FABULA - CIINELE SI CALUL

FABULA - CIINELE SI CALUL

Muzica si text    DAVID CONSTANTIN  1996

Zarva mare în ograda, se-aude larma multimii

Se cearta cu mic cu mare, parca au toti orbul gainii

Unii fac, alti stau degeaba, multi se plimba fara rost

Daca e facuta treaba, nu conteaza cine-au fost

Zise câinele spre cal :-,,Am un var la Polul Nord

Trage cât zece ca tine, ah ce mare dobitoc''

Zâmbind, calul âi raspunse :-,,Însa trage cu folos

Pe când tu, legat de-un lant, tragi si latri ca un prost''

Pe cine duci tu amice, ca si mine esti legat

si mai iei si niste bice, ce te mâna-n lung si-n lat

-Ai dreptate zise calul, dar ma plimb în sus si-n jos

Pe când tu stai doar în cusca si te guduri pentr-un os''

Peste toata harmalaia dintre aceste animale

Înceta deodata cearta câteva vorbe banale

Când o voce din multime, spuse c-un glas ragusit

,,Nu mor caii, când vor câinii, ci mor când le e sortit''

Caii trag, musc din zabale si urnesc greul din loc 

Câini latra, latra tare, însa doar atâta pot