Omagiu lui Emilian Cristea

Omagiu lui Emilian Cristea

Cuvintele-s desarte, sarace si straine

Cu ele un portret nu pot sa-ti fac

Doar vīntul printre creste va sti cum e mai bine 232w2222c

Sa se alinte-n barba ta de dac

Unde te-ai dus zeul meu pamīntean

De ce-ai lasat muntii goi

Moartea-n genunchi o rugam an de an

Sa te aduca-napoi

Drumetule si tata al visurilor mele

Sa nu ma certi un viers de ti-oi cīnta

Caci slovele sīnt scrise cu lacrimi printre ele

Chitara sta sa plīnga-n mīna mea

Cararea sus pe stīnca te stie si tresare

Ma-ntreaba unde esti si-atunci te strig

Iar eu nu stiu parinte sa-i spun nici ce te doare

Daca ti-e sete sau daca ti-e frig

Desi te-ai stins din lume plecīnd īn constelatii

Noi te strigam mereu - Emilian

Caci ai ramas un un nume cutreierīnd Carpatii

Un ecuson pe-un piept de muntoman