Imnul blatistilor
De la mosii nostrii noi am īnvatat,
Cānd mergem la munte sa mergem pe blat.
Caci si mosul nostru si-a-nvatat urmasul,
Cānd merge la munte sa mearga cu Nasul.
Cānd muntele ne cheama cu vraja si scāntei,
Cum īsi aduna o closca puii ei.
Plecam fara de grija si fara de habar,
Cu rucsacu-n spate si vānt īn buzunar.
R:Traisca-n libertate si-n liniste blatistii,
Traiasca viata-n munte, traiasca alpinistii.
Cānd soarele sperantei ne lumineaza fata,
Avem credinta-n munte si-ncredere īn viata.
Stomacul cere hrana si noi īi dam alcool,
Mai tare ni-i vointa ca stālpul de beton.
Caci blatul nu se face cu lasi si cu fricosi,
Nu trebuie sa tremuri cānd Nasu-i fioros.
Caci īmblanzit se lasa ca leul de dresor,
Cānd īsi primeste dreptul din partea tuturor.
Cānd trenul ne alina cu zgomotul de roti,
Ne-nveselim si sigur acelasi gānd e-n toti.
Dorim sa fie soare si cerul fara nori,
Sa mearga trenul iute fara supracontrol.
De ne īnfrunta Nasul, cu Nasul ne vom bate,
Ne facem loc prin lume miscānd mereu din coate.
Aici ne este locul īn ultimul vagon,
Mai tare ni-i vointa ca stālpul de beton.
Suntem de e nevoie lipsiti de bulletin,
Cānd Nasului īi pare talonul prea putin.
Avem contract pe viata si vrem sa-l respectam,
Īn lupta cu controlul, batuti noi nu ne dam.
De vei venii acolo cu mine-n vārf de munte,
Sa sti ca nu e rau si o sa-ti para bine.
Iar daca pe obraji ti-o siroii sudoare,
Sa ai credinta-n munte, sa ai credinta-n mine.
|