Compozitori

WOLFGANG AMADEUS MOZARTH-Compozitor clasic,Mozarthconsolideaza noua orientare īn care primeaza limbajul armonic,iar accentul se pune pe muzica instrumentala si orchestra.A fost un copil precoce,la 3 ani a anceput studiul instrumentelorcu tatal sau Leocold care era la curtea Arhiepiscopului de Szalsburg.De la 4 ani īncepe sa-si compuna mici lucrari iar la 6 ani va īncepe o lunga perioada de turnee īn princ. orase europene.Dovedeste abilitati instrum. uimitoare pt. Contemporani dar si compune lucrarile pt. Recitalurilesi concertele sale dar si pt. alte lucrari, unele dintre ele fiind comandate.Mozarth a impresionat publicul prin improvizatiile pe care le facea stapānind teh. Improvizatiilor ca nimeni.Va fi si el angajat la Arhiepiscopul de la SZ. Dar dupa cāteva conflicte cuel se muta la Viena dev. primul comp. liber. A trait doar 36 de ani lasānd īn urma sa un nr. mare de lucrari.CREATIA-41 de simfonii,divertismente,serenade,fantezii,peste 40 de concerte,muz. de camera(cvartete,triouri),piese instrum.(sonate pt. pian si vioara),muz. 151b17b vocal-instr.,mise,lieduri.

LUDVIG VAN BEETHOVEN-A īnvatat de mic mai multe instrumente si de foarte tānar va fi angajat al Arhiepiscopului si corepetitor la teatru.Remarcat pt. comp. si talentul sau si chiar Hydn īl va recomanda pt. studii la Viena.Aici va studia cu multi profesori inclusiv cu Mozarth si Hydn si se afirma ca pianist de salon.Cānta si īn concerte simfonice,face turnee īnsa niciodata nu a acceptat vreun angajament.A fost cu adevarat primul artist liber.Este comp. care desavārseste formele si genurile clasice.Supranumit titanul simfoniei chiar daca nr. simfoniilor sale este mai mic a predecesorilor,fiecare simfonie a sa este o lucrare importanta cu care va transforma genul simfonic.A suferit de surzenie īnsa a depasit acest accident si cele nai multe lucrari ale sale sunt create dupa ce a murit.CREATIA-are 9 simfonii(Simf. a III-a-dedicata lui Napoleon; Simf.aV-a-a destinului;Simf.aVI-a-pastorala;Simf. aIX-a-oda  bucuriei); uverturi(Egmont,Leonora) ;concerte (pian ,vioara, violoncel.cor,orchestra);16 cvartete pt. corda;sonate;variatiuni,dansuri,lieduri.A trait:1770-1827

CARL MARIA VAN WEBER-Este comp. dirijor pianist publicat german.A trait īn mediul artistic,Tatal sau este dirwctor de teatru.Se remarcheaza printr-un talent deosebit si īncepe sa publice lucrari de la 14 ani.A dus o viata agitata,a ocupat posturi de dirijor la opera din Praga si Germania.El aseaza opera "Freishits",lucrare autenticgermana īn stil si expresie inspiratadin legendele si folclorul german.Aceasta opera este considerata si prima opera romantica dat. Inspiratiei din fantastic si a legaturii sale din creatia populara."Freishits"īntruneste trasaturile fundamentale ale artei lui Weber.CREAŢIA-simfonii,uverturi,concerte pt. pianti orchestra,lucrari pt. pian,muz. de camera,lieduri si publicistica muzicala.A trait:1786-1826

FRANZ SCHUBERT(1797-1818)-S-a nascut lānga Viena īntr-o familie de instituitori si a īnceput educatia muz. īn familie.Este copil de cor la capela imp. din Viena unde si-a facut si studiile generale si muzicale.Se remarca īnca din scoala ca instrumentist,dirijor si compozitor.Va lucra alaturi de tatal sauca instituitor apoi s va stabili la Viena unde duce o viata precara neavānd asig. mij. de existenta cautāndu-si un post muzical fara īnsa sa-l obtina. Singurele venituri le.a obt. din niste lucrari tiparite.Schubert a abordat aproape toate genurile din timpul sau dar a ramas īn istoria muzicii ca parinte a liedului romantic.Are peste 600 de lieduri, fiecare dintre ele fiind creatii desavārsite,ridicānd astfel liedul la nivelul lucrarilor de concert. Schubert mai aduce si gruparea liedurilor īn cicluri.Ciclurile lui Schubert sunt:"Frumoasa morarita","Calatorie de iarna","Cāntecul lebedei". CREAŢIA-9 simfonii,uverturi,muz. de scena,de camera,muz. pt. pian, marsuri,muz.religioasa,mise etc.

NICOLO PAGANINI(1782-1840)-Este cel mai mare violonist al tuturor timpurilor.Studiaza de mic vioara cu multi profesori dar cel mai mult studiaza singur,īnca din copilarie s-a impus ca violonist stārnind invidia.Īn compozitiile proprii a imaginat o executie de stacato-pizicato,alternarea rapida a pizicado.Interpretarea lui s-a impus prin rapiditatea,perfectiunea tehnica si puritatea sunetului.CREATIA-lucrari pt. vioara,muz. de camera,lucrari pt. vioara solo.

FELIX MENDELSSOHN-BARHOLDY(1809-1847)-S-a nascut la Hamburg dupa cātiva ani stabilindu-se cu familia la Berlin.A avut o educatie muz. aleasa,studiind cu cei mai mari artisti ai timpului sau.Educatia sa muz. este o factura clasica, dar el a trait īn plina epoca romantica si a suferit influentele romantismului.A fost un talent precoce, cea mai cunoscuta lucrare a sa, a scris-o la 17 ani(Uvertura"Visul unei nopti de vara").A fost compozitor,dirijorsi aici a dovedit o memorie fenomenala.A īnfiintat conservatorul din Laiptzich, stabilindu-i organizarea si programele de īnvatamānt,facānd din acest conservator un adevarat model pt. toate scolile superioare din Europa.CREATIA-concerte(1 pt. vioara ti unul pt. pian);uvertura si suita("Visul unei nopti de va

-ra","Nebridele");muzica vocal-simfonica("Panlus si Elias");lieduri pt. voce si pian.

ROBERT SCHUMAN(1810-1856)-Compozitor tipic al romantismului, Schuman a fost un dirijor,criticmuzical,profesor,jurnalist.S-a nascut la Zwichan īntr-o fam. De intelectuali,tatal sau fiind librar si literar si traducator.De mic a dovedit talente si muzicale si literare, oscilānd toata viata īntre cele 2 arte. Abandoneaza stud. juridice si se dedica muz., dorind sa devina un mare pianist.A condus timp de 10 ani o revista muzicala sprijinānd prin articolele sale pe tinerii compozitori printre care Berlioz,Brahms,Chopan.A fost alaturi de Mendelson la conservatorul din Leiptzich ca profesor, a dirijat mai multe formatii corale si orchestrale.CREATIA-4simfonii, concerte pt. vioara si pian,muz. de camera(cvartete,cvintete);muz. vocala;muz. de pian;lucrari vocal-simfonice(misa,oratoriu).

HECTOR BERLIOZ(1803-1869)-Este reprezentantul tipic al curentului romantic atāt prin muzica pe care a scris-o cāt si prin atitudinea sa. S-a nascut īntr-un sat departe de Paris,ca fiu al unui medic si si-a facut educatia cu tatal sau iar apoi la un liceu confesional.Termina conservatorul īn plina epoca revolutionara, per. artistica fiind per. de īnflorire a romantismului. Creaīia sa tradeaza marea sa admiratie pt. titanii lit.:Vergilius, Shaekspeare,Gsethe,Gyrn. 

Caracteristicile creatiei lui:

1.Programatismul-nou īn muzica adus de Berlioz.O conceptie de redare a unui continut literar prin mij. pur instrumentale.Prima lucrare progr."Simfonia albastra".

2.Realizarea sonora momumentara-mar. orchestra simf. prin mar. comportam. ex. si introducerea de noi instrum.

3.Instrumentatia si orchestratia-valorifica la maxim capacitatea expresiva a tuturor instrumentelor.

4.Revolutioneaza formele-largindu-le si adaptāndu-le la formele poetice. 

CREATIA-simfonia fantastica,uvertura"Carnavalul roman",simfonia"Romeo si Julieta",lucrari vocal -simfonice,lieduri,coruri,aranjamente.

FREDERIC CHOPIN(1810-1849)-Unul din marii pianisti ai sec. XIX. Considerat poet al pianului.A expluatat mai ales posibilitatile muz. instrum. S-a nascut lānga Varsovia.A īnceput de mic sa studieze cu mama lui.De la 6 ani pe lānga instrum. si armonice,compozitor.Se afla de mic ca pianist virtuos.La 19 ani pleaca īntr-un turneu la Viena timp īn care īn Varsoviaizbucneste o revolutie care īl va obliga la un exil prelungit pāna la sf. vietii.Sanatatea subreda,eforturile mari,dezamagirile i-au grabut moartea.CREATIA-valsuri,preludii,poloneze

FRANZ LINZT(1811-1886)-Un compozitor maghiar;pianist,dirijor,pedagog,folclorist,critic.A fost un copil cu un extraordinar talent pianistic si la vārsta de 9 ani se face remarcat.Se stabileste la Viena cu Czerny si Salieri,dupa care la Paris unde īl aude cāntand pe Paganini,este īntuziasmat si īsi da seama ca resursele pianului nu sunt īndeajuns expluatate.Munceste f. mult pt. a ridica pianul la rangul de instrument de concert.Este considerat creatorul poemului simfonic. Poemul simfonic-o lucrare muzicala ampla destinatei orchestrei simfonice care reda prin mijloacele pur orchestrare un continut literar. A avut o impresionanta cariera de pianist,solist.A facut turnee īn toata Europa.A studiat muz. populara si a folosit teme populare īn diferite lucrari mai ales īn rapsodii.Ultimii ani de viata īi petrece la Budapesta unde īnfiinteaza orchestra filarmonicasi  academica de muz.CREATIA- poeme

simfonice(14):preludii,mazeppa,tasso,hungaria;simfonii:faust,dante;concerte pt. pian si orchestra.

JOHANNES BRAHNES-Compozitor care a aparut īn plina epoca romantica,Brahnes s-a considerat īntotdeauna uncontinuator al clasicismului vienez,un continuator al lui Bethowen.Este format la scoala clasica,fiind un mare admirator al rigorilor clasice,a structurilor echilibrate ale clasicismului,īn care va turna inspiratia,armoniile,sensibilitatea romantica.S-a nascut la Hamburg si a īnvatat de mic instrument,tatal sau fiind muzician si īl lua deseori cu el la serbarile pop.,la petreceri,la baluri.Este remarcat de un mare pedagog care īl va īndruma si īn studiul teoriei armoniei comp.Īncepe sa compuna si sa faca turnee īn N Germaniei.Schuman īsi va da seama de talentul extraordinar al tānarului compozitor si īl va anunta īntr-unul din articolele sale ca fiind un geniu al muzicii.Se stabileste la Viena unde se afirma ca mare dirijor dar īn aceeasi masura si comp. de succes.CREATIA-4 simfonii,uverturi:"Uvertura tragica si academica";dansuri ungare;2 concerte pt. pian si orchestra si 1 concert pt. vioara;muz. de camera;sonate variatiuni,lucrari vocale,cantate.(1833-1897).

OPERA ROMANTICĂ-Sec. XIX cunoaste cea mai imp. dezv. A genului de opera.Opera devenise spectacol public īnca din sec. XVII si treptat a cāstigat pretiunea si admiratia spectacolelor.Italia ramāne si īn sec. XIX locul cu cele mai multe teatre si productia cea mai bogata de opera.Giusepe Verdi-cel mai mare comp. de opera are un mare nr. de lucrari scrise pāna la 40 de ani.Groachino Rossini-cea mai cunoscuta lucrare este:Barbirul din Sevillia considerata o capodopera a genului buf.A scris si muz. instr. si religioasa.Gaetano Donizzetti-A scris 69 de opere, lucrari dramatice cu pers. Bine construite si caracterizate.Lucrari:Lucia di Lammermoor,Anna Bolena,Lucretia Borcia.A abordat si genul comic:Don Pasquale.Vicenzo Bellini(1801-1835)-comp. de mare talent, are lucrari putine pt. ca a trait putin.S-a afirmat īn Italia apoi se stabileste la Paris unde si moare.Lucrari:Norma,Somnambula,Capuletti si Montechi.

ROMANTISMUL-Orientarea muz. care a aparut īn muz. europeana īn sec. XIX, caracterizāndu-si caracteristicile.Īn per. anului 1820-1830,romantismul va promova ideile revolutiei de la 1789,rev. Burgheza.Romanticii simt o dorinta de a-si exprima sentimentele.Artistul se exprima din propriile trairi,privind īn adāncul sufletului sau.Fantasticul este o sursa caractertica.Istoria este īndepartata dar tratata īn mod idealizat servind drept refugiu pt. artist.Muz. romantica se īntinde spre cromatizare.Ritmica se īmbogateste mai ales prin apeluri la ritmica pop.,apar genuri si forme noi.Se modifica formele miniaturale.Romantismul prez. Un mare pas īnainte pe calea īnoirii expresive a muzicii.

GIUSEPPE VERDI(1813-1901)-Comp. italian,reprez. opera romantica italiana,fiind considerat īn acelas timp un compozitor care duce opera sec. XIX īnspre o drama muz. desavārsita.El pleaca īn primele lucrari de la stilul traditional al operei italiene īn care partea vocala predomina asupra acomp. instrum.Īn ultimele lucrari aria cedeaza īn favoarea recitativului.A studiat la Milano,ocupa functii muz. īn orasul Busseto.Are succes,i se vor comanda opere la dif. teatre,apoi faima lui īl face cunoscut īn īntreaga Europa.CREATIA-opera:Nabucco,Ernani Magbeth,Riggolitto,Craviata,Don Carlos,Bal mascat,Aida,Falstaff.

RICHARD WAGNER(1813-1883)-Cel mai imp. reformator al operei īn sec. XIX.El realizeaza aceasta reforma īntāi pe plan tesretic īn lucrari de estetica si apoi va realiza si practic reforma sa.Realizeaza "drama muz."pornind de la principiile tragediei antice grecesti si urmarind ca muz. sa serveasca textul si nu invers.Realiz. o adevarata simfonizare a orchestrei care este mult mai valoroasa decāta contemporanilor sai.Inspiratia operelor este din legendele germanice.S-a nascut la Leipzig.Va face studii generale incluzāndsi muz. dar nu īn mod special.Un pasionat si un talentat literar.Se va dedica muz.,angajāndu-se dirijor la un teatru din provincie īncepānd sa compuna opere īn stilul traditional.CREATIA-"Vasul fantoma","Lohengrin","Tristan si Isolda", "Inelul Nibelungului".

OPERA FRANCEZĂ-Īn sec. XIX,Parisul devine capitala a lumii culturale,astfel ca orice creator imp. urmarea consacrarea īn orasul luminilor.Īn ceea ce priveste prod. Proprie de opera sec.XIX,īsi creeaza cātiva comp. importanti: Giacono Meyerbeer-(1791-1864)-Este un comp. nascut la Berlin, s-a afirmat ca pianist, a avut o cariera de pianist, pt. un timp s-a stabilit īn Italia,apoi īn Paris.Opere"Africana","RobertDiavolul","Hughenotri".

Charles Gaunod(1818-1893)-A fost respectat ca profesor,compozitor,director.Opere-"Faust","Romeo si Julieta".  Camille Saint-Siens(1835-1912)-simfonii,opere,muz. de orga. LeoDelibes(18361891)"Copelia","Sylvia",", Lakne".Georges Bizet-(1838-1875)-A īnvatat muz. de mic, la zece ani este prescris la conservator.La un an dupa moartea sa, lucrarea a fost reluata si a dev. lucrarea cea mai ctntata din lume.Opera-"Carmen","Frumoasa din Parth".

sCOLILE NAŢIONALE-Sec. XIX este sec. trezirii constiintei nationale a pop.,a dorintei de afirmare īn ansamblul cultural european.Intelectualitatea a fost peste tot factorul progresist si acesti intelectuali īncearca sa impuna ceea ce este specific natiunii lor.Īntre genurile muz. pe care le abordeaza,opera este prezenta aproape īn toate cazurile fiind spectacolul cel mai complex care permite prezentarea unor subiecte interesante,istorice si ilustrarea lor cu muz.scoli:rusa,ceha,polona,maghiara,norvegiana,spaniola,romāna.sCOALA NAŢ. RUSĂ-Mihail Ivanovici Glinka(1804-1857)-Este considerat īntemeietorul scolii nat. ruse.Muz. nat. rusa si-a pus amprenta īnca din copilarie.Īn lucrarile sale va fol. Teme ruse dar si temele altor pop.CREATIA-simfonii"Kamarinskaia","O noapte la Madrid".Grupul celor 5:Balakirev,Kui,Borodin,Misorski,Rinski Korsokov.

sCOALA NAŢ. CEHĂ-Bedrihi Smetana(1824-1884)-Īntemeietorul scolii cehe.A fost un copil precoce,a functionat īn Praga apoi īn Suedia.Se reīntoarce īn Praga si fondeaza opera nat. ceha.CREATIA-"Mireasa vānduta"sCOALA NAŢ. CEHĂ-Edvard Grig(1843-1907)-A facut studiile la Leipzig,institutie care se afla īnca sub puternica influenta a lui Schuman Liszt.Afirma ca defapt muz. sa este europeana dar nat. īn continut. CREATIA-muz. de scena pt. piesa lui Ibsen "Peer Gynt";dansuri norvegiene,piese pt. pian,11 piese lirice.

sCOALA SPANIOLĂ-Manuel de Falla(1876-1946)-A cāstigat un premiu de compozitie la Madrid si dat. acestuia a putut studia la Paris unde s-a resimtit muz.impresioniste.CREATIA-opera"La vida breve",dansuri spaniole,piese pt. pian.

IMPRESIONISMUL-Este orientarea care a aparut la sf. sec. XIX īn Franta.Numele este preluat din orientarea din pictura,inspirat din tabloul lui Claude Luncht.si īn pictura si īn muz se urm. O arta noua īmprospatata,oponāndu-se artei īnvechite a Europei.Melodia impresionista are functia de a sugera impresii.Predominanta este simfonia.

CLAUDE DEBUSSY(1862-1918)Este un inovator.Fol. inspiratia pop.,modurile si structurile modale si inventeaza gama hexatonica.Face studiile la conservatorul din Paris,studiind arta ruseasca.Face 2 cal. Īn Rusia,unde cunoaste muz. comp. de acolo.Muz. lui este o muz. buna,de atmosfera care sugereaza imagini si stari sufletesti,aduce jocuri de lumini si umbre printr-o diversitate de mij. armonice si orchestrale.La sf. vietii se reīntoarce la principiul tonalitatii.

MAURICE RAVEL(1876-1937)-Se alatura ideilor lui Debussy si īmbogateste marea sa maiestrie de orchestra.CREATIA-concerte pt. pian si orchestra(pt. māna stānga).