BIOTEHNOLOGIA DEZVOLTĂRII POSTLARVARE ÎN HELEsTEE
Caracterizarea helesteelor
Helesteele destinate dezvoltarii postlarvare a sturionilor trebuie sa asigure conditii de mediu si de hrana la 555e42f nivel optim, mai ales în ce priveste continutul apei în oxigen solvit, asigurarea grupelor de organisme destinate hranirii, specifice fiecarei specii de sturioni si a densitatii maxime a acestora precum si conditii de protectie împotriva pradatorilor.
Din punct de vedere tehnic, aceste helestee trebuie sa fie caracterizate de:
Suprafete mici 100 - 1000 mp (max. 2500 mp);
Adâncimi mari 2,0 - 2,5 m;
Canal drenor bine evidentiat
Instalatii de alimentare cu debite de 1,5 - 2,0 l/min/mp
Sisteme de filtrare a apei de alimentare;
Sisteme de aerare a apei din helesteu;
Instalatie de evacuare care sa permita vidarea completa în maxim 24 de ore;
Sisteme de protectie împotriva pradatorilor ( garduri si voliere ).
Pregatirea helesteelor
Lucrarile biotehnologice de pregatire a helesteelor destinate dezvoltarii postlarvare a sturionilor au urmatoarele obiective:
Preventia ihtiopatologica;
Asigurarea conditiilor optime de mediu;
Intensificarea productivitatii piscicole naturale;
Protectia împotriva pradatorilor;
Posibilitatea pescuirii puilor în totalitate, rapid si cu stres diminuat.
Principalele lucrari biotehnologice necesare sunt:
Complexul de masuri care poate împiedica aparitia si dezvoltarea crustaceilor daunatori: Apus, Cyzicus si Streptocephalus;
Complexul de masuri care poate impiedica aparitia si dezvoltarea macrofitelor acvatice;
Reparatia constructiilor hidrotehnice;
Realizarea unei zone inundate cu suprafata de 2-20 mp si adancimea de 40-50 cm pe care vom administra un strat de fan si/sau resturi vegetale pentru a crea conditii bune de depunere a pontelor de catre Chironomus plumosus in vederea dezvoltarii accentuate a organismelor zoobentonice. Aceasta masura biotehnologica este necesara doar la dezvoltarea postlarvara a speciilor bentonice si in special a morunului.
Verificarea si completarea inventarului auxiliar: vanete, site, gratare, filtre etc;
Verificarea si repararea gardului de protectie împotriva broastelor si a volierei (stâlpi, ancore si plasa);
Drenarea zonelor de baltire a apei;
Evacuarea vegetatiei uscate;
Administrarea de clorura de var, 100 g/mp, în zonele umede, mai putin zona de stimulare a dezvoltarii chironomidelor
Administrarea de var stins (sau nestins), 1000 - 2000 kg/ha, uniform distribuit pe toata suprafata platformei;
Administrarea de îngrasaminte organice complet mineralizate, 20 - 30 to/ha, uniform distribuite pe toata suprafata platformei;
Încorporarea în sol, a varului si îngrasamintelor organice, prin treceri repetate cu grapa cu discuri sau cultivatorul;
Administrarea tufului vulcanic, cu granulatia 3 - 5 mm, 5 to/ha, în zona alimentarii cu apa, intr-un strat continuu cu grosimea de cca. 5 cm;
Montarea filtrelor la instalatia de alimentare, închiderea calugarului si inundarea helesteului cu 15 zile înaintea popularii;
Administrarea a 400 kg/ha (40 g/mp) fân de cea mai buna calitate, uniform distribuit pe suprafata apei;
Administrarea zilnica, în primele 5 zile de la inundare, a drojdiei de panificatie, emulsionata, 0,2 g/mc apa, uniform distribuita pe suprafata helesteului;
Administrarea zilnica, în urmatoarele 5 zile (perioada 6 - 10 zile de la inundare), a 1 g/mc apa, faina de peste, uniform distribuita pe suprafata apei;
Administrarea a 40 l/ha motorina, cu scopul distrugerii insectelor pradatoare;
Aeratoarele sunt puse în functiune din ziua inundarii helesteului atat cat este necesar pentru a mentine oxigenul in limitele optime.
Având în vedere caracterul de pesti reofili si capabilitatea deosebita (periculoasa) de a evada prin cele mai neînsemnate brese din instalatiile de alimentare si îndeosebi din instalatia de evacuare a apei, este necesar sa asiguram perfect aceste instalatii. În acest scop, partea superioara a casetei de filtrare a apei de alimentare va fi situata cu cel putin 25 cm deasupra nivelului apei din helesteu, calugarul trebuie sa fie prevazut cu 3 (trei) rânduri de ghidaje în stare perfecta si înainte de inundarea helesteului, se monteaza cu toata atentia un perete de site si doi pereti de vanete între care se introduce gunoi mineralizat (mranita) bine tasat. Pentru o mai mare siguranta, se recomanda si realizarea unei bariere sub forma unui perete vertical, confectionat din tesatura de perdea, montata pe frânghii cu Ř 8 - 10 mm si având drept suporti mai multe rigle de lemn (cu sectiunea 50 x 50 mm). Aceasta bariera se monteaza în forma semicirculara în fata calugarului (raza semicercului, cel putin 3 - 4 m).
Permanent sunt monitorizati principalii indicatori de calitate ai mediului (oxigen solvit, pH, substanta organica si azotiti) si dinamica dezvoltarii biomasei zooplanctonice si zoobentonice.
Concomitent se realizeaza culturile industriale de hrana vie, în special viermi oligocheti si se pregateste inventarul necesar pentru colectarea hranei vii din alte helestee (sau alte locatii).
Popularea cu larve. Norme de populare
Larvele sunt populate în helesteele de dezvoltare postlarvara la vârsta de 7 - 8 zile pentru ca începutul hranirii exogene sa aiba loc într-un mediu cu o densitate mare de organisme planctonice mici. Este cunoscut faptul ca prezenta plancterilor stimuleaza dezvoltarea larvelor chiar înainte de a avea gura si tubul digestiv functionale.
Popularea larvelor se face în mod uniform în zona perimetrala a helesteului. Înaintea lansarii este necesara adaptarea larvelor la noile conditii de mediu prin adaugarea treptata de apa din helesteu în recipientii de transport (de cele mai multe ori, saci de polietilena). Timpul de acomodare trebuie sa fie de cel putin 15 - 20 minute.
Dupa acomodarea larvelor la mediul de crestere, lansarea lor în helesteu se realizeaza cu multa delicatete prin înclinarea recipientilor de transport si deversarea lenta a larvelor si apei .
Densitatea la populare trebuie sa fie de 20.000 - 40.000 ex/ha, dar în helestee productive si pregatite conform instructiunilor de mai sus, densitatile pot fi de 80.000 - 100.000 larve/ha.
Nu se populeaza în policultura mai multe specii de sturioni autohtoni.
Întretinerea alevinilor
În perioada dezvoltarii postlarvare este necesar sa acordam atentie deosebita asigurarii hranei vii, la o densitate atât de mare încât sa nu necesite efort din partea larvei pentru cautare si capturare. Atunci când procedurile de stimulare a dezvoltarii biomasei zooplanctonice sau zoobentonice din helesteu nu au efectul asteptat, trebuie sa administram hrana vie specifica din culturi industriale sau recoltata din alte zone. Hrana vie administrata difera în functie de specia si vârsta alevinilor. Pana la varsta de 15-20 de zile a alevinilor de morun, nisetru si pastruga, se administreza Tubifex maruntit.
Zilnic se va urmari comportamentul alevinilor si cresterea în lungime si greutate.
În situatia în care se observa anomalii comportamentale se va efectua imediat un studiu ihtiopatologic amanuntit si, daca este necesar, se aplica tratamentele curative recomandate.
Întretinerea helesteelor Lucrarile biotehnologice efectuate în helesteu în perioada dezvoltarii postlarvare urmaresc pastrarea sau eventual ameliorarea conditiilor de mediu astfel încât sa fie asigurate conditiile optime specifice fiecarei specii si categorii de vârsta.
Oxigenul solvit în apa nu trebuie sa înregistreze valori mai mici de 6 mg/l. Pentru aceasta, este necesar si obligatoriu sa monitorizam zilnic la ora 7:00, valorile oxigenului solvit si sa asiguram valorile recomandate prin metodele cunoscute: folosirea aeratoarelor (cu actionare eoliana, electrica sau mecanica), alimentarea cu apa proaspata (bine oxigenata), injectarea de aer sau oxigen (în apa de alimentare sau în helestee), recircularea si aerarea apei din helesteu (cu atentia cuvenita împiedicarii complete a accesului alevinilor la aspiratia pompei) si daca eventual este cazul, combaterea înfloririi apei. Se recomanda functionarea permanenta a aeratoarelor în toata perioada chiar daca valorile oxigenului solvit se situeaza în intervalul optim dar, în functie de tipul aeratorului, obligatoriu se va avea grija sa împiedicam absorbtia alevinilor în angrenajele mecanice active (rotoare, elice, turbine etc.) prin amplasarea aeratorului într-o incinta confectionata dintr-un material cu ochiuri mai mici decât grosimea alevinilor.
Dezvoltarea biomasei planctonice si zoobentonice se realizeaza prin administrarea cu discernamânt a nutrientilor: îngrasaminte, drojdie de bere si faina de peste. Trebuie monitorizata încarcatura în substanta organica, azot si fosfor a apei si avuta în vedere viteza (si deci timpul necesar) de intrare în circuitul materiei a nutrientilor administrati.
Aparitia macrofitelor este posibila numai daca specialistul a neglijat adoptarea unor masuri preventive anterioare inundarii helesteului. În situatia aparitiei macrofitelor, este obligatoriu sa fie luate masuri imediate si energice de stopare a proliferarii lor. Recomand cosirea manuala sau plivitul (smulgerea si recuperarea într-o barca a plantelor) mai ales dupa popularea helesteului. Vegetatia cosita (sau plivita), plutitoare, este o capcana periculoasa pentru alevini si atunci cand este evacuata, trebuie examinata cu atentie. În nici un caz macrofitele nu trebuie lasate sa prolifereze si nici combatute prin metoda chimica.
Crustaceii daunatori: Apus, Cyzicus si Streptocephalus reprezinta problema cea mai grea care poate fi întâlnita la dezvoltarea postlarvara a sturionilor. Combaterea lor cu triclorfon (cunoscut sub diferite denumiri comerciale: clorofos, onefon s.a.) determina atat distrugerea completa a zooplanctonului cat si afectiuni grave ale ficatului alevinilor si acest lucru ne obliga sa luam una din urmatoarele decizii:
stim sigur ca în helesteul de dezvoltare postlarvara vor apare crustacei daunatori: aplicam tratamentul cu onefon (0,2 g/mc apa, solutie, uniform distribuita pe suprafata apei) în prima zi de la inundare;
în timpul dezvoltarii postlarvare a sturionilor apar crustaceii daunatori: se efectueaza permanent pescuitul (si distrugerea) acestora cu un voloc din tesatura de perdea si se aplica tratamentul cu onefon cu 1 - 2 zile înaintea pescuitului puilor.
Combaterea insectelor pradatoare prin administrare de motorina se face numai înainte de popularea cu larve. În perioada de crestere a alevinilor, aplicarea acestei metode este interzisa deoarece toate speciile de sturioni, în anumite conditii, se ridica la suprafata apei, iar lopatarul înoata, aproape în totalitatea populatiei, în stratul superficial al apei, în timpul noptii.
În situatii în care nu avem plase de protectie (voliera) împotriva pasarilor ihtiofage, este absolut obligatoriu sa asiguram supravegherea permanenta a helesteului.
Pescuitul, numararea, transportul si popularea puilor
În conditii optime de mediu si hrana, alevinii de sturioni ajung în 15 - 20 de zile de dezvoltare postlarvara la greutatea medie individuala de 1 - 3 g/ex. (cega va avea doar 0,4 - 0,6 g/ex.), au toate caracteristicile parintilor, intra in stadiul de pui si trebuie transferati in helesteele de crestere vara I
Inventarul necesar pescuitului puilor de sturioni este constituit din: voloace, prinzatoare (capcane), juvelnice, castroane de plastic si galeti.
Recomand efectuarea unui pescuit de rarire, înainte de a începe evacuarea apei.
Pescuitul se efectueaza cu voloace confectionate din tesatura de perdea având dimensiunile posadite 6 x 2 m (latimea materialului de 4 m), prin treceri succesive pe toata suprafata helesteului. Prin aceasta metoda se pot recolta în conditii foarte bune cel putin 60 - 80 % din numarul total de exemplare din helesteu.
Dupa pescuitul de rarire se începe evacuarea apei din helesteu. Trebuie avuta în vedere capacitatea unor specii, îndeosebi cega si pastruga, de a evada prin cele mai mici brese din sistemul de evacuare. Pentru a nu pierde puii în timpul evacuarii apei din helesteu este necesar sa luam urmatoarele masuri tehnice:
La ambele operatiuni se acorda atentia cuvenita etansarii sistemelor de protectie.
Stabilirea numarului de pui se realizeaza prin patru metode:
Compararea cu un vas etalon. Vasul etalon trebuie sa fie un recipient de sticla, de plastic alb sau metalic (în acest caz, interiorul trebuie vopsit în alb) în care se introduce apa si un numar exact de pui. Alaturat, într-un recipient identic se introduc pui pâna când se apreciaza o densitate egala cu a puilor din vasul etalon , se înregistreaza numarul lor dupa care, puii se transfera în recipientul de transport cu destinatia helestee de crestere sau beneficiari. În practica industriala, vasul etalon este o galeata identica celor folosite la manipularea puilor. Aceasta metoda este rar folosita deoarece este greoaie, necesita mentinerea unui lot de pui în vasul etalon pentru un timp îndelungat (cât dureaza pescuitul), manipularea suplimentara prin adaugare de pui pâna la realizarea densitatii etalon si eventualul transfer în recipientii de transport.
Masurarea volumului puilor. Un numar precis determinat de pui se introduc într-un vas gradat, se determina volumul total ocupat de ei si se calculeaza volumul ocupat de un singur pui sau de un numar prestabilit: 100 ex. sau 500 ex., etc. Puii pescuiti sunt introdusi în recipienti gradati, se determina volumul total ocupat si se calculeaza numarul de pui. Aceasta metoda este aplicabila în conditii de laborator când se lucreaza cu loturi relativ mici si se pot folosi recipienti de laborator, din sticla, etalonati si gradati de producatori autorizati.
Aprecierea numarului de catre tehnolog. Pentru colectarea puilor din voloc sau capcana si transferul lor în galetile de transport catre helesteul de crestere, cisterna sau saci de polietilena, se folosesc castroane de plastic cu marginile rotunjite (pentru e evita traumatizarea puilor) si cu volume de 1,0 - 1,5 l. Se determina numarul de pui care sunt într-un castron si se tine evidenta numarului de castroane cu pui pescuiti si manipulati. Aceasta metoda este folosita în cresterea industriala a sturionilor in helestee, in cazul popularilor proprii si mai putin in cazul livrarilor catre terti. Nu se recomanda mai ales tehnologilor neexperimentati.
Numararea propriu-zisa a puilor este metoda precisa, recomandata in cresterea sturionilor in helestee si obligatorie in cresterea in instalatii industriale sau in cazul loturilor experimentale, unde supravietuirea puilor în diferite faze de crestere trebuie determinata cu rigurozitate.
Transportul puilor de sturioni se efectueaza cu mijloace identice cu cele folosite la ciprinide.
Transportul pe distante mici, de pâna la 100 m, se efectueaza cu galeti. Densitatea puilor nu trebuie sa fie mai mare de 50 ex/l, iar apa folosita la transport trebuie luata din sursa de alimentare, sa fie curata, cât mai limpede si cu valori ale oxigenului solvit mai mari de 6 mg/l.
Transportul pe distante de 100 - 500 m poate fi organizat în recipienti instalati pe mijloace auto.
Transportul pe distante de 0,5 - 2 km se efectueaza obligatoriu cu cisterne de capacitate mica (1000 - 1500 l) prevazute cu sisteme de oxigenare a apei si dispozitive pentru transvazarea puilor.Furtunul de transvazare trebuie sa fie din cauciuc sau plastic armat (pentru a nu se obtura în zonele de curbura), sa aiba un diametru de 50-80 mm si lungime suficienta pentru ca piscicultorul sa îi poata curba extremitatea în forma de pipa, spre suprafata apei din helesteu, astfel încât puii, eventual obositi, sa nu fie împinsi spre sedimente.
Transportul pe distante medii sau mari trebuie efectuat de cisterne auto speciale sau cu saci de polietilena, în masini termoizolate. Metoda de ambalare a puilor si procedurile de pregatire si transport sunt identice cu cele folosite la transportul ciprinidelor.
Popularea puilor în helesteele de crestere se face prin respectarea procedurilor tehnice recomandate la toate speciile de pesti: adaptarea graduala a puilor la noul mediu de crestere (în cazul popularii în alte ferme) si lansarea în zone uniform distribuite perimetral.
|
