DOR DE CABANA/MUNTI

DOR DE CABANA/MUNTI

Cand frunze se astern, covor peste pamant
Cand soapte de izvoare se pierd in adieri de vant.
Cand muntii se inalta cu crestele in nori
Cand brazii se trezesc pe carari de dor.

R. Ne e dor de munti
Ne e dor de carari
Ne e dor de cabana.
Cand soarele rasare
Cand freamata padurea
Cand visele-n zori se destrama.

Cand trenurile duc in cele patru zari
Cand gandurile toate, zboara-n departari.
Cand garile ne-astepata, sa revenim mereu
Cand pentru noi au doar un singur traseu.

Cand asteptam fiorii, la clipa intalnirii
Cand ne-ntalnim sintem, in culmea fericirii.
Cand parca timpul s-a oprit, iar ceasul sta pe loc
Cand trenul merge-ncet parca ar fi un melc.