MUNŢOMANUL
Muzica si text DAVID CONSTANTIN 1999
Ma scoala un amic, într-o zi cu noaptea-n cap
Hai cu mine la munte ca sa te fac barbat
I-am spus ca el ma stie-s barbat adevarat
O discoteca întreaga si-un cartier îl bat
Dar orice-as fi facut, de el nu am scapat
Mi-am luat rucsacu-n spate, bocancii m-i i-am luat
si alergînd pe scari, am început sa-njur
Ieseau vecinii-n usi, crezând ca-i cutremur
Când am ajuns în gara amicul m-astepta
Avea un rucsac mare de parca se muta
Desi eram mai mare, aveam un rucsac mic
Iar el pe lînga mine parea doar un pitic
Când ne-am urcat în tren, bagaje toate grele
Stateam înghesuiti parca eram sardele
Apoi a venit nasu'eu zau l-as fi pocnit
I-a spus ceva amicul ca-n data a zâmbit
Când am ajuns la munte, am oftat usurat
Când trenul pe-un peron pe toti ne-a descarcat
si coborau într-una în muzica si antren De ma-ntrebam cum oare de-au încaput în tren
Mi-am luat iute rucsacul, mai repede s-o sterg
Facându-mi inventarul daca mai sunt întreg
Îmi cautam amicul, ce-o luase pe carare
Parea ca-i un rucsac pe doua picioare
A fi muntoman i-un lucru mare
A fi muntoman uneori este greu
A fi muntoman nu e doar o-ntâmplare
A fi muntoman este visu'oricui mereu
Astia suntem noi
Uriasi cu brate moi
Astia suntem noi si voi
Uriasi cu brate moi
si ne credem toti eroi
Oare cine e ca noi.
|
