ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
LA ŢĂRMUL MĂRII Costica Montaniard
La tarmul marii valurile aduc,
Trupuri de scoici ucuse si de 939j93j alge
Cānd soarele īn flacari coboara īn amurg
si pescarusi tipa printre catarge.
sirul de pasi tacuti, marea īncet l-a sters
Sperante pe nisipul ars de soare
O ultima amintire, o urma pe nisip
Desi valul a sters-o, īnca doare.
R: si mi-amintesc de veri promise
Cānd ne faceam atātea vise
Sarutul tau de gust amar si sare
De valul marii īnspumat
Ce īntr-o clipa a destramat
Un legamānt uitat pe-un tarm de mare
si-mi amintesc adese ori
Cānd ne gasea soarele-n zori
Privind īn nopti la stele cazatoare
Eram o singura fiinta
si-aveam o singura dorinta
Cānd uneori cadea o stea īn mare.
Se lasa īnserarea, tacut si trist alai
Ziua ranita se stinge si moare
Din larg spre tarm vin valuri ce par salbatici cai
Ce ies cu coamele albe din mare.
Meduzele par lacrimi ce cad pe-al marii fund
Corabiile noastre se scufund
Suntem doua clepsidre īntr-un tārziu amurg
Din care ultime lacrimi se scurg.
|
