Tiberiu Brediceanu (1877-1968
Tiberiu Brediceanu (1877-1968) compozitor, folclorist si muzicolog, Tiberiu Brediceanu s-a nascut la 2 aprilie 1877 la Lugoj. Dupa studii facute īn orasul natal cu Iosif Czegka (teorie si armonie) si Sofia Vlad Radulescu (pian), continuate la Blaj cu Iacob Muresanu, la Si 15115b116p biu cu Hermann Kirchner si la Brasov vcu Paul Richter, Tiberiu Brediceanu ocupa pe rānd multe functii importante ca : director general al Operei Romāne din Bucuresti īntre anii 1941 - 1944, presedinte si director al Conservatorului de muzica Astra din Brasov, membru fondator al societatii Compozitorilor Romāni, membru fondator al Teatrului National din Cluj, al Conservatorului din Cluj si Operei Romāne din Cluj īn 1920, membru corespondent al Academiei Romāne īntre anii 1937 - 1948 si membru corespondent la Societe francaise de musicologie din 1929. Pentru meritele sale cu totul deosebite īn slujba muzicii romānesti i s-a acordat Premiul de folclor al Societatii Compozitorilor Romāni īn 1925, Premiul national pentru muzica īn 1927, titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Socialista Romānia īn 1952, Ordinul Muncii īn 1956 si īnaltul titlu de Artist al Poporului din 1957.
A creat foarte multa muzica instrumentala si de camera. Amintim lucrarile : Jocurile romānesti pe teme poporale - 64 piese pentru pian, 5 caiete, Jocuri poporale romānesti - 8 caiete, 2 Suite pentru vioara si pian, Colinde culese si īntocmite pentru voce si pian sau piano solo, Doine, Cāntece si balade romānesti, pe teme poporale pentru voce si pian, 6 Doine, Cāntece si balade romānesti, pe teme poporale pentru voce si pian, 6 Doine si cāntece romānesti. Mai amintim lucrarea sa, poate cea mai reprezentativa, Miorita conceputa pentru cvartet vocal sau cor de camera cu pian. Lucrarea, ca si alte piese vocale si corale ale sale le putem īntālni īn scenele lirice si coregrafice din Poemul muzical etnografic
(Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul īn port, joc si cāntec) La sezatoare o suita coregrafica pentru solisti, cor, pian si orchestra. Editata la Leipzig, scena lirica La sezatoare prezinta un interesant melos diatonic, de o noblete si o putere de expresie remarcabila, tratat armonic, simplu si eficient, īntr-un stil deosebit de accesibil.
Tiberiu Brediceanu a militat pentru acest gen atāt de popular, punānd la dispozitia creatorilor nenumarate culegeri de folclor. Amintim, īn acest sens, cele 170 Melodii populare din Maramures ce au fost deseori prelucrate cu succes de compozitorii din generatia sa si din cele ce au urmat. De asemenea, s-a ocupat - īn numeroasele sale studii de muzicologie - de arta corala a unor maestri ca Iacob Muresanu si Ion Vidu.
Tiberiu Brediceanu ramāne īn istoria muzicii romānesti ca una din personalitatile de temelie ce a avut un aport multilateral si de aceea ar fi o eroare sa privim activitatea sa doar prin prisma prelucrarilor de folclor. Acest autentic artist ne transmite bunavointa prieteneasca a īntelegerii si a aprecierii muncii intense a tuturor acelora care se dedica muzicii.
|
