BIOTEHNOLOGIA CRESTERII STURIONILOR IN VARA I IN INSTALATII INDUSTRIALE
Cresterea puilor de sturioni în anul I, în sistem superintensiv, în instalatii industriale cu mediul acvatic controlat este în expansiune, datorita avantajelor oferite de acest sistem:
Dezavantajele sistemului de crestere în instalatii industriale sunt:
Solutia ideala este asigurarea apei tehnologice din panza de apa freatica ( cu o temperatura minima in cursul iernii de 14 °C), ceeace asigura conditii bune de crestere a puilor de sturioni in sistem continuu fara consum de energie termica.Dar, din cauza insuficientei debitelor asigurate de panza de apa freatica, majoritatea fermelor superintensive folosesc doua surse de alimentare cu apa tehnologica:
- apa de suprafata, din rauri, ca sursa principala
-apa din panza freatica, drept sursa secundara cu dublu rol: contribuie, vara, la scaderea temperaturii apei de alimentare a fermei pana la valori optime si iarna, la cresterea partiala a temperaturii apei de alimentare ceeace conduce la economii importante de energie termica.Efectul de tamponare termica, depinde direct de debitul asigurat de foraj( sa, foraje).
In plus, este necesara o sursa ieftina de agent termic pentru termostatarea apei tehnologice in perioada iernii. In lipsa agentului termic ieftin, tehnologia nu va mai fi de tip "crestere continua" si pestele trebuie iernat; acest lucru are efecte economice negative, mai ales privind amortizarea investitiei.
În sistem de crestere superintensiva nu pot fi cultivate decât speciile care în perioada dezvoltarii postlarvare au fost obisnuite cu hrana artificiala.
Caracteristici generale ale instalatiilor industriale de crestere superintensiva a sturionilor
Ferma de crestere superintensiva a sturionilor cuprinde constructii hidrotehnice, constructii civile, instalatia de preparare a apei tehnologice, instalatia de alimentare cu apa tehnologica, bazinele de carantina, crestere si parcare a pestilor, sistemele de monitorizare si corectare a calitatii apei, utilaje tehnologice, instalatia de evacuare si epurare a apelor uzate si sursa alternativa de energie electrica.
Constructiile hidrotehnice sunt constituite din priza de alimentare, canalul sau conducta de aductiune, helesteul decantor, helesteele auxiliare si canalul de evacuare al apelor uzate. Vom include aici si forajele pentru apa din pânza freatica si, acolo unde este cazul, forajul pentru ape geotermale.
Constructiile civile sunt constituite din unul sau mai multe cladiri cu spatii având destinatia de hala de preparare a apei tehnologice, hala de productie, magazii de furaje, materiale si piese de schimb, atelier de reparatii si întretinere, laborator si birou administrativ.
Instalatia de preparare a apei tehnologice se constituie din: pompe (pentru apa tehnologica, apa din pânza freatica si, eventual, apa geotermala), filtre, schimbatoare de caldura, instalatii automate de termostatare, instalatii de oxigenare (aerare) si degazare si instalatii de sterilizare cu UV (raze ultraviolete).
Instalatia de alimentare cu apa tehnologica este constituita din: conducta magistrala, conductele secundare, robineti(manuali sau automati) si dispozitive de alimentare a bazinelor.
Bazinele au forme, marimi si destinatii diferite, sunt confectionate din fibra armata de sticla, fier obisnuit sau beton (acoperite cu rasini sintetice) si otel inoxidabil.
Forma bazinelor poate fi rotunda, rectangulara, hexagonala sau octogonala, marimea (capacitatea) este de la 250 l la 150 mc ( rareori 500 sau chiar 1.000 mc ) si destinatia poate fi de crestere, parcare temporara, carantina sau pentru bai curative.
Sistemele de monitorizare si corectare a calitatii apei sunt constituite din senzori speciali care masoara automat: temperatura apei, oxigenul solvit, pH-ul, substanta organica, nitritii etc., calculatoare si programe speciale care înregistreaza datele, le afiseaza numeric si grafic, avertizeaza în caz de abateri de la intervalul optim si pornesc sistemele automate de corectare a parametrilor de baza: temperatura si oxigenul solvit.
Utilajele tehnologice sunt constituite în principal din hranitori automate (care pot fi asistate de calculator), instalatii de concentrare a pestelui, instalatii de pescuit, cântarit si pregatire pentru transport.
Instalatia de evacuare si epurare a apelor uzate cuprinde: sistemele de filtrare si evacuare a bazinelor, conducte colectoare, conducta magistrala, bazin de decantare, bazine sau dispozitive de epurare biologica ( denitrificare si aerare ), filtre, instalatii de uscare si brichetare a suspensiilor solide mari, canalul de evacuare în emisar (în cazul SAC) si racordul spre modulul de preparare a apei tehnologice (în cazul SAR).
Sursa de energie termica nu poate fi decât apa geotermala sau apele de racire din industrie (inclusiv atomica). Costurile încalzirii apei cu instalatii proprii sunt absolut prohibitive.
Sursa alternativa de energie electrica este constituita dintr-un grup electrogen care genereaza suficienta putere pentru a asigura functionalitatea episodica a tuturor consumatorilor de energie electrica si un sistem automat de pornire - oprire a generatorului si cuplare - decuplare la instalatia electrica a fermei.
Apa tehnologica preparata trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii de calitate
Apa uzata epurata evacuata în emisar trebuie adusa la parametrii de calitate impusi de legislatia în vigoare în zona de amplasament a fermei.
Caracterizarea biotehnologiilor de crestere superintensiva a sturionilor
Cresterea în instalatii industriale a sturionilor este caracterizata în principal de:
Preventia ihtiopatologica este asigurata eficient prin dezinfectia prealabila a instalatiilor si bazinelor, sterilizarea apei tehnologice, dezinfectia periodica a bazinelor si administrarea de medicamente în furaje.
Popularea bazinelor se efectueaza cu exactitate conform normelor stabilite, prin numararea populatiei de pesti.
Furajele administrate sunt realizate de producatori autorizati, corespund integral cerintelor biologice ale diferitelor specii si asigura energia plastica si metabolica, necesare. Au în componenta produse medicamentoase antistres si cu actiune preventiva si, atunci când este necesar, produse medicamentoase cu actiune curativa.
Mediul acvatic este controlat permanent, corectat atunci când este cazul si mentinut la parametrii optimi recomandati pentru specia crescuta.
Controlul cresterii puilor se realizeaza saptamânal si se compara rezultatele obtinute cu parametrii programati.
Examenele ihtiopatologice se efectueaza saptamânal daca parametrii cresterii sunt normali si, mai frecvent, atunci când este cazul.
Pradatorii lipsesc cu desavârsire.
Pregatirea bazinelor pentru populare
Lucrarile tehnologice de pregatire a bazinelor în vederea popularii sunt grupate pe trei segmente:
Stabilirea normelor de populare
N = |
100Q |
W(100-p) |
în care:
N = numarul exemplarelor populate;
Q = productia programata (kg);
W = greutatea medie individuala programata (kg)
p = pierderile programate (%)
Pierderile numerice normale pentru cresterea sturionilor în instalatii industriale în anul I sunt de 8-10 %.
Greutatea medie individuala va fi programata în functie de capacitatea biologica de crestere a speciei cultivate si cantitatea de furaje administrata. Capacitatea biologica de crestere în anul I este de 900 - 1000 g / ex. pentru morun, 400 - 600 g / ex. pentru nisetru si pastruga si 200 - 300 g / ex. pentru cega.
Productia programata este fundamentata de capacitatea instalatiilor de pastrare a parametrilor mediali în intervalul optim si plasticitatea de adaptare a speciei cultivate la densitati mari sau foarte mari.
În general, instalatiile actuale permit realizarea unei productii de 40 - 60 (100) kg / mc volum util al unui bazin.
Întretinerea puilor de sturioni în anul I
În perioada de crestere a puilor se efectueaza lucrari tehnologice care au ca obiective principale: mentinerea conditiilor optime de mediu, preventia sanitara si hranirea puilor. Toate aceste preocupari vizeaza realizarea cresterii zilnice a puilor conform programului si, deci, realizarea productiei programate atât din punct de vedere cantitativ, cât si calitativ.
Conditiile optime de mediu sunt mentinute prin sisteme automate de monitorizare si corectare a parametrilor de calitate ai apei. Operatorii modifica functionalitatea instalatiilor si efectueaza lucrarile de întretinere programate si remediaza eventualele defectiuni.
Preventia sanitara este asigurata prin sterilizarea apei tehnologice, evacuarea zilnica a dejectiilor din bazine, perierea peretilor interiori ai bazinelor la fiecare 3 - 5 zile si spalarea peretilor interiori cu solutii dezinfectante (antibacteriene si antifungice) la fiecare 15 - 20 zile.
Furajarea puilor se organizeaza cu furaje speciale, realizate de producatori autorizati, pe baza unor retete destinate fiecarei specii si categorii de vârsta. Producatorul are în vedere la constituirea recepturii, atât cerintele biologice în proteine, lipide, glucide, vitamine si minerale ale fiecarei specii de sturioni pentru vârsta de 30 - 320 zile, cât si factorii care influenteaza ingestia furajelor, digestia substantelor nutritive si conversia în cresterea masei corporale. Acesti factori trebuie cunoscuti si de fermier pentru a evita influentele negative ale unor activitati nerecomandate. Factorii care influenteaza capacitatea puilor de a consuma si valorifica furajele pot fi clasificati în doua grupe:
La densitati mari apare fenomenul de ierarhizare a indivizilor si a relatiei dominant - dominat, care influenteaza puternic capacitatea de ingestie a puilor mai slabi si conduce la o evidenta heterogenitate a cresterii.
Producatorul de furaje va mentiona conditiile în care furajul ofera randamentul maxim de conversie: intervalul optim de temperatura a apei si oxigen solvit, specia, vârsta si densitatea pestilor, nivelul si durata intensitatii luminoase etc.
Fermierul va evita manipularea repetata a puilor, starile de boala si aparitia zgomotelor ori a vibratiilor.
Fermierul trebuie sa aiba în vedere faptul ca, întotdeauna si mai ales în sistemul de hranire "ad libitum", dupa o perioada de flamânzire, indiferent de motivele care au determinat aceasta stare, puii manifesta hiperfagie evidenta, dar de scurta durata.
În sistemul de crestere superintensiv, ratiile zilnice sunt stabilite automat de calculator, asistat de programe speciale, pe baza informatiilor zilnice oferite de fermier privind: mortalitatile si greutatea medie individuala.
Furajele sunt administrate cu hranitori automate cu distributie asistata de sisteme computerizate.
Consumul furajelor este verificat zilnic de catre fermier.
Monitorizarea puilor este una din cele mai importante activitati, deoarece ofera doua informatii esentiale: asigurarea ca parametrii programati sunt realizabili sau faptul ca în sistem au aparut factori perturbatori.
Zilnic se înregistreaza pierderile pe fiecare lot în parte. Puii în agonie sau morti sunt eliminati din bazine în scopul prevenii alterarii conditiilor de mediu sau extensiei unei eventuale stari de boala.
Astfel, permanent, este cunoscut cu exactitate numarul populatiei de pui din fiecare bazin.
Zilnic se fac observatii asupra fiecarui lot privind comportamentul puilor, mai ales în timpul hranirii, ritmul de crestere si starea sanitara. Atunci când se constata anomalii privind dinamica deplasarii cârdurilor (viteza, directie si adâncimea la care se deplaseaza), reactia la administrarea furajelor, ritmul cresterii si / sau starea sanitara, se impune inventarierea tuturor cauzelor care pot induce starea de fapt, analiza riguroasa a fiecarei potentiale cauze, determinarea certa a acesteia si aplicarea masurilor standard de corectare a deficientelor.
Saptamânal, greutatea medie individuala se determina prin metoda clasica: dimineata, înainte de administrarea primei ratii alimentare, prelevam aleatoriu câteva zeci de pui, stabilim greutatea totala, numaram puii, determinam greutatea medie individuala si calculam sporul mediu individual de crestere zilnica si pe perioada. În situatia în care exista diferente vizibile privind marimea puilor, prelevam circa 100 de exemplare, îi sortam pe trei categorii de marime: mici, medii si mari, determinam ponderea fiecarei grupe si calculam media ponderala.
Populatiile de pui la care apar diferente de crestere mai mari de 20% se lotizeaza obligatoriu pe categorii de marime si se analizeaza situatia existenta pentru a determina cauzele care au indus aceasta stare. De cele mai multe ori cauzele sunt naturale si tin de nivelul agresivitatii individuale în cautarea si capturarea hranei.
Cresterea medie individuala este consemnata grafic si comparata cu cresterea programata. În situatia în care apar diferente între ritmul cresterii programate si ritmul cresterii realizate, se stabilesc imediat cauzele si se corecteaza, conform procedurilor standard. În plus, pâna la redresarea situatiei, determinarea sporului de crestere se va face zilnic. Principalele cauze care pot conduce la nerealizarea sporului programat de crestere sunt:
Consumul specific de furaje se calculeaza saptamânal, se compara cu parametrii programati, se analizeaza situatia existenta si, eventual, se stabilesc masurile necesare de corectare .
Pescuitul puilor de sturioni
În sistemul de crestere superintensiva, pescuitul pestilor nu este organizat la o data prestabilita în functie de conditiile climatice sau de ciclurile anotimpurilor. Pescuitul pestilor se efectueaza în functie de cerintele tehnologice care impun transferul pestilor în alte bazine. De exemplu:
Pescuitul se realizeaza simplu, cu dotare si forta de munca foarte mult reduse în comparatie cu pescuitul helesteelor.
Pestele este concentrat prin evacuarea apei, în cazul bazinelor mici si medii si, suplimentar, cu dispozitive de concentrare în cazul bazinelor mari. Prelevarea pestelui se face cu minciogul sau prin sistemul de evacuare într-un prinzator (juvelnic) montat într-un bazin mic (200 - 300 l).
Pestele prelevat este numarat, transferat în lazi de transport, cântarit si deversat în bazinul de destinatie. Transportul pe distante mai mari de 10 - 20 m se efectueaza în recipienti cu apa.
Transportul la beneficiari se organizeaza cu viviere autospeciale. Densitatea la transport se stabileste în functie de specie, marime, temperatura apei si a aerului, distanta si durata transportului.
Iernarea puilor de sturioni
În general, sistemul de crestere superintensiva este caracterizat de cresterea continua a pestilor astfel ca acestia nu au o perioada de hibernare.
În conditii speciale, în fermele care nu pot asigura în perioada de iarna temperaturile constante si ridicate necesare cresterii pestilor, acestia trebuie pregatiti pentru iernare.
Situatia aceasta poate fi întâlnita la fermele programate astfel prin proiectare sau în cazul unor avarii grave si de durata la sursa de agent termic, schimbatoarele de caldura, sistemele de termostatare automata sau alte componente.
Administrarea furajelor se coreleaza cu temperatura apei astfel încât la temperatura de 8 - 10 C, furajarea înceteaza. Pestele este transferat în bazine cu adâncimea mai mare (2,0 - 2,2 m), pregatite în prealabil si, eventual, izolate termic.
Densitatea puilor nu trebuie sa fie mai mare de 40 - 50 kg / mp, astfel încât ei sa ierneze într-un singur orizont si sa aiba suficient spatiu pentru efectuarea miscarilor de mentinere a decubitului normal.
În perioada hibernarii este obligatoriu sa fie asigurate conditiile optime privind termica apei (4 - 6 C), oxigenul solvit (7 - 9 mg / l), pH neutru, lipsa totala a zgomotelor si vibratiilor.
|