FATA DIN CARAIMAN

FATA DIN CARAIMAN

1.Sub cer senin, de soare plin, frumos ca niciodata

Urcau spre Caraiman pe Jepi câtiva baieti si-o fata;

Având în spate un rucsac, salteaua si 15515b111p cu cortul

Si-o palarie verde-n cap, lasau în urma totul;

2.Si cum urcau asa pieptis ajunsera-n padure

Si-acolo-au întâlnit un urs ce culegea la mure;

A zis ursul "mai, baieti" crezând ca târgu-i gata

"Va dau ursoaica mea în schimb, voi dati-mi mie fata".

3.Au zis baietii "fugi de-aici, ursoaica ta-i natânga,

Noi ducem fata-n Caraiman, acolo ea ne cânta";

Si dupa drumul lung si greu ajunsera-n poiana

Si-acolo fata le facu o ciorba si-o tocana.

4.Si strânsi în jurul focului de nimeni nu le pasa

Caci ei de dragul muntelui lasara totu-acasa.

R: Frumoasa-i viata sus în munti când mergi pe o carare

Putini în lume sunt ca noi, putini în lumea mare.