Imnul Vīnturaritei
Ceata s-a lasat pe munte
brazii s-au posomorīt
Timpul a trecut prea iute
Tura noastra s-a sfīrsit
Un bun-ramas cabanei pe īnserat
Īi vom sopti si-apoi noi am plecat
Ramīn īn urma regrete si-un mic suspin
si-o amintire cu cer senin
Amurgeste vīnat seara
Norii sīnt mai sinilii
Cerul īsi schimba culoarea
si devin mai cenusii
Stīnca abrupta de suflet mi te-ai lipit
Chiar de departe m-ai face fericit
Voi reveni curīnd si asprimea ta
O voi simti-o iar calda īn inima mea
Astazi e ultima seara
Cīt mai sīntem la un loc
Cerul este plin de stele
Noi stam tristi pe līnga foc
|