PADURE NEBUNA
1.O vara īntreaga m-a tinut padurea
Cu fata īn iarba si gāndul aiurea
Iar acum īn toamna la plecare
Se tānguie ca ma rup din inima ei si o doare.
R: Padure, padure nebuna
Īn fiecare noapte cu luna
Voi rataci fara tinta agale
Ca o frunza mānata de vānt pe potecile tale.
2.Īn fiecare noapte de iarna
Umbra mea alba va veni sa se-astearna
Ca o ursoaica cu puii ucisi
La umbra stejarilor tradati de frunzis.
3.Voi veni īn fiecare dimineata
Uneori ca o umbra alteori ca o ceata
Ori ca o negura, ori ca o bruma
Voi veni, voi veni, nu te mai tāngui padure nebuna.
|
