Am Un Raspuns

Am Un Raspuns

[Jhivago]
Ceea ce trimit eu spre tine acum nu sunt cuvinte,
Ci sunt bucati din suflet si minte,
Caci Veritasaga nu se asculta se simte.
Intinde mana si-o sa-ti pun in palma
Sufletul meu in furtuna calma
Inchisa intr-o raza de soare,
Caci vreau sa vezi prin ochii mei a vietii culoare,
Uite-mi inocenta, vezi sa retii cum moare,
Rup tacerea, sparg peretii cu care
Imi impartaseam secretele,
Iti dau tie calitatile ca sa elimin defectele,
Oricum vietii nu-i poti opri efectele,
Nu poti plati pe nimeni sa simta regretele
In locul tau.
Joaca rolul tau, fa-ti regulile tale si jocul tau.
Ca sa te-ajut iti dau esenta mea,
Slabiciunea si forta mea,
Intunericul si torta mea.
Sper sa inveti din ele, caci unele intamplari ingheata simturi
Si tu nu trebuie sa ingheti cu ele (nu).
Lasa sabia jos. N-o sa vindeci cu ea o inima rupta,
S-ar putea sa te mire, dar dragostea nu-i o lupta.
Tot ce incerc sa-ti spun e ca am un raspuns
Astept doar vremea cand o sa ai o intrebare de pus.

[Praetor]
Si plangem, in brate ne strangem si iertam,
Suflete frangem si plecam
Si suntem oameni, trebuie raspunsurile sa le invatam,
Si de intrebari, de intrebari, hmm, mai ales sa uitam.
Am pierdut destul timp si simt totul schimbat,
Am luptat, castigat, pierdut, regasit,
Apoi te-am respins, impins, imbrancit, m-am dezgolit
De trecut de prea multe ori,
Am simtit corzile sufletului precum cele ale unei viori
Am vazut cum e sa mori,
Of si ce frumoasa-i moartea,
Am transmis cartea sfanta in acorduri muzicale
Si ma framanta inca detsule intrebari fara raspuns,
Dar am patruns destule porti inchise,
Am fost legat de destule vise
In versuri multe din sufletele celor din jur le am scrise
Si daca as fi intrebvat daca stiu cine sunt
As putea spune ca am aflat
Si tocmai de aceea am sa fur ideea
Si-ai sa te peirzi poate definitiv renuntand la ratiune
Si dorind sa actionezi instinctiv de-acum inainte
Si dupa tot ce am spus am un raspuns,
Dar mai ai o intrebare de pus?

[Jhivago]
VeritaSaga nu se asc 949n134j ulta, se simte (VeritaSaga nu se asc 949n134j ulta, se simte)

[Praetor]
Bah, da ; cine esti tu pana la urma sa ma judeci pe mine?
Cine esti tu sa-mi dai mie sfaturi?
Te-ai nascut cu microfonul in mana?
Ai facut cumva mai mult decat mine?
Ha, ha…esti un semidoct pana la urma,
Dar iti place sa vorbesti despre o cultura, despre ceva
Cand de fapt tu nu stii absolut nimic
Pentru ca tu nu stii sa simti,
Tu stii doar sa gandesti,
Iar cand gandesti ;nu o faci bine.
Asa zice lumea.
Da poate lumea minte. Sau poate nu.
Si oricum trebuie sa tii minte ca io
Nu sunt tu. Mai ales asta.
Bine, ca asta-i pentru cei care stiu.

Ce-A Fost

[Jhivago]
Apropiindu-ne de sfarsit privesc inceputul,
Doamne, cat mi-am mai dorit fructul
Si-acum vad doar un copac fara radacini,
Sufocat de buruieni si maracini
Si n-am crezut c-o sa se ajunga aici,
Caci ochii mi-erau plini de bucurie
Si de speranta pe care si Praetor o stie
Si Dribbler o credea mereu vie
Si nu stiam cat de greu o sa-mi fie,
Motive sa renunt am avut o mie
Si totusi credeam ca fac ceva sfant,
Pe unii mc-ii ii salutam cu privirea-n pamant
Si-n mintea mea se creau legende,
Desi erau doar vorbe-n vant.
Scormonind prin trecut am constatat ca m-am nascut
Total vulnerabil la anumite emotii
Caci m-au furat hotii,
Mi-au luat inima si linistea noptii,
Acum iti dau tie esenta mea si te rog s-o tii,
Caci am dat viata foilor
Incercand sa dezleg misterul cailor
Celui de Sus umblate totusi de cei de jos
Si crede-ma ca nu-i nimic mai frumos
Decat sa-ti lasi sufletul sa vorbeasca,
E singurrul lucru in care mai cred dupa 4 ani de truda prosteasca,
Am spus destul, va las pamantul si-o floare.
E numai vina voastra daca moare

Ref x 2
And we both love hip-hop x 3
Damn we fucked it up

[Praetor]
In ganduri gasesc franturi de viata
O privire pierduta ce imi ingheata sangele-n vene,
O nota bene in vremea liceului
Ce imi spunea ca sunt in cautatrea eului,
Primele indoieli ale existentei zeului
Si regasirea Lui pe un beat intr-o muzica
Un personaj renascut, uimit de lumea sa noua
In orice mc vad un mit, o dorinta de a iesi din comun,
O durere ce vreau s-o spun tuturor,
Un nume Praetor, ???? incantator,
Si descrierea asta pe care vreau s-o aud in cor
Cantata de voi, precum si eu cantam imitand pe altii,
O zi de marti, o lansare in Martin si dupa,
O bere la colt si-o hotarare s-o punem de-o trupa,
Doi pusti cu idei marete,
Ambitionati, dorind sa invete,
Cautandu-se, regasindu-se unii in ideile celuilalt,
Nestiind niciunul ce vrea.
Un al treilea, baiat cu un calculator si un program de muzica,
Multi prieteni ce vor sa nu zica ca ne-au sprijin
Caci ne seamana, sunt ca noi,
Au iesit de pe ruta decisiva ???
Nu pot sa cred decat ca sunt ursit sa fac asta
Si pare ca timpul ar sta in loc,
Cand vad mike-ul inauntru simt foc si prind puteri
Si suntem ciudati, petrecem seri privind in gol
Gandind la un pol divers optimismului, dar nu opus
Caci altfel n-am avea nimic de spus.
Si lumea se-ntreaba de ce in piesele VeritaSaga e atata triste;
E simplu, caci am trecut de prima tinerete
In speta e o problema felul de a gandi
Si uneori aud cum ca as fi cam plin de mine,
Stiti? Sa acuzi e usor, sa analizezi e mai greu, dar mai bine,
Si e o analiza completa, concreta,
Ma vad pe mine cel dinainte,
Sters cu buretele ca o sclipire discreta
Pe-o tabla intr-o clasa si nu sunt asa cum crezi
Hmm, hmm;.mai bine lasa.
Lumea asta e la fel de urata ca o femeie grasa
Iar VeritaSaga nu vrea s-o vedeti frumoasa,
Ci cum este, iar aceste versuri sunt teste,
Aceasta poveste nu se va sfarsi niciodata caci adevarata este
Atata vreme cat noi traim, desi stim
Ca asta e primul album, noi ne oprim,
Si-ti multumim, ??? te iubim

Intre Dezamagire Si Pedeapsa

Strofa 1:
Si-acum imi amintesc jocuri de lumini ce cresc in ochii tai atunci cand ii privesc,
Si totul mi se pare firesc
Gasesc in ei lucruri dupa care tanjesc,
Sclipiri ma inconjoara si ma incalzesc,
Topesc ghetari care imi ingradesc,
Sentimente pe care nu mai reusesc
Si nici nu vreau sa le opresc,NU!
Glasul tau astupa glasul ratiunii
Ma simt nemuritor in infinitul fractiunii de secunda,
Cad prada fictiunii unui vis neimplinit,
Ma simt contopit cu un suflet care poate fi menit ,
Cand dintr-o data!
Luminile se sting in jurul meu
Ma afund in intunericul greu,
Aud o voce si simt o mana pe umarul meu.

Refren:
Mi-aduc aminte lucruri pe care nu le pot exprima-n cuvinte,
O imagine cu-n univers format doar din noi doi
Lumea peste care acum cad ploi d amintiri,
Cuvinte,atingeri,priviri....

Strofa 2:
Ne-am cunoscut intr-o seara la un baieram
Mi-aduc aminte fiecare gest al tau,
Ce fericiti eram ca am gasit ce-am cautat atata vreme
Cu tine am uitat de necazuri ,probleme
Si curios,am gasit chiar teme comune de discutie
Care faceau ca totul sa fie perfect,
Care ne faceau sa apartinem cercului select al celor care cred ca stiu ce e iubirea
Dar normal dezamagirea si-a facut prezenta la un moment dat
Si-am aflat ca nu esti ceea ce-am sperat sa fii
Desi atingerile tale le simt inca
Desi in suflet mi-ai lasat o urma adanca
Nu regret!
Caci am invatat incet ca tot ce mi se intampla face parte din mine
Deci o parte din tine ma intregeste cumva
Dar nu pot sa nu ma intreb oare cum va reactiona ea
Cand va asculta piesa asta ,se va schimba
Va incerca sa faca ceva,nu stiu
Sau chiar mai bine...

Refren

Strofa 3:
Abia acum incep sa simt ploaia rece
Si-aud aceasi voce care spune:
"Lasa totul trece!"
Dar eu sunt cel ce credea ca a invatat ca demonii au fete de ingeri
Si ingerii de fapt nu exista
Privirea-mi trista tinteste dezorientata si-n ea insista
Rugaminti atat de fierbinti incat
Ar intuneca minti si totusi
Nu mai pot sa vad in ochii tai ce simti
Si-mi vine sa plang dar strang din dinti
Si-atunci cuvintele sunt lacrimile sufletului meu
Dar numai eu stiu daca mai e sau nu al meu
Sau nici eu nu mai stiu oricum mi-e greu
Sa las totul in urma
Caci tu mi-ai furat visul
Si-acum ma confrunt cu abisul in care-am cazut
Si vreau sa te intreb:
"Cate suflete te-au urmat si s-au pierdut?"

Refren

Strofa 4:
Acum incetul cu incetul am realizat
Ca tot ce mi-a ramas de la tine sunt
2 poze si-o bricheta aruncata intr-un sertar undeva,ah!
Si mii de amintiri in care eu cine eram?
Sarpele sau Adam?
Da` n-am nici un motiv sa spun ca n-am tinut la tine
De cand am spus ca "mai vorbim" au fost zeci de suspine
Si-inca te-as mai vrea
Daca ai intra prin efractie in viata mea
Dar as fi mai rece,caci acum stiu
Tot ce-i frumos repede trece
Iar daca m-ai intreba ce-am mai facut
Ti-as raspunde ca m-am renascut
S ci-am aflat ce-i aia "moarte"
Iar despre dragoste ti-as spune ca e o pacoste
E doar un sport extrem....de care ma tem

Refren

Jocul [Intro]

Sa stii ca drumul pana la tine (sa stii ca drumul pana la tine)
A fost lung si greu (a fost lung si greu),
Dar a meritat (dar a meritat).

Jocul este hotarat.
Odata pentru totdeauna jocul trebuie jucat
Pana la capat.
Te asteptam. Stiam ca ai sa vii.
Ha, ha, ha-ha-ha..

[Jhivago]
VeritaSaga pe cale sa mute Pamantul pe Soare (pe Soare, Soare, Soare)

VeritaSaga, VeritaSaga

Lumea Minte

Strofa 1:
Sinceritatea e legatura suprema intre suflete
Dar ne pierdem printre sute de minciuni
Suntem pagani
Blasfemizam mostenirea primita de la strabuni
Iubirea noastra e cruda
Cu pacatul ruda
Aduce putzina placere
Si cere prea multa truda
Otrava lasitatzii noastre ne inunda
Ne omoara, desi se confunda cu viatza
Da-tzi masca jos
Lasa-ma sa-tzi vad fatza
Mintzim o lume
Facem lucruri serioase sa sune a glume
Iar intentziile noastre n-au nume
Pt ca sunt prea perverse
Si astfel lasam apa neagra sa se verse
Si sa ne umple cerul
Incercand sa fugim de el
Simtim si mai greu cerul
Intr-o lume ca asta
Cum sa nu-tzi omori ingerul?
Si doar k sa le deschida iar
Femeile vor sa ne coasa
Ranile cu un glas dulce
Dar gandurile lor au coasa
Si lasa-n inimile noastre o cruce
Si totusi viclenia lor ne seduce
E ceea ce n-o sa intzeleg niciodata
Daca tot sarim totzi in apa
De ce nimeni nu inoata?
Sa fie oare adevarul mai greu de suportat decat minciuna?
Daca e asa, de ce nu pot sa dorm nici o noapte?
Nici macar una...
Bai, tu cum reusesti sa dormi noaptea?
Hm...cine p*** mea zice ca dorm?

Refren x2
Minte, lumea minte
Lumea asta minte
Toata minte
Si tu vrei sa fiu cuminte?

Strofa 2:
In cuvinte sclipitor alese
Se ascund siretlicuri si interese
Si plicuri bine plasate la destinatar
Fac din rai tartar, dar lumea minte (???)
Iar tzinte suntem suntem totzi
Batand violent in portzi
Fara raspunsuri mereu
Mortzi in masura ce
Adevarul suna in orice gura
Ca ceva ce deloc n-ar ajuta
Fara sa stim
Ca putem oare a mai lupta
Si daca tactica nu ar fi bazata pe inselaciuni
Oare am mai castiga?
Ar mai deveni gandul fapta?
Greu de crezut
Mai grav e ca tot ce-am vazut e chestionabil
Si nu sunt destul de abil
Incat sa deslusesc itzele
Zi de zi imi insusesc armele
Pentru a evita fitzele
Unei siluete ce ma insotzeste mereu
Dandu-mi impulsuri discrete
Spunandu-si pe nume constiintza
Am o singura viatza
Doar o sentintza de dat
O condamnare de respectat
Un timp cu care am uitat
Ca trebuie sa tot lupt
Dar lantzuri am rupt
Si am sa rup pe vecie
Pe Dumnezeu am sa-l mint
Fara sa stie
Caci asta am invatzat
De mic m-am agatzat
De propria sansa
Dar disting binele de rau
Si cad in transa
Cam des gandind (???)
Cam decolez (???)
Fructele din propria livada
Adica sa duc luptele corespunzatoare
Cu cei ce nu vor sa vada ce este
Exista o explicatzie mereu
Ca in orice poveste
Dar nu exista teste clare
Teste care sa explice de ce
Notziunea de care pe care
De ce nimic nu este bun oare? (???)
De ce vad doar apusuri de soare?
De ce sa care cei dreptzi crucea?
Daca as avea putere i-as ajuta
Dar nu vreau sa poate nu pot
Din minte acum te scot inocentza
Soarta, te mint
Moarte, te simt
Zeule, nu cred in a ta prezentza
Si plec in drum si sec (???)
Viatza, am sa-tzi scriu un cec
Pentru tot ce mi-ai oferit
Prietenul tau, destinul
Va fi prost rasplatit
Pedeapsa, te merit
Dar te evit
M-ai mintzit, lume
E randul meu sa te mint
Adevarul e doar un mďt

Refren x2

Nu Se Asculta Se Simte

Veritasaga nu se-asculta, se simte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Si, Veritasaga nu se-asculta, se simte

[Jhivago]

Yo, Yo,
Drumul ne crestea sub picioare
Pe masura ce faceam pasi
Iar cat sufletul primea de mancare
Inapoi nu ne-am lasat trasi
Si daca v-ati simtit atrasi
De ceea ce-am avut de spus
Inseamna ca v-am fost alaturi
Cand ati preferat sa stati retrasi
In camera, privind in sus
Asteptand raspunsuri
Care n-au fost trimise
Sau n-au ajuns
La neajunsuri
Si s-ar parea ca ne-a ajuns
Chiar daca impreuna am descoperit taine
Acum cuvintele imi sunt precum valize
In care nu mai intra haine
Iar eu ma imbrac in sentimente
Ceea ce simt e scris pe mine
Ca tatuaje permanente
Si daca stii cine sunt
E pentru ca e la vedere
Si inainte sa spun "La revedere"
Vreau sa-mi promiti
Acum pe picior de plecare
Ca n-o sa omiti
Sa-ti traiesti viata
Ne datorezi macar o incercare
Urmeaza "Adio", nu plange
Nimeni nu moare
Pentru Jhivago, Praetor si Dribbler
Sa va cunoasca
A fost o onoare

[Refren][Praetor]:
Stii si tu ca ne vantura vantul
Dupa cum vrea
Uneori nu simt pamantul
Sub talpa mea
Si atunci mi-aduc aminte [Iar!]
Ca am invatat sa simt fara cuvinte
Stii si tu ca ne vantura vantul
Dupa cum vrea
Uneori nu simt pamantul
Sub talpa mea
si atunci mi-aduc aminte
C-am invatat sa simt fara cuvinte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Si, Veritasaga nu se-asculta, se simte


[Praetor]:
Si spune-mi ce vrei
sa mai auzi de la acesti trei
Oameni, pe care i-ai numit zei
In ziua cand ti-au fost aproape doar ei
Soptindu-ti in casti
Ca dincolo de masti
Ne ascundem prea des sufletul ranit
Si minte cel ce spune ca n-a simtit nimic din ce-am cantat
Inca n-am aflat daca puteam schimba lumea
Dar vom incerca la un moment dat
Si tu, si eu
Pe aceeasi frecventa mereu
Incercand din greu
Sa exprimam ce simtim
Desi deseori ne aflam incapabili-nstabil
Sau mai bine zis handicapati emotional
Am incercat sa exprimam ce-am perceput mental
Si atunci o lume noua si-a deschis portile
Si unindu-ne fortele
Ti-am inchis ochii
Pentru a privi prin ai nostri
Si ai vazut ingeri si monstri
Lumea asa cum ai vrea tu s-o stii
Dar nu e inca
Impreuna am facut sunete si cuvinte sa planga
Asa cum am stiut mai bine
Mi-am golit buzunarele
Dar am lasat in urma ceva suflete pline
Acum e randul altora sa-si puna aripile
Si sa duca mai departe totul
V-am lasat armele, jocurile, si potul
Plus o bucata de pamant si-o floare
E numai vina voastra daca moare
Sau a noastra c-am sadit-o si crescut-o se pare

[Refren][Praetor]:
Stii si tu ca ne vantura vantul
Dupa cum vrea
Uneori nu simt pamantul
Sub talpa mea
Si atunci mi-aduc aminte [Aaaa!]
Ca am invatat sa simt fara cuvinte
Stii si tu cand ne vantura vantul
Dupa cum vreaa
Uneori nu simt pamantul
Sub talpa mea
si atunci mi-aduc aminte
C-am invatat sa simt fara cuvinte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Veritasaga nu se-asculta, se simte
Si, Veritasaga nu se-asculta, se simte

Nu-Mi Pasa

I:

Vorbeste-ma pe la spate
Voi fi plin de bucurie
Aredem casa ...
Asa sa fie, sigur imi vor da una noua de la primarie
Futem tovarasa...motive sa rad am o mie
Iti apartine tie de sotie
Partea proasta e ca sunt intr-o proasta pasa
Ma simt tras pe sfoara plins in plasa
Dar nu-mi pasa
Nu ma afecteaza
Mai ales ca e cineva sus care vegheaza
Daca cerul cade pe mine bine nu-i
Asa-i de rau....
Io judecat am fost de cauza
Mama ma lasa, femeia ma lasa,tata ma lasa
In curand ma prostesc la microfon
Si vocea ma lasa oricum
Daca aud ceva de genu : "Nici piesa asta nu e ceea ce vrem"
Sincer, I just don't give a damn

[Refren:]

Nu-mi mai pasa..
Nimic n-are noima
Nimeni n-are grija de noi,ma
Toate ma apasa [mmmm]
Prietena la lasa [mmm]
Nu mai am casa [mmm]
Si nu-mi mai pasa

II:

Acum chiar mi se rupe
Puteti sa arucati cu ce vreti
Ati spart deja geamurile prin care ii vedeam strambi pe cei drepti
Dar ei ma vad la fel
Un om fara nici un tel
Fara sa stie ca nu caut lumina
A inceput sa imi placa in tunel
Si acum ma simt atat de usor
Desi sunt strivit de greutati
Si ar trebui sa strig dupa ajutor
Privesc neputincios cum toate se duc
Nu-mi pasa, uite ce-mi mai am arunc
Prietenii s-au dus
Banii nu au fost niciodata de ajuns
Iar fata pe care am iubit-o mi-a spus ca a iubit pe cineva pe ascuns
Inocenta.. s-a pierdut si ea pe parcurs
Iar rabdarea o consideram de mult un plus
Si acum suflul fumul spre cer
Nu simt nevoia sa imi cer nici un raspuns
ma simt fericit
Defapt nu imi pasa ce simt
Hai ca m-am dus.. Pa!

[Refren:]

Nu-mi mai pasa..
Nimic n-are noima
Nimeni n-are grija de noi,ma
Toate ma apasa [mmmm]
Prietena la lasa [mmm]
Nu mai am casa [mmm]
Si nu-mi mai pasa

Omul Paianjen

[Jhivago]
Renunt…ha
Imi rup hainele si umblu descult
Pe campii de jar
Ce ciudat e ca atunci cand vreau eu sa dispar
La fel fac si problemele, dar reapar
Cu fiecare noua speranta ca as putea sa realizez ceva
Chiar daca imi trag seva (seva)
Din dealurile verzi in care au copilarit parintii mei.
Acum acestea exista doar in povestile spuse de ei
Si-n locul lor sunt uzine si ploi acide
Iar eu primesc doar lovituri rapide
Ce-mi zdruncina sufletul
Caci adevaratii razboinici ataca inima, nu fizicul
Si decat sa le dau satisfactie celor ce vor sa ma vada cazand
Mai bine ma daram singur si-o sa cad arzand
Si-o sa uitati ca m-ati vazut vreodata razand.
Inocenta moare. Si-atunci de ce s-o mai cer?
Speranta doare. Si-atunci de ce sa mai sper?
Ura e floare. Si-am ajuns acum s-o prefer.
Caci face din iadul in care traiesc un paradis,
Iar atunci cand iubesc, de fapt, doar visez ca traiesc un vis.
Si nu stiu cat teren pot sa suport, dar le vreau pe toate
O sa-i zdrobesc cu ??? , pana cand om sa ramn fara coate
Fiori reci imi lasa taieturi pe spate,
Pacea-i departe si faptul ca ne ascundem esenta ne desparte.
Lasa-ti demonii sa iasa afara!
Caci oricum stiu ca mana cu care ma mangai e o gheara.
Si nu mi-e frica de pedepsele promise de zei,
Sunt multi cei care vor sa ma distruga inainte s-o faca ei
Si cand va veni clipa n-o sa vedeti regrete in ochii mei.

Ref x 2
[Praetor]
Si imi vine sa ma urc pe pereti
Sa ma urc pe pereti,
Sa ma urc pe pereti.

[Praetor]
Umplu pagini cu plangeri,
Injuram doar diavoli, iar ingeri deloc
Toti se joaca cu nervii mei..oof..simt ca iau foc,
Iar casa mea e un loc unde ma intorc tot mai rar
As vrea sa dispar caci nimic n-are rost…ha, ha, ha
Femeile impart o pacoste ce fac orice sa coste
Numele meu e dragoste???
Poate de aceea cei ca mine n-au actuale, ci doar foste.
Sunt satul si iritat de fuste,
Saturat complet de suste,
Am gustat din fructul oprit, acum toti vor sa guste.
Ma-ntreb oare ce-s alea decizii juste?
Oooo..nu mai pot, mai bine as fi mort
Sau…v-as omori pe toti
Ai simtit vreodata ca nu mai poti sa suporti
Prietene de bani gata, intelege noi n-am avut pe nimeni sa ne lege.
Ele ne cred nebuni? De ce vor sa ne lege?
Ne…conducem dupa o singura lege:
Hip-hopu-i regele!
Si…vreti sa ni-l furati si pe-asta?
Asta-i viata,
Numai hoti si hoate,
Numai mancatori si cate,
In viata spui ”Moarte ia-ma-n brate!”
Macar o data in viata as vrea sa fii maret,
Imi vine sa ma urc pe peretď.

Ref x 6

Povesti Triste

In, ochii ei te uiti mereu desi nu vezi cat ii este in fiecare zi de greu,
Dar ea lupta, micuta si corupta, inca de acum, copilaria ei este scrum,
Iar mama e doar un concept pierdut in fum...
Tatal: e frica de zi de zi, ce-i umple mica imparatie,
De aceea se tot uita spre cer si intreaba:
"Oare cu ce ti-am gresit eu tie?"
Desi vie...ea a uitat de mult cum e la joaca,
Cand cunosti doar durerea oare ce sa-ti mai placa,
Si aude in fiecare seara aceeasi placa obsesiva,
Aceeasi discutie ce deriva, in acte sadice ...
Daca te uiti bine ai zice, ca a trait deja doua vieti,
Doar un moment in pielea ei, ar fi de ajuns sa ingheti...
Definitiv, si sa regreti ca traiesti aceasta...
Nu-i trai... si ea spera inca in rai,
Intr-un loc unde sa ai, de unde s-o iei de la capat,
Dar vai: iar vine clipa... e tarziu, si el revine acasa,
Banii s-au dus, frigideru e gol iar pe masa:
Doar sticle goale, iar el spune ca sparge si rupe tot in cale,
Si e trist... toate necazurile tale sunt nimic fata de ce simte
In ce sa mai crezi daca nu poti sa crezi in propriul parinte?
Si vad...
Inca o pasare isi pierde avantul,
Si vad...
Inca,... un sacrificiu uda pamantul,
Si vad...
Inca un suflet distrus, oprit...
Si vad...
Inca o speranta a murit,
Si vad...
Inca un demon prinde puteri...
Si vad...
Inca un inger vrea sa uite de el...
Si vad...
Inca o zi de maine distrusa...
Si vad...
Inca o pedeapsa neaplicata...
Si vad...
Inca o lupta dusa...
Si vad...
Inca o lupta castigata...
Si vad...
Inca o pata...
Si vad...
Inca o actiune uitata...
Si vad...

Refren (4X):
Povesti triste...
Fac oameni nepasatori sa insiste...
In propria nepasare...
Si victimele cine le ajuta oare?
[Si victimele cine le ajuta oare?]

Povesti triste...

Am intalnit-o intr-o seara in metrou,
Si m-a facut sa simt un fior,
O fetita singura intr-o lume nesigura si fara nici un erou,
Am intrebat-o ce-i cu ea,
Si m-a privit in ochi cu bagare de seama,
Incercand sa-si dea seama ce-nseamna, intrebarea mea,
Si daca nu cumva, ar fi mai bine sa nu raspunda la ea...
Si s-a oprit din a aluneca, stergandu-si lacrimile cu maneca,
Spunandu-mi ca n-are nimic,
De parca n-aveam dreptul sa-i stiu suferinta...
Mi-a spus ca e doar suparata un pic.
Dar albastrul din ochii ei mi-a picurat in suflet si m-a facut sa ma simt mic...
(Si atunci am inteles ca o doare)
M-am asezat langa ea si-am intrebat-o unde vrea sa coboare,
Dar m-a privit fara sa spuna ceva...
Iar eu as fi vrut sa-i spun:
"Fetitzo, daca tu ai fi fost Eva, am trai si acum intr-o lume pura"
Iar in loc i-am spus "N-ar trebui sa vii acasa?", si m-a privit cu ura...
Am inteles ca lucrurile nu sunt cum ar trebui sa fie
Tocmai acolo unde sufletul ar trebui sa stie, ce-i linistea...
Dar in mintea ei in locul unui camin cald era doar o casa pustie,
Iar culoarea copilariei era cenusie...
Tinea in mana poza unui om in varsta si era gata s-o sfasie,
Sperand ca o data cu ea o sa distruga si acea fasie...
Din viatza ei, care o face sa-si doreasca sa nu se fi nascut,
Iar lacrimile ei ardeau mult prea mult,
Mai mult decat puteam eu sa indur,
Si ma zdruncina urletul ei tacut...
Iar atunci cand am plecat
Mi-am dorit doar sa pot s-o las fara trecut,
Si as salva-o...
As cumpara o aripa de inger...
Si as elibera-o...

Refren (4X):
Povesti triste...
Fac oameni nepasatori sa insiste...
In propria nepasare...
Si victimele cine le ajuta oare?
[Si victimele cine le ajuta oare?]

Povesti triste...

Vieti [...],
Pierd mereu si dispar...
Nu inteleg ce sa fac ..
Ca sa par ca imi pasa si parca,
Daca vreau sa te-ajut, nu-mi permiti...
Si vrea sa privesti in sus, dar eziti...
Vieti [in etern],
Mereu dispar ...
Nu inteleg ce sa fac ca sa par ca...
Imi pasa, si parca,
Daca vreau sa te-ajut, nu-mi permiti...
As vrea sa privesti si tu in sus, dar eziti
Si...
Vieti [in etern],
Sa pierd mereu...
As vrea sa te-ajut...
Nu ma lasi...
Mď-e greu...

Sa Nu Crezi

Veritasaga...Veritasaga(whisper)

[Jivago]:

Ca orice basm,incepe cu "a fost odata",
Un baiat si-n gandurile lui mereu aceeasi fata
Desprinsa park din povesti cu sirene,
Un suflet cald printre atatea suflete mult prea viclene
Si kiar dak nu purta semne de razboi[??] putea skimba in foc orice sloi
Si fiecare gest al ei era, un mesaj ascuns
Unica pe Terra se purta de park avea raspuns...
La orice intrebare,iar el o iubea nespus si ea
Si ea il aducea cu un pas mai aproape de soare,in fiecare zi
Caci mergeau impreuna pe aceeasi carare,care se lumina cu fiecare pas al lor
Si nici unul nu simtea nevoia sa joace un alt rol decat cel pe care
L-au primit prin destin,caci crezi ca poti trece peste orice,
Atunci cand ce era gol in tine acum e plin....
De o apa curata,
Si amandoi simteau ca-si primesc inapoi o viata furata (furata....

[Praetor]:

....furata)
O stii si tu,n-ai vazut-o?..pentru un moment si ti-a ramas in suflet
De-atunci o porti cu tine,oriunde,oricand,si simti ca deja face parte din tine
Si parea uneori prea ciudat,simtea ca soarta s-a jucat atat cu el
Iar acum ii ofera totul,de parca ar fi castigat potul
Cel mare,intrukipat in miscarile ei usoare ca vantul,
In pasii ei ce park n-ating pamantul,
In glasul ei ce pare a fi cantul[??] zilei,
In care gandul strazii[??] isi baga simtamantul
Si acum ii umple traiul,de park ar trai pe pamant Raiul
Perturbat doar de absenta ei,de absenta acelei femei,
Pe care ai privit-o,iti dai seama ca stie ce vrei
Te prinde teama [absurda??] cei,ce traiesc printre zei
Si o pierzi uneori cand o privesti,te trec fiori,te-ntrebi
De gresesti,auzi viori cand nu reusesti,
In okii ei clar sa citesti,caci par a avea
Intregul univers inkis in ea
La inceput ai vrut-o,acum ea oare,nu te mai vrea?

[Jivago]:

Si-atunci a vrut s-o stranga-n brate ,crezand ca ea o sa-l inalte
Deasupra fricii lui, ca focul lor o sa se stinga,
Dar n'a simtit nimic,de parca,ceata luase forme si el voia sa le atinga
Si deschizand okii a vazut sculptat in bezna, de lumina
ce trecea prin geam, trupul ei, de la cap la glezna
Care s-a risipit apoi, ca un vant subtire
Si crezand ca-si pierde mintile si-a spus:"M-am indragostit de-o amintire!"

[Praetor]:

Acum, totul o amintire era,
De fapt eroul nostru din amintiri traia...
Si o cauta neincetat, debusolat, si luptand cu destinul,
Incercand zi d zi chinul,luptand sa gaseasca un inteles
Intrebandu-se de ce a fost ales tocmai el
Cautand in kip si fel sa o gaseasca
Caci fara ea,el a uitat sa traiasca,si a cazut la pamant
Ca n-a mai putut.
Si intr-o zi,in okii unui tanar a vazut,sclipirea ei
S-a revazut traind intre zei,
Dar a revenit intre cei ca noi,s-a lovit privind intr-o oglinda
De propria imagine:un om imbatranit traind la o margine
A lumii de care nu se mai simtea legat si
Deodata dezlegat de blestemul sau

Ce`l ce i-a rapit viata a vazut in fata sa un alt batran
Ce l-a intrebat:"Si tu ai iubit-o pe ea?"
"DA..stii ca am fost blestemati sa nu putem uita?"
"Stiu..ma intreb oare sunt viu sau traiesc iadul

Esti viu batrane.
Doar ca ai iubit una dintre ele...acum inchide pleoapele grele...."

Scrisoare De Departe

Daca citesti aceasta scrisoare inseamna ca m-am dus,
Inseamna c-am vazut ultimul apus de soare
Stiu ca te doare
Dar nu mai plange
De aici de sus iti vad lacrimile de sange
Incearca ...
Incearca sa intelegi nu exista legi impotriva sortii
Care din cand in cand arunca pe cineva .. in ghearele mortii
Deci, a trebuit sa plec
Stiu, inghiti in sec
Dar, stii si tu, nu poti spune nu
Cand Dumnezeu te cheama la el
Oricum vreau sa spun ca am atins al meu tel
Caci am iubit
Am fot iubit
Desi uneori am gresit
Cred ca acum imi permit
Sa spun ca nu am regrete
Desi daca as dori as gasi cateva
Dar asta nu conteaza, asta nu ne va aduce din nou impreuna
Stiu suna pesimist dar asta este
Incepe o noua zi, o noua poveste
Oricum de acolo de sus voi veghe aievea
Dumnezeu vrea..
Asta ... Fi sigura
Nu esti singura
Iar pe voi , prieteni subsemnatul va asigura
Ca voi fi langa voi
Caci si voi ati fost langa mine prin destule
Prin noroi, suferinta, mizerie, umilinta si oricum ...


[Refren:]

Nu ma voi schimba, chiar de sunt departe
Nu va voi uita, chiar daca moartea ne desparte
Nu ma voi schimba, nu ma voi schimba, chiar de sunt departe
Nu va voi uita, chiar daca moartea ne desparte


II:

Chiar daca nu mai sunt printre voi acum
Si ratacesc pe drumuri de fum
Stiu ca n-am cum
Sa nu va mai simt .. n-am cum sa nu va mai trimit gandurile mele
Atunci cand simt ca va apasa zidurle grele
Caci suntem sclavii aceleiasi suferinte
Si avem acelasi dorinte
Ar fi bine daca nu am crede in nimic
Dar defapt avem prea multe credinte
Nu-ti face griji pe care o alegi
Caci nu faci decat sa te legi
La ochi si sa mergi inainte
Dozeaza-ti esenta in cuvinte
Cedeaza-ti orgoliul
Si nu ii purta trecutului doliul
Dar nu uita, nu da ochi pentru dinte
Caci in lumea ta zambetele sunt tinte
Provocarilor nu le intoarce spatele
Nu iti face griji daca ai ganduri rele
Importante sunt faptele
Nu-ti mai omori emotiile
Maine vei avea altele
Renunta sa mai pui inimii lacate
Cu pacatele impace-te
Si daca nu stii de ce esti in stare: Incearca-te !


[Refren:]

Nu ma voi schimba, chiar de sunt departe
Nu va voi uita, chiar daca moartea ne desparte
Nu ma voi schimba, nu ma voi schimba, chiar de sunt departe
Nu va voi uita, chiar daca moartea ne desparte

Ucigasul Perfect

[Jhivago]
Timpul e ucigasul perfect,
Omoara tot, omoara toate sentimentele care ne-au zdruncinat vreodata,
Omoara ura, omoara iubirea.
Nimic nu mai ramane…
De parca nu ne mai vrea Universul.
Timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul,
Imi schimba chipul, vietii fura sensul, risipeste stresul
Se ia de noi toti
Si-n urma lui nu mai raman nici chei, nici porti
Iar tu te porti de parc-o sa fii mereu aici.
Te-asezi atunci cand ar trebui sa te ridici,
Taci atunci cand ar trebui sa zici
Si-ataci… oameni care te iubesc crezand ca vor sa te faca sa zaci.
E-un joc nebunesc in care ca si ceilalti te prefaci ca e totul OK
Si-alaturi de ei distrugi lucrurile care ne unesc
Si nu reusesc
Sa-mi amintesc chipul bunicului meu, si-mi pare rau
Dar asta nu este unicul meu…regret
Caci timpul e ucigasul perfect,
Ne omoara putin cu fiecare gura de aer trasa in piept.
Ne face sa uitam cine am fost,
Ii face pe altii sa uite ca am fost,
E ultimul martor, imi stie viata pe de rost,
Dar in final lumea o sa vrea sa uite de noi si de ea
Si-atunci pacea va veni ca sa stea.

Ref x 1
[Jhivago]
De parca nu ma mai vrea Universul.
Timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul,
Imi schimba chipul, vietii fura sensul,
Imi urmeaza pasii, imi imita mersul

Scratchuri (It-s gone till it’s )

De parca nu ma mai vrea Universul.
Timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul.

[Praetor]
Spune-mi de ce pierdem? De ce ne vindem?
De ce luptam in tandem cu ceva invizibil?
Simt cum sub piele ceva ma arde,
Poate parte a nu avea sens in cursul vietii

Dar exista mereu unul mai bun,
Unul care are mai mult,
Unul care-l ascult in timp ce pe langa mine trece
Mult prea rapid, aproape ca vantul,
Cu timpul omul a creat cuvantul.
De atunci, orice incercare e sortita a fi si ea nereusita
Si vad o viata platita, o penita tocita, obosita
Sa astearna pe foi gandurile celui ce ezita
O mita data, in loc de suflet o pata,
O tumoare ce se extinde, un om ce se prinde
In itele unei vieti mizere,
Un imens Univers intre doua emisfere ale unui creier,
Un creier ce canta in noapte si aud soapte.
Simt o moarte dand tarcoale celor ce au trait pentru a le crea
Si ce carte scrie ca ni-i poate lua?
Oare ni-i poate fura?
Oricum observ ca-n centru ??? ni-i schimba
In unele momente timpul ma plimba prin locuri
Cu nume ce imi stau pe limba, dar nu le pot pronunta
Si-mi asum doar rolul, doar fumul, subsolul unei vieti prea normale
Doar visuri de glorie ingropate,
Doar urmari sacrale pe un drum pierdut, lipsit de scut in batai mortale
Acum privind in gandurile tale
Vad ca timpul te separa de lumea ta infecta si lumea de afara,
De cel ce esti si cel de-odinioara,
Un singur calator dintr-o gara, parasita, lipsita de miscare.
Deasupra soarele a disparut, nu ti se pare
Ca acum lumea e doar in ganduri muritoare?

Ref
[Jhivago]
De parca (de parca, de parca) nu ma mai vrea Universul.
Timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul,
Imi schimba chipul, vietii fura sensul,
Imi urmeaza pasii, imi imita mersul.

Scratchuri

De parca nu ma mai vrea Universul.
Timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul.

De parca nu ma mai vrea Universul (nu ma mai vrea Universul, mai vrea Universul)
De parca nu ma mai vrea Universul (nu ma mai vrea Universul, mai vrea Universul)

Vor Veni Vremuri Mai Bune

Chorusx2: Vor veni vremuri mai bune
Cineva-mi tot spune...
Imi sopteste mereu cand gresesc...
Ma linisteste cand imi amintesc.. Totul...
Sunt jumatate viul... Jumatate Mortul

Sunt nascut in luna lui cuptor
De aceea prognozez cu gandul la un calduros viitor
La ziua in care ma voi topi de bucurie
Plouand in camera copilului meu un ocean de jukarie
Cutremurandu`ma cu magnitudine record pe scara
De greutatea sacosilor oamenilor ce ies din alimentara
Variabilele importante de maine fiind altele decat ratele, caldura, taxele si banii de paine
La stiri aud atrocitati de gen l-a latrat un caine al carui bot a fost condamnat la 8 zile de botnita
Fug la vot racita cobza din pat
Afara dand burnita
Sunt bagat in ceata afland ca presedintele in drum spre servici a alunecat pe gheatza
Mii de pusti in centru la concertul Wu-Tang
Mii de tag-uri pe-alocuri
Statui cu Sugahill Gang
Intr-un cuvant nivelul de trai urcand la moderat
M-a speriat si m-am trezit cand a fulgerat

Chorus x2

Trecutul ingroapa-ncet greseala
Si-atunci tacutul prinde glas
Iar viata schimba fiecare pas privind totul altfel
Masurand din compas ce-a fost se scade din ce este si tot ce-a ramas esti tu incercand vantul
Cuvelele plangang cuvantul incalcat vazand castelele de nisip ce le-ai calcat pe drum
Pacat acum, ele erau visele tale si e totul stramb condus de un zeu talamb si greu de-nteles
Dar vremurile se skimba caci am ales din desaga mosului vise frumoase cu tine-n valuri spumoase si hartii verzi cu care sa cumperi tot fara sa pierzi nimic si-ti dedic pe album acest pic de speranta aceasta istanta ce-ti da inapoi dreptatea sau dreptul de-a trata societatea dupa bunul plac
Si-ti fac o promisiune Vor veni vremuri mai bune caci e dureros sa-ti sune mereu in ureche acelasi refren pesimist
Tine minte ca pentru tine existi si pentru altii stiu ca nu vrei, dar insist, accepta
Ai face corecta lumea
L-ai pedepsi pe cel ce glumea pe vremuri pe seama ta si i-ai da mamei tale ce vrea
Nu bogatii, ci satisfactia cea mai de valoare
Un fiu ce are ce-a dorit
Acum sunt in mintea ta,
Da, iti soptesc ... SHhhhhhh...

chorus X4