Mihail Jora
Creatia lui Mihail Jora (1891 - 1971) ocupa un loc de frunte în muzica româneasca. Cu exceptia genului de opera, autorul s-a manifestat în toate domeniile artei sonore, realizând 24124u2017y u-se cu precadere în lied, balet si cor.
Muzica corala a lui, nu cuprinde un numar mare de lucrari, dar trebuie accentuat faptul ca fiecare din ele poarta amprenta unei puternice originalitati, precum si a unei maiestrii demne de pretuire. Creatorul liedului si baletului românesc se prezinta si în miniaturile destinate corului ca un excelent armonist, cu deosebirea ca stilul acestor opusuri, în comparatie cu cel al liedurilor, baletelor si muzicii instrumentale, este mai diatonic, iar ritmica apare simetrica. Farmecul lor este cu totul deosebit, reusind sa ne descrie cu multa prospetime imagini inspirate din peisajul rustic românesc. Sunt compozitii impregnate de frumusetea melosului popular, de o mare autenticitate. Versurile sunt preluate din folclorul nostru si impresionând placut prin imagini poetice si sugestive.
Muzica corala a lui Mihail Jora, arta unui subtil armonist ce a sintetizat diferite elemente ca modalismul cântecului popular, coloritul bogat si luminos al impresionistilor francezi, cromatismul neoromanticilor germani si asprimea politonalismului unor neoclasici, într-un stil original si atragator. Jora preamareste frumusetile pamântului si chipul femeii iubite. Cântul lui poarta amprenta secolului în care a fost creat, în ciuda faptului ca motivele si simbolurile sunt prealuate din milenara traditie folclorica. Ca si Mihai Eminescu, Constantin Brâncusi, Lucian Blaga sau Tudor Arghezi, Mihail Jora a reusit sa redea sentimente umane - natura si dragostea - într-un mod profund, cu o autenticitate si semnificatii noi. Din creatiile sale amintim: Mosul, Slutul, Toaca, Ma mieram, Puica, Teiulet cu floare lata.
|