Cantecul coloniei
Frunzulita lemn uscat
Pe campia din Banat
Timisoara-Buzias
Este aseazat un sat.
Tot cu voinici de la munte
Ce stiu necazul sa-l infrunte
Plecati la colonizare
Facand Romania Mare.
Plecati tineri si batrani
Sa ia pamantul strabun.
Vai, necazul nu-l pot scrie
Ce-au patit in colonie !
Pana ce s-au instalat
Pe pamant acest mic sat
Cu suflet, inima buna
Facand aceasta comuna.
Sebesule cel de jos
Poti fi mandru si falos
Ca din sanul tau curat
S-a mai facut un mic sat.
'Albina' nume placut
Ce din tine s-a nascut
Ai trimis si bun si rau
Cum a lasat Dumnezeu.
Ai trimis tot graniceri
Spre paza acestei tari.
Leganati-va brazilor
Plangeti dealurilor,muntilor.
Vaile cu frunsele
Luncile cu florile
Dupa noi carea-am plecat
Din satul nostru cel drag.
Satul nost cu rauri multe
Si cu bujori la munte
Nu te vom uita nicicand
Nici cand vom fi in mormant.
Toti care aici ne aflam
Sfanta datorie avem
Sa ne pastram portul
Vorba dulce si cu jocul.
Ai nostrii conducatori
Care-au fost fauratori
De sunt vii,sau de sunt morti
Noi sa le uram la toti
Cei vii multi ani sa traiasca
Cei morti sa se odihneasca
Si-al lor nume va fi scris
In cartea d aur zis.
|