Istoria dansului
"Dansul este cea mai frumoasa arta, pentru ca el nu e tradus prin abstractizarea vietii; el este viata însasi", spune Havelock Ellis. Într-adevar, avea dreptate, daca ne gândim ca prin dans ne putem exprima liberi, fara constrângeri. Nu are limite, nu are bariere... pur si simplu se simte si se exprima. Aparitia unui club de dans sportiv în Curtea de Arges si numar 353e48d ul celor interesati de el ne-a determinat sa facem o scurta istorie a dansului.
Dansul din Antichitate
La indienii antici, dansul însemna geometria
ideala a formei. Shiva, simbolul mitologiei hinduse, era considerat sursa
oricarei activitati, dar si Printul suprem al
dansului. Cele 108 stiluri inventate de el s-au transmis pâna la învatatul
Bharata, autorul celebrului tratat (6.000 de versuri despre dans, poezie
si teatru).
Numeroase forme de rafinament a cunoscut dansul si în rândul grecilor
antici. Românii au preluat dansurile grecesti si au realizat forme
noi. Unul dintre cele mai cunoscute dansuri era cel practicat în cursul lunii
martie, odata cu sarbatorirea lui Marte, zeu al razboiului.
Aristotel explica originea ritmului prin functile fiziologice ale omului,
referindu-se mai ales la bataile inimii, metronomul perfect. Dansul
înseamna emotie, dar înseamna si cucerirea spatiului
sau curajul de a depasi mobilitatea. Mallarme spunea: "... orice
emotie ar pleca de la noi largeste un spatiu ce se
napusteste asupra noastra si-l încorporeaza".
Dansul european
Acesta datoreaza mult curtilor regale. La
început dansurile de palat erau forme ale dansurilor de la sate. De exemplu
"Bramb", unul dintre ele, a fost transformat si stilizat pentru a putea fi
interpretat de aristocratii vremii. Cu timpul însa, dansurile au
evoluat. Astfel, în secolul al XVI-lea, la anumite dansuri de palat precum
"Pavano" sau "Galiardul" au fost adaugati pasi complicati
sau mici sarituri. Daca pâna atunci exista tendinta
"dansului în grup", în spectacolele de palat a aparut cuplul
femeie-barbat, spre deosebire de practica din celelalte culturi. Unul
dintre aspectele dansului era erotismul, sugerat cu finete în "Menuet",
dans din secolul al XVIII-lea ce simula un fel de duel amoros.
În urma revolutiei sociale din secolul al XVIII-lea, clasa mijlocie s-a
îmbogatit si au aparut sali de bal si alte
localuri publice dedicate divertismentului. Daca pâna atunci
dansatorii formau perechi numai cu cei apropiati ca rang social, acum
devenise ceva obisnuit "fuziunea" între aristocrati si cei de
rang mediu. La sfârsitul secolului a aparut un nou dans, care le-a
întrecut pe celelalte - Valsul. Aparitia lui a fost una
revolutionara si, desi moralistii au fost
scandalizati, valsul a ramas si a fost apoi urmat de viguroasa
polca sau alte dansuri de perechi.
Între timp, dansul de palat a dus la aparitia dansatorilor
profesionisti, care evoluau în fata spectatorilor si a ajuns ca
la începutul secolului al XX-lea sa devina dans sportiv,
împartit pe doua sectiuni: standard si
latino-american.
Dansurile standard
- Valsul lent este un dans de origine engleza,
aparut în anul 1874 într-un club select din Anglia. Prima data se
prezenta ca un dans importat din S.U.A., numit "Boston".
- Tango-ul a avut ca predecesor "Milonga", un dans din Brazilia. I-a fost
schimbat numele de "Milonga" deoarece aducea aminte de ghetourile Buenos
Aires-ului. Înca din anul 1900 s-a încercat introducerea tango-ului
si în Europa.
- Slowfox-ul este înaintasul "Foxtrot-ului", dans aparut la începutul
anilor '20. Multe dintre figurile acestuia, adaptate sau nu, au fost introduse
ulterior si în valsul lent. Paternitatea "Foxtrot-ului" este
atribuita unui actor american de vodevil, Henry Fox. Unii cred ca s-a
numit "Slow Fox" dupa numele lui. Altii sunt de parere ca,
de fapt, asemanarea cu mersul vulpii (eng. - fox) i-ar fi dat denumirea.
- Quick-step-ul s-a dezvoltat în timpul primului razboi mondial în
suburbiile New York-ului. A aparut la sfârsitul anilor `20.
Dansurile latino-americane
- Samba îsi are originile în Africa, însa
a fost descoperita în Brazilia, devenind cu timpul dans national.
- Cha-cha este o figura a "Mambo-ului". Pâna la începutul anilor `50,
aceasta a schitat un nou dans, "Cha-Cha-Cha".
- Rumba este un termen generic ce acopera o mare varietate de nume ale
unei muzici sau ale unui dans din vestul Indiei.
- Paso-doble este singurul dans care nu-si are originea în cultura
"Negro", fiind originar din Spania. A început sa câstige popularitate
în jurul anilor 1920, punctul culminant fiind anul 1926.
- Jive-ul este un dans adus din America, dar tot cu origini africane. Muzica de
"Jive" s-a dezvoltat în perioada anilor '50-`60 prin ritmuri
saltarete si melodii placute.
Asadar, dinamismul este caracteristica tuturor acestor dansuri. Daca
aceasta a fost o introducere, vor mai urma articole care vor explica, în cele
mai mici detalii, evolutia fiecarui dans si caracteristiciile
specifice fiecaruia.
|
