Tiberiu Brediceanu (1877-1968)

Tiberiu Brediceanu (1877-1968

Tiberiu Brediceanu (1877-1968) compozitor, folclorist si muzicolog, Tiberiu Brediceanu s-a nascut la 2 aprilie 1877 la Lugoj. Dupa studii facute în orasul natal cu Iosif Czegka (teorie si armonie) si Sofia Vlad Radulescu (pian), continuate la Blaj cu Iacob Muresanu, la Si 15115b116p biu cu Hermann Kirchner si la Brasov vcu Paul Richter, Tiberiu Brediceanu ocupa pe rând multe functii importante ca : director general al Operei Române din Bucuresti între anii 1941 - 1944, presedinte si director al Conservatorului de muzica Astra din Brasov, membru fondator al societatii Compozitorilor Români, membru fondator al Teatrului National din Cluj, al Conservatorului din Cluj si Operei Române din Cluj în 1920, membru corespondent al Academiei Române între anii 1937 - 1948 si membru corespondent la Societe francaise de musicologie din 1929. Pentru meritele sale cu totul deosebite în slujba muzicii românesti i s-a acordat Premiul de folclor al Societatii Compozitorilor Români în 1925, Premiul national pentru muzica în 1927, titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Socialista România în 1952, Ordinul Muncii în 1956 si înaltul titlu de Artist al Poporului din 1957.

A creat foarte multa muzica instrumentala si de camera. Amintim lucrarile : Jocurile românesti pe teme poporale - 64 piese pentru pian, 5 caiete, Jocuri poporale românesti - 8 caiete, 2 Suite pentru vioara si pian, Colinde culese si întocmite pentru voce si pian sau piano solo, Doine, Cântece si balade românesti, pe teme poporale pentru voce si pian, 6 Doine, Cântece si balade românesti, pe teme poporale pentru voce si pian, 6 Doine si cântece românesti. Mai amintim lucrarea sa, poate cea mai reprezentativa, Miorita conceputa pentru cvartet vocal sau cor de camera cu pian. Lucrarea, ca si alte piese vocale si corale ale sale le putem întâlni în scenele lirice si coregrafice din Poemul muzical etnografic

(Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul în port, joc si cântec) La sezatoare o suita coregrafica pentru solisti, cor, pian si orchestra. Editata la Leipzig, scena lirica La sezatoare prezinta un interesant melos diatonic, de o noblete si o putere de expresie remarcabila, tratat armonic, simplu si eficient, într-un stil deosebit de accesibil.

Tiberiu Brediceanu a militat pentru acest gen atât de popular, punând la dispozitia creatorilor nenumarate culegeri de folclor. Amintim, în acest sens, cele 170 Melodii populare din Maramures ce au fost deseori prelucrate cu succes de compozitorii din generatia sa si din cele ce au urmat. De asemenea, s-a ocupat - în numeroasele sale studii de muzicologie - de arta corala a unor maestri ca Iacob Muresanu si Ion Vidu.

Tiberiu Brediceanu ramâne în istoria muzicii românesti ca una din personalitatile de temelie ce a avut un aport multilateral si de aceea ar fi o eroare sa privim activitatea sa doar prin prisma prelucrarilor de folclor. Acest autentic artist ne transmite bunavointa prieteneasca a întelegerii si a aprecierii muncii intense a tuturor acelora care se dedica muzicii.