DIN COPILARIE
1.Sunt iarasi pe drum, nu stiu unde merg
Ma cheama un munte spre care alerg
Un munte pe care nu stiu a-l numi
Dar pe care, sunt sigur, îl voi
cuceri.
R: Caci am plecat de-acasa
din copilarie
Calarind vagoane în sens interzis
Controlorul sus fara sa ma stie jos
Mi-a cerut legitimatia de blatist.
2.Satul sunt de blocuri, de tristul oras
De gari si de trenuri, de veselul nas
Mi-am luat un rucsac, un stilou si-un carnet
Tigari si chitara ce cânta încet.
3.Oriunde ma duc am prieteni
Si vad îi salut si pornesc iar hai-hui
Nu-mi trebuie mult, ma multumesc cu putin
O coaja de pâine si-o cana cu vin.
4.Stârnesc o iubire si-o las cu regret
M-avânt într-o alta si gestul repet
Ma cheama iar drumul spre necunoscut
Când cred c-am sfârsit o iau de la-nceput.
5.Dar stiu c-o sa vina o tainica zi
Sa am si eu o casa, nevasta, copii
Dar si-atunci când în raft voi vedea
Iar mersul de trenuri din noi voi pleca.
|
