Acipenser rutbenus rutbenus (Linnaeus, 1758). Cega
D (37) 38 - 54, A 19 - 31, scuturi dorsale 11 - 17, scuturi laterale 57 - 71, scuturi ventrale 11 - 18, spini branhiali: 15 - 24.
Corp alungit, scund, suplu, forma tipica a sturionilor.
Cap mic, terminat cu un bot sub forma unui rostru alu 929e45j ngit, triunghiular, putin curbat în sus la extremitatea anterioara. Gura este inferioara, transversala, dreapta; buza superioara este întreaga si buza inferioara întrerupta (putin) la mijloc. Mastatile sunt rotunde, franjurate si vârfurile lor ating buza anterioara. Ochii sunt mici si amplasati lateral, în fata narilor. Operculele nu acopera în totalitate cavitatea branhiala.
Trunchiul prezinta cele 5 (cinci) siruri de scuturi. Scuturile dorsale sunt exocentrice, foarte apropiate între ele, iar primul scut este cu putin mai mare decât urmatorul. Scuturile laterale sunt rombice si strâns alaturate. Pielea este partial nuda si prevazuta cu mici placi pectinate.
Înotatoarea dorsala este situata în treimea posterioara, în vecinatatea pedunculului caudal. Înotatoarea caudala este heterocerca.
Scheletul este cartilaginos, cu exceptia craniului.
Culoarea este cenusie sau brun - verzuie în zona dorsala si galben - albicioasa sau uneori rozacee în partea ventrala. Scuturile sunt albicioase, înotatoarele ventrale si anale roscate, iar irisul, galbui.
Dimensiuni: la sfârsitul pubertatii, 40 - 50 cm si 1 - 2 kg, la maturitate deplina, 60 - 70 cm si 3 - 5 kg, foarte rar, 1,0 - 1,2 m si 12 - 16 kg.
Cega este o specie dulcicola, reofila, iubitoare de ape limpezi si adânci. Prefera zone cu maluri abrupte unde isi gaseste hrana preferata. La ploi mari, când apele transporta cantitati importante de aluviuni, cega se cantoneaza în grupuri mari, în gropi adânci. Hrana este constituita aproape exclusiv din crustacee si larve de insecte, de preferinta apartinând genului Palingenia ("rusalii" sau "vetrice"). Ierneaza în grupuri mari, în gropi adânci de 8 - 10 m, cu fundul tare si, în aceasta perioada, nu se hranesc decât întâmplator si foarte putin.
Maturitatea sexuala este atinsa de masculi rar la vârsta de 2 ani si în mod obisnuit la 3 - 4 ani, iar de femele rar la 3 ani si în mod obisnuit la 4 - 6 ani. Femelele tinere se reproduc anual, iar cele aflate la maturitate deplina, o data la doi ani.
Migratia reproducatorilor, în cautarea locurilor favorabile reproducerii, are loc în râul în care traiesc si uneori parcurg distante apreciabile.
Reproducerea are loc în lunile aprilie - mai, la temperatura apei de 12 - 17 ș C, în locuri cu adâncimi de 6 - 8 m, pe substrat din pietris si unde viteza apei nu permite colmatarea icrelor.
Prolificitatea femelelor este de 15.000 - 44.000 de icre. Acestea au diametrul de 1,9 - 2,0 m, sunt lipicioase si adera puternic la substrat.
Incubatia icrelor dureaza 6 - 10 zile, iar resorbtia sacului vitelin are loc dupa 8 - 10 zile de la eclozare.
Hranirea exogena începe la vârsta de 6 - 8 zile cu zooplancton si se continua cu larve de insecte si crustacee.
Ritmul de crestere în Dunare este de 26 cm la vârsta de 1 an, 35 de cm la 2 ani, 40 cm la 3 ani, 45 cm la 4 ani si 48 cm la 5 ani.
Cantitatile pescuite au fost de 22 - 29 tone în perioada 1929 - 1934, 7,4 - 70,2 tone în perioada 1950 - 1960, 13,4 tone în 1982. Dupa 1995, cega a disparut din înregistrarile pescuitului industrial.
Se impune, în mod elementar si obligatoriu, interzicerea totala a pescuitului la cega si aplicarea unui program de refacere a stocurilor prin populari anuale cu pui realizati în statii de reproducere si crescuti pâna la greutatea de 5 - 6 g/ ex în helestee, în sistem extensiv.
|
