibil etc.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Pentru clasele cu predare simultanã recurgeþi cât mai des la identificarea unitãþilor de
învãþare în termeni de context de învãþare, cu accent pe abordãri interdisciplinare; aceasta
permite antrenarea tuturor elevilor în activitãþi diferenþiate, fãrã a genera inegalitãþi legate
de nivelul diferit de ºcolaritate.
Prin stabilirea temelor pentru unitãþile de învãþare urmãrim sã identificãm ºi sã stimulãm:
unificãri tematice, sub diverse obiective de referinþã ale programei;
integrãri tematice, în cadrul mai multor arii curriculare;
personalizarea predãrii ºi a învãþãrii;
abordãri ale conþinuturilor sub profiluri intelectuale multiple ºi contexte de învãþare specifice;
teme pentru proiectele elevilor
Pentru stabilirea unitãþilor de învãþare:
identificaþi temele majore din cadrul programei, teme care necesitã verificare prin
evaluare sumativã;
grupaþi în jurul acestor teme elementele de conþinut ºi obiectivele prevãzute în
programã.
Pentru a putea conduce la un demers didactic eficient, o unitate de învãþare nu trebuie sã grupeze
prea multe conþinuturi. De regulã, un numãr de 3-7 lecþii este considerat optim pentru a depista din
timp nivelul de achiziþii al elevului ºi a interveni adecvat înainte ca volumul de cunoºtinþe ce trebuie
recuperat sã fie prea mare. De aceea, recomandãm ca fiecare unitate de învãþare sã grupeze un
numãr cât mai mic de conþinuturi care pot asigura unitate tematicã.
În cazul în care constataþi rãmîneri în urmã la majoritatea elevilor dumneavoastrã, comparativ cu
obiectivele propuse, reveniþi asupra temelor identificate ºi divizaþi-le în subteme. În acest fel, unitãþile
de învãþare vor avea alocate mai puþine ore ºi puteþi face mai des evaluãri sumative.
Determinarea unitãþilor de învãþare (deci ºi schimbarea ordinii de parcurgere a conþinuturilor
programei) nu se poate face la întâmplare. Pentru alegerea unitãþilor de învãþare în concordanþã cu
principalele lor caracteristici (unitate tematicã ºi urmãrire sistematicã a unor obiective), recomandãm
întocmirea unei matrici de asociere între obiectivele ºi conþinuturile programei. În acest fel,
structurarea în unitãþi de învãþare poate deveni coerentã.
De exemplu, pentru conþinuturile grupate sub titlul Funcþii, din programa clasei a VIII-a, matricea
de asociere poate fi cea descrisã în continuare.
1 2 3 4 Conþinut / Obiective
Noþiunea de funcþie O X X X X X O O X
Funcþii definite pe
mulþimi finite
X X X X O O X X O
Funcþii de tipul
f:R R, f(x)=ax+b;
reprezentare graficã
X X X O O X O X X O O X O
Funcþii de tipul
f:A R, f(x)=ax+b
cu A interval
X X X O O X O X X O O X O
(Am notat cu x legãturile evidente (explicite) ºi cu o legãturile mai puþin evidente (implicite). În
acest ultim caz, realizarea obiectivelor în corelaþie cu elementele de conþinut implicã desfãºurarea unor
activitãþi de învãþare adecvate).
Din analiza acestei matrice, se observã cã putem opta pentru gruparea conþinuturilor vizate în douã
moduri:
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Pe de o parte, putem grupa toate conþinuturile într-o singurã unitate de învãþare. În acest caz,
ne centrãm atenþia doar asupra obiectivelor 1.5, 2.1, 2.3 ºi 4.1, eventual ºi 1.10 ºi 3.1; 3.2,
care pot fi exersate pe toate conþinuturile prevãzute în programã. Varianta în care ne-am
propune sã acoperim toate obiectivele evidenþiate prin matricea de corelaþie, în cadrul unei
singure unitãþi de învãþare, nu este realistã.
Se poate însã opta pentru structurarea acestei teme în douã unitãþi de învãþare: una care
vizeazã obiectivele 1.4, 1.5, 1.10, 2.1, 2.3, 4.1 (eventual ºi 3.1; 3.2), ºi o a doua, care vizeazã
celelalte obiective marcate în matrice. Aceasta presupune utilizarea unor dependenþe
funcþionale cât mai variate, pentru conturarea noþiunii de funcþie, urmatã de utilizarea unor
reprezentãri grafice pentru funcþii specifice.
În cazul învãþãmântului "remedial" este de preferat sã alegeþi a doua variantã de proiectare, aºa cum
este ea prezentatã în exemplul anterior. Aceastã abordare asigurã concentrarea demersului didactic pe
teme mai punctuale, în care sunt vizate cu preponderenþã doar 2-3 obiective specifice.
Planificarea calendaristica orientativa
Planificarea calendaristicã orientativã se întocmeºte la începutul semestrului/anului ºcolar.
Situaþiile de învãþare ce pot sã aparã la clasã nu pot fi întotdeauna anticipate; de aceea, planificarea
trebuie sã ofere un cadru care sã permitã adecvarea demersului didactic la situaþia din clasã.
În conceperea ºi elaborarea planificãrii, recomandãm parcurgerea urmãtoarelor etape:
Realizaþi corelaþii între obiectivele de referinþã ºi conþinuturi;
Identificaþi temele majore ale programei;
Determinaþi unitãþile de învãþare;
Stabiliþi temele/ deprinderile "în risc" (despre care ºtiþi din anii anteriori ºi din experienþã cã
pot crea probleme);
Stabiliþi succesiunea de parcurgere a conþinuturilor;
Verificaþi concordanþa dintre traseul educaþional propus ºi oferta de resurse didactice de
care dispuneþi (manuale, ghiduri, caiete, alte materiale didactice);
Alocaþi timpul considerat necesar pentru fiecare unitate de învãþare, în concordanþã cu
obiectivele de referinþã vizate.
Planificarea pe unitãþi de învãþare poate fi întocmitã pornind de la urmãtoarea rubricaþie:
Unitatea de
învatare
Obiective de
referinta
Continuturi
vizate
Numar ore
alocate
Sapt. Obs.
Întregul cuprins al planificãrii are valoare orientativã, eventualele modificãri determinate de
aplicarea efectivã la clasã putând fi consemnate la rubrica "Observaþii".
Distribuirea timpului pe unitãþi de învãþare trebuie sã þinã cont de particularitãþile de vârstã ºi
individuale ale elevilor ºi sã asigure o parcurgere ritmicã a materiei
Pe parcursul anului ºcolar puteþi reveni asupra alocãrilor de timp, în cazul în care
constataþi cã unii dintre elevii dumneavoastrã nu pot îndeplini obiectivele propuse. Este util
ca, în acest scop, sã pãstraþi o rezervã de ore la dispoziþia profesorului, ore pe care le puteþi
folosi, eventual, în scopuri remediale.
Dacã situaþiile de rãmânere în urmã persistã, puteþi reveni asupra planificãrii iniþiale.
Aceasta înseamnã reeºalonarea conceptelor fundamentale, cãrora le puteþi aloca mai mult
timp ºi renunþarea la aplicaþii complexe.
Þineþi cont cã, în acest caz, Mai puþin înseamnã mai bine!
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Planificare calendaristica orientativa - un exemplu pentru clasa a VI-a, sem. I
(Conþinuturile din programa clasei a V-a ce ar trebui reluate, în condiþiile învãþãmântului recuperatoriu,
sunt trecute în planificare cu caractere italice
Nr.
crt.
Unitatea de
învãþare
(tema)
Obiective
de
referinþã
vizate
Conþinuturi vizate Nr.
ore
Sãptãm
âna
Obs.
Figuri ºi
corpuri
geometrice
Instrumente geometrice
Construirea de figuri folosind
simetria ºi translaþia
Figuri geometrice; reprezentare
prin desen
Corpuri geometrice
Desfãºurata cubului ºi
paralelipipedului
Divizibilitate
Unitãþi de mãsurã pentru lungime;
multiplii ºi submultiplii metrului
Înmulþirea numerelor naturale
Divizor, multiplu
Criterii de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3
Proprietãþi ale relaþiei de
divizibilitate
Numere prime, numere compuse.
Divizori ºi
multipli
comuni
Împãrþirea cu rest a numerelor
naturale
Descompunerea numerelor naturale
în produs de numere prime
C.m.m.d.c., numere prime între ele
C.m.m.m.c.
Dreapta
Desenarea figurilor geometrice
Punct, dreaptã, plan, semidreaptã,
semiplan, segment: descriere,
reprezentare
Poziþiile unui punct faþã de o
dreaptã, puncte coliniare, axioma
dreptei
Poziþiile relative a doua drepte
Distanþa dintre douã puncte
Mãsurarea lungimilor
Lungimea unui segment, segmente
congruente, mijlocul unui segment
Perimetrul triunghiului
Unghiuri
Unghiul: elemente, tipuri de
unghiuri
Mãsurarea unghiurilor, construirea
unui unghi, unghiuri congruente
Calcule cu mãsuri de unghiuri
Unghiuri adiacente, complementare,
suplementare
Bisectoarea unui unghi.
Unghiuri opuse la vârf, unghiuri în
jurul unui punct
Operaþii cu
numere
Reprezentarea fracþiilor cu ajutorul
unor desene
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
raþionale
Amplificarea ºi simplificarea
fracþiilor
Forme de scriere a unui numãr
raþional;
reprezentãri prin desen sau pe axã
Adunarea, scãderea, înmulþirea ºi
împãrþirea numerelor raþionale
pozitive.
Ecuaþii
Congruenþa
triunghiurilor
Desenarea triunghiului
Mãsurarea lungimilor ºi unghiurilor
Triunghiul: elemente, clasificare
Construcþia triunghiurilor
Congruenþa triunghiurilor
Criteriile de congruenþã
Recapitulare
pentru tezã
Probleme recapitulative 2 12
Teza Lucrare scrisa
Discutarea tezelor
dispoziþia
profesorului
Reflectati!
La unitatea de învãþare cu tema "Divizori ºi multipli comuni" din planificarea anterioarã, unul dintre
obiectivele de referinþã vizate este obiectivul 1.1: "La sfârºitul anului ºcolar, elevul va fi capabil sã
scrie, sã citeascã ºi sã reprezinte pe axã numere întregi ºi numere raþionale pozitive".
Ce activitãþi de învãþare credeþi cã se pot realiza, pentru a atinge acest obiectiv în unitatea de învãþare
aleasã?
Comparati!
În cazul în care, în anul ºcolar actual, predaþi la o clasã a VI-a, comparaþi propria planificare
calendaristicã cu aceea din exemplul anterior. Notaþi-vã deosebirile pe care le sesizaþi între aceste
opþiuni.
Discutati!
Întrebaþi colegii care predau alte discipline în ce mod realizeazã planificãrile calendaristice. Dacã
sesizaþi deosebiri, discutaþi împreunã despre avantajele ºi dezavantajele fiecãrei opþiuni.
Proiectarea unitatilor de învatare
Faþã de proiectarea didacticã centratã tradiþional pe lecþie, proiectarea pe unitaþi de învãþare are
urmãtoarele avantaje
creeazã pentru elevi un mediu de învãþare coerent, în care aºteptãrile lor devin mai clare pe
termen mediu ºi lung;
implicã profesorul în anticipãri didactice pe termen mediu ºi lung, cu rãgaz pe ritmurile de învãþare
diferite ale elevilor;
oferã perspective lecþiilor, printr-o relaþie neliniarã între ele - raportându-le la secvenþele modelului
de învãþare/predare - limitând reducerea lor la colecþii de strategii aleatorii, în succesiuni liniare
În contextul noului curriculum, centrat pe obiective ce vizeazã învãþarea, este necesarã proiectarea
unitãþilor de învãþare pe baza unei succesiuni de secvenþe înlãnþuite logic. Secvenþele avute în vedere
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
în proiectarea unitãþilor de învãþare în învãþãmântul obligatoriu sunt: familiarizare, structurare,
aplicare.
Secvente ale unitatii de învatare Exemple de sarcini de lucru (pentru
unitatea de învatare Volume, de la clasa a
V-a)
Secventa de familiarizare presupune:
actualizare
- înseamnã amintirea noþiunilor de bazã ºi a
comportamentelor operatorii necesare pentru
înþelegerea ºi prelucrarea noului conþinut;
- se poate realiza printr-o probã de evaluare
iniþialã sau prin antrenament mental pregãtitor.
Antrenament mental:
În câte pãtrate cu latura de 1 cm se poate
descompune:
- un pãtrat cu latura de 2 cm?
- un pãtrat cu latura de 5 cm?
- un dreptunghi cu laturile de 3 cm ºi 4
cm?
În cazul în care constataþi rãmîneri în urmã ale
elevilor, antrenamentul mental se înlocuieºte
cu lucrul în grup; se va folosi material concret
(pãtrãþele decupate din carton), pentru aceeaºi
sarcinã de lucru, iar raportarea se face pe
grupe.
problematizare
-înseamnã oferirea unui pretext-problemã
motivant
-se poate realiza prin recurgerea la situaþiiproblemã
din viaþa realã.
Situatie- problema:
Câte cuburi cu latura de 1cm sunt necesare
pentru a umple un cub cu latura de 6 cm?
În cazul în care constataþi rãmîneri în urmã ale
elevilor, se vor utiliza materiale didactice
realizate din lemn sau carton, pentru a
vizualiza modul în care se ajunge la rãspuns.
Secventa de structurare presupune:
conceptualizare
-înseamnã descrierea ºi/sau definirea noþiunilor
noi;
-se poate realiza prin identificarea noþiunilor ce
apar din situaþiile-problemã analizate ºi
caracterizarea acestora prin folosirea unui
limbaj matematic simplu ºi clar.
Identificarea unei noi notiuni:
Noþiunea nou apãrutã este cea de volum; ea se
caracterizeazã prin descompunerea unui corp
geometric în cuburi cu latura unitate.
sistematizare
-înseamnã esenþializarea unor observaþii,
identificarea unor algoritmi;
-se poate realiza prin caracterizarea noilor
noþiuni în relaþie cu alte noþiuni, definite
anterior.
Esentializarea observatiilor facute în
rezolvarea situatiei- problema
Se ajunge la identificarea formulei de calcul
pentru volumul cubului.
În cazul în care constataþi rãmîneri în urmã ale
elevilor, situaþia- problemã se particularizeazã
pentru cuburi cu latura de 2 cm; 3 cm; 4 cm,
apoi profesorul scrie formula generalã pe tablã
ºi cere elevilor sã o verifice pentru cazurile
particulare deja rezolvate.
Secventa de aplicare presupune:
exersare
-înseamnã realizarea unor modele în scopul
identificãrii unor strategii de rezolvare;
-se poate realiza prin aplicaþii diverse,
Aplicatii ale formulei:
Probleme de calcul pentru volumul unor cuburi;
calculul lungimii muchiei unui cub, dacã se
cunoaºte volumul acestuia.
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
efectuate sub supravegherea ºi direcþionarea
profesorului.
transfer
-înseamnã interpretarea unor concluzii,
generalizarea unor proprietãþi ºi aplicarea
modelelor în contexte noi, variate;
-se poate realiza prin identificarea legãturilor
cu alte domenii sau prin transferarea prin
analogie a unor proprietãþi cunoscute.
Utilizarea metodei (compunerea si
descompunerea corpurilor):
Probleme de calcul a volumelor unor poliedre,
obþinute prin alipirea unor cuburi, cu laturi de
lungimi diferite.
Metodologia de proiectare a unei unitati de învatare poate fi sintetizatã în parcurgerea
urmãtoarei scheme:
De ce voi
face?
Ce voi
face?
Cu ce voi
face?
Cum voi
face?
Cât s-a
realizat?
Identificarea
obiectivelor
Selectarea
conþinuturilor
Analiza
resurselor
Determinarea
activitãþilor de
învãþare
Stabilirea
instrumentelor
de evaluare
Proiectarea unei unitati de învatare- un exemplu pentru clasa a VIII-a
Unitatea de învatare: Ariile si volumele corpurilor rotunde
Detalieri de
continut
de
ref.
Activitati de învatare
propuse
Resurse Evaluare Obs.
Identificarea ºi
denumirea corpurilor
obþinute prin rotirea sau
înfãºurarea unor figuri
geometrice plane
Confectionarea unor
corpuri geometrice
Reprezentarea prin
desen a corpurilor
obþinute
- figuri din hârtie (dreptunghi,
triunghi isoscel, triunghi
dreptunghic, cerc, sector de
cerc, trapez isoscel) din care se
construiesc corpuri prin
înfãºurare, sau se genereazã
corpuri prin rotire
Activitate pe grupe de 4 elevi.
-Încadrarea în timp ºi
colaborarea în grup
-Acurateþea desenelor
realizate
-Modalitãþi de
obþinere a
corpurilor
rotunde
-Secþiuni în
corpurile
rotunde
-Aria ºi
volumul
cilindrului,
conului,
trunchiului de
con, sferei
Reprezentarea prin
desen a secþiunilor
(axiale sau paralele cu
baza)
Exprimarea relaþiilor
între elementele
corpurilor rotunde
-corpuri rotunde realizate din
lemn ºi secþionate axial (set
demonstrativ)
Activitate frontalã, apoi
individualã
-tema pentru acasã (cu
integrarea unor reprezentãri prin
desen, ce se vor utiliza în lecþia
urmãtoare)
1 orã
-Rãspunsurile la
întrebãrile profesorului
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Identificarea
legãturilor între
elementele corpurilor
rotunde (raze,
generatoare) ºi
elementele
desfãºuratelor acestora
(laturi, arce de cerc)
Determinarea
formulelor pentru
calculul ariei cilindrului,
conului ºi trunchiului de
con
- corpuri geometrice realizate
din carton ºi desfãºurate ale
acestora.
-fiºe de lucru (tema pentru
acasã) pe care sunt desenate
corpurile, desfãºuratele lor ºi
secþiunile axiale
Activitate pe grupe de 4 elevi,
urmatã de activitate frontalã
-tema pentru acasã
1 orã
-Cantitatea ºi calitatea
legãturilor identificate
(verificare prin sondaj)
-Corectitudinea
rãspunsurilor primite
Identificarea de
analogii între elementele
corpurilor rotunde
(cilindru, con, trunchi de
con) ºi elementele
poliedrelor (prismã,
piramidã, trunchi de
piramidã)
Determinarea
formulelor pentru
calculul volumului
-fiºe de lucru, pe care sunt
consemnate analogiile
identificate (de exemplu:
generatoarea conului se
corespunde cu muchia ºi cu
apotema piramidei)
-tema pentru acasã
1 orã
-Numãrul de analogii
corect stabilite (pentru
elementele corpurilor
geometrice)
-Argumentarea
formulelor determinate
prin analogie
(raportare pe grupe)
Verificarea
experimentalã a
formulelor de volum
Utilizarea
experimentului pentru
determinarea volumului
sferei
-vase cu formã de cilindru, con,
trunchi de con, semisferã; vase
gradate sau cu capacitate
cunoscutã
Activitate pe grupe de 4 elevi,
urmatã de activitate frontalã
-tema pentru acasã
1 orã
-Concordanþa între
rezultatele obþinute
prin calcul ºi cele
experimentale
Utilizarea formulelor
de arie ºi de volum în
aplicaþii diverse
-fiºe de lucru, manual, culegeri
de probleme
Activitate în perechi
-tema pentru acasã
1 orã
Evaluare Probã scrisã
Reflectati!
Cum se individualizeazã cele trei secvenþe (adicã Familiarizare, Structurare, Aplicare), în exemplul de
proiect al unei unitãþi de învãþare prezentat mai sus?
Actionati!
Proiectaþi ºi desfãºuraþi o unitate de învãþare, urmãrind secvenþele anterioare. Analizaþi împreunã cu
colegii observaþiile fãcute ºi concluziile la care aþi ajuns.
Proiectarea unei lectii
Ca element structural al unitãþii de învãþare, lecþia reia, cu ponderi variabile, secvenþele acesteia:
familiarizare, structurare, aplicare. Diferenþierea dintre lecþii în interiorul unitãþii de învãþare este datã
de accentuarea uneia sau a alteia dintre aceste secvenþe.
Cu precizãrile anterioare privind locul ºi rolul lecþiei în cadrul unitãþii de învãþare, fiecare lecþie
poate fi construitã pe baza urmãtoarei structuri generale:
Captarea atenþiei elevului- prin apel la interesele acestuia
Comunicarea obiectivelor lecþiei- informarea elevului cu privire la obiectivul urmãrit, pentru ca el
sã ºtie când a realizat învãþarea
Actualizarea cunoºtinþelor anterioare- stimularea reactualizãrii capacitãþilor învãþate anterior, care
participã la învãþarea nouã;
Recuperarea ramânerii în urma la matematica
Seria Învãþãmânt Rural
Prezentarea noului conþinut ºi a sarcinilor de învãþare- a materialului-stimul implicat în
performanþa ce va reflecta învãþarea;
Dirijarea învãþãrii- comunicãri care sugereazã direcþia gândirii;
Obþinerea performanþei- când elevul ºtie cum sã procedeze ºi aratã acest lucru;
Asigurarea feedback-ului- cu privire la gradul de corectitudine a performaþei elevului;
Evaluarea performanþei- aratã dacã învãþarea a avut loc, în raport cu obiectivele învãþãrii;
Intensificarea retenþiei- recapitulãri ºi situaþii pentru regãsirea deprinderilor intelectuale;
Asigurarea transferului- oferirea unor sarcini noi ºi variate.
În cazul în care constataþi rãmîneri în urmã ale elevilor, acordaþi mai mult timp pentru actualizarea
cunoºtinþelor anterioare. Eventual, indicaþi din timp ce ar trebui sã repete elevii. Pentru aceasta, puteþi
folosi resurse ce conþin organizatoare grafice (de exemplu, Treaptã cu treaptã la testarea naþionalã,
Ed. Sigma, 2004
Actionati!
Proiectaþi ºi desfãºuraþi o lecþie, urmãrind structura generalã de mai sus. Discutaþi cu colegii din ºcoalã
despre observaþiile ºi concluziile la care aþi ajuns.
Analizati!
Care au fost cele mai utile informaþii ale acestui capitol? Cum credeþi cã v-ar putea ele influenþa
activitatea la clasã?
|
