Prea mult te chem

Prea mult te chem

Razvan Zidaru

S-asterne lumina prin negre unghere

si palida luna se stinge spre zari

Se scoala Danubiul si soarele cere

Sa poata sa curga mai grabnic spre mari

Ma uit pe fereastra, spre vechi orizonturi

Pe zari se astern flacari albe de nea

Sīnt om īn multime si-n floarea din ronduri

si simt ca sīnt singur īn inima mea

Ramīn īnsa singur

Cu visul alaturi

Ma chinui īn suflet

Cu-acest sentiment

si pīnza-a fost rupta

De asprele vīnturi

si-n dreptul iubirii

Am scris azi "absent"

Eram pīna astazi ca oricare altul

Mai simplu, mai aspru, mai blīnd, mai tacut

Dar noaptea aceasta de gīnduri fu saltul

Pe care spre ceturi plīngīnd l-am facut

Nu-ti cer nici iubire, nici fapte alese

Te vreau īnsa-n suflet ca vis de cristal

Sau pīnza pe apa plutind īn deriva

si-avīnd la timona un print solitar