BIOTEHNOLOGIA DEZVOLTARII POSTLARVARE IN INSTALATII INDUSTRIALE - STURIONI

BIOTEHNOLOGIA DEZVOLTĂRII POSTLARVARE ÎN INSTALAŢII INDUSTRIALE

Caracterizarea tehnica a instalatiilor

Bazinele (tancurile) destinate dezvoltarii postlarvare a sturionilor în sistem superintensiv, sunt componente obligatorii în statiile de reproducere artificiala astfel încât ele sunt integrate în sistem din faza de proiectare si, ulterior, din faza de constructie. Bazinele având aceasta destinatie sunt racordate la sursa de alimentare cu apa tehnologica, preparata conform normelor tehnice si la instalatia de evacuare a apelor uzate.

Apa tehnologica trebuie sa îndeplineasca din punct de vedere al calitatii, urmatoarele conditii principale: oxigenul solvit, 6 - 9 mg/l, pH-ul neutru, lipsa suspensiilor mai mari de 0,02 mm, lipsa totala a bacteriilor, a clorului activ rezidual, a fierului, amoniacului, nitritilor si nitratilor si temperatura 18 - 22 C, constanta pe toata perioada cresterii larvelor. Debitul de alimentare asigurat trebuie sa fie suficient, in conformitate cu cerintele fazelor tehnologice.

Bazinele folosite la cresterea postlarvara a sturionilor in sistem superintensiv, sunt confectionate din fibra de sticla, rar din metal obisnuit sau beton (acoperite cu rasini sintetice )sau otel inoxidabil , au forme variate: circulare, rectangulare, hexagonale, s.a.

Natura materialului din care este confectionat bazinul, influenteaza regimul termic al apei, calitatea igienizarii perimetrului interior, durata exploatarii si costul initial al investitiei.

Forma bazinului influenteaza în cea mai mare masura directia si viteza curentului de apa si, în mod secundar, distributia alevinilor si procedura de administrare a hranei.

Forma fundului bazinelor poate fi plana sau usor înclinata din zona perimetrala spre instalatia de evacuare, amplasata de cele mai multe ori in zona centrala.

Suprafata bazinelor de dezvoltare postlarvara este de 4 - 10 mp si adâncimea de 1,2 - 1,4 m, î 828d38i nsumând volume utile de 4 - 14 mc. Sunt folosite si bazine mari, cu suprafata de 80 - 120 mp si adâncimea de 1,2 - 1,4 m, î 828d38i n special pentru dezvoltarea postlarvara a lopatarului. Recomand folosirea bazinelor din prima varianta pentru ca asigura un control eficient al alevinilor, al calitatii apei si al administrarii hranei, iar separarea alevinilor pe loturi mai mici reduce factorul de risc global existent în aceasta perioada.

Instalatia de alimentare cu apa este de obicei, de tip perimetral, prevazuta cu mai multe duze dispuse înclinat în plan orizontal pentru a crea un usor curent circular de apa sau montate în partea inferioara a bazinului pentru a realiza un usor curent de apa ascendent. Fiecare duza este prevazuta cu un robinet de reglare a debitului. Instalatia de alimentare trebuie sa permita alimentarea bazinelor cu debite de 1-2 l/min/m.c. de volum ocupat.

Instalatia de evacuare a apei este, de obicei, pozitionata central si lucreaza în tandem cu un dispozitiv de preaplin cu rol în mentinerea unui anume nivel. La majoritatea bazinelor de crestere superintensiva, gura de evacuare a apei este situata în centrul bazinului, protejata de un filtru paralelipipedic sau circular care împiedica evadarea larvelor si la exterior, se continua cu o conducta de evacuare de tip PVC, Ř = 50- 100 mm, reglabila în plan vertical; astfel se asigura mentinerea nivelului constant sau evacuarea completa a apei, functie de cerintele secventei tehnologice a momentului.

Pregatirea bazinelor pentru populare

În cresterea superintensiva, lucrarile de pregatire a bazinelor (tancurilor) în vederea popularii sunt mult simplificate în comparatie cu pregatirea helesteelor de pamânt si au ca obiective:

• Preventia ihtiopatologica;
• Împiedicarea evadarii larvelor si, ulterior, a alevinilor;
• Asigurarea conditiilor optime de mediu si hrana ( in special, de administrare a hranei si consum al acesteea ).

Preventia ihtiopatologica se realizeaza prin sterilizarea apei de alimentare, mentinerea parametrilor de calitate a apei în limite optime, dezinfectia bazinelor, a inventarului utilizat, a hranei vii administrate si igienizarea periodica a bazinelor inundate.

Dezinfectia bazinului se realizeaza prin igienizarea riguroasa a suprafetelor interioare si exterioare, precum si a componentelor tehnice: conducte, vane, duze, filtre si instalatie evacuare cu solutii bactericide (de ex. Germostop 10%) care se mentin o ora, dupa care se îndeparteaza prin clatiri multiple cu apa sterilizata. Dezinfectia trebuie realizata cu 48 - 72 ore înaintea inundarii .

Evadarea larvelor este împiedicata prin montarea unui filtru cilindric sau paralelipipedic, confectionat din nytal si care este astfel dimensionat încât sa asigure o suprafata de filtrare suficient de mare pentru a nu se colmata frecvent. Suprafata activa de filtrare (submersata) trebuie sa fie de circa 0,5 mp pentru fiecare 1000 l de apa. Înaltimea filtrului trebuie sa fie egala cu adâncimea bazinului pentru ca în cazul unei avarii sau neglijente, cresterea accidentala a nivelului apei sa nu conduca la pierderea larvelor. Elementele de etansare a filtrului trebuie verificate cu atentie, stiindu-se ca larvele de sturioni folosesc cele mai mici brese pentru a evada.

Inundarea bazinelor se realizeaza în trei etape:

cu 96 de ore (4 zile) înaintea popularii se inunda bazinul pâna la circa 20% din volumul util si se introduc în apa saltele de nytal umplute cu fân de ierburi perene (graminee) de cea mai buna calitate. Cantitatea de fân nu trebuie sa fie mai mare de 1 kg la 1000 l apa;

cu 48 de ore (2 zile) înaintea popularii, saltelele de fân sunt evacuate din bazin si se completeaza volumul de apa pâna la 40% din volumul util si se administreaza circa 0,1 g / 1 l apa, zooplancton matur provenit din culturi industriale sau recoltat din helestee. În aceasta ultima situatie, plosnitele trebuie îndepartate.

Alimentarea cu apa este întrerupta pâna la populare.

Instalatiile de preparare a apei tehnologice se verifica în functionalitatea integrala si se determina parametrii de calitate a apei. În cazul înregistrarii unor abateri, se corecteaza calitatea apei pâna la obtinerea valorilor optime.

Cu 8 - 12 ore înaintea popularii larvelor se determina oxigenul solvit al apei din bazin si, daca este cazul, se iau masurile necesare pentru aducerea lui la valorea de 8 mg / l. Nu sunt admise valori ale oxigenului solvit mai mici de 6 mg / l în nici una din fazele tehnologice de crestere a alevinilor in sistem superintensiv.

cu 1-2 ore inaintea popularii cu larve, se pune in functiune instalatia de alimentare cu apa tehnologica a  bazinului.

In conditii ideale, in care valoarea oxigenului solvit a apei din bazin se pastreza la valori mai mari de 6 mg/l, alimentarea cu apa tehnologica se face cu debite mici, astfel incat, evacuarea sa fie inchisa, instalatia de reglare a nivelului apei ( preaplin) sa fie fixata pe nivel maxim si umplerea bazinului la capacitate (100% din volumul util ) sa se faca gradual pe parcursul a 6 ( sase ) zile.

In situatia in care, pentru a asigura oxigenul necesar, alimentarea cu apa se realizeaza cu debite mari care trebuie tranzitate, instalatia de reglare a nivelului apei ( preaplin ) va fi zilnic ridicata cu 10% din inaltimea coloanei de apa la nivel maxim. Aceasta procedura asigura umplerea bazinului pe parcursul a 6 ( sase ) zile, ceeace confera alevinilor spatiu mai mare pe masura cresterii lor.

Popularea cu larve. Norme de populare

La varsta de 7-8 zile, larvele sunt transferate din bazinele de parcare in bazinele de dezvoltare postlarvara..

Normele de populare la dezvoltarea postlarvara a sturionilor(pâna la vârsta de 25-30 zile)

IMPORTANT: aceste norme de populare se raporteaza la valumul total, util, de apa al bazinului si nu la volumul initial de apa, care reprezinta 40% din volumul util.

Popularea cu larve de sturioni a bazinelor de crestere postlarvara trebuie facuta seara, pentru a le asigura 8 - 12 ore de acomodare în liniste la noul habitat. În zona bazinului trebuie pastrata ziua o lumina difuza prin montarea unor transperante la geamurile statiei.

Normele de populare adoptate difera si în functie de posibilitatile de asigurare a hranei specifice speciei cultivate: zooplancton pentru lopatar si zoobentos 80 - 90% + zooplancton 10 - 20% pentru morun, nisetru, pastruga si cega.

Întretinerea alevinilor

Lucrarile biotehnologice de întretinere a alevinilor de sturioni au ca obiective:

• asigurarea hranei specifice, accesibile si în cantitate suficienta, conform cerintelor fiecarei specii;
• asigurarea conditiilor optime de mediu;
• asigurarea starii de sanatate;
• monitorizarea cresterii si a starii de sanatate;
• asigurarea securitatii loturilor.

Alegerea unei variante de populare dintre cele prezentate sau aplicarea unei alte variante, diminuata sau suplimentata, trebuie sa se faca î n conformitate cu capabilitatea noastra de a asigura cerintele de mai sus, la nivele optime.

Hrana administrata larvelor si, ulterior, alevinilor de sturioni trebuie sa corespunda cerintelor fiecarei specii si categorii de vârsta. În functie de posibilitatile sau optiunile fiecarui tehnolog, se poate alege una din urmatoarele variante de hranire a alevinilor:

• hrana vie;
• hrana vie si furaje hidrolizate;
• hrana artificiala (furaje hidrolizate).

Hrana vie este constituita din zooplancton, în special Clodocera: Daphnia magna, Moina longispina si zoobentos, în special Tubifex. Tubificidele se administreaza în primele zile fin maruntite si, ulterior, putin maruntite sau întregi, functie de vârsta si marimea alevinilor.

Hranirea sturionilor autohtoni (morun, nisetru, pastruga si cega) se organizeaza în trei etape distincte:

1. vârsta 4 - 10 zile: administram zooplancton viu pentru a pastra densitatea initiala a zooplanctonului, adica circa 100  cm³ / m³ apa;
2. vârsta 11 - 15 zile: administram zilnic zooplancton viu "ad libitum" sau o cantitate egala cu greutatea lotului de alevini, în mai multe reprize, la intervale de 5 - 6 ore; alimentarea cu apa se întrerupe la fiecare masa timp de 30 minute. Pentru alevinii de morun, începând cu vârsta de 12 zile, se recomanda si administrarea a 50 - 100 g Tubifex / m.c. apa, foarte bine maruntit, uniform împrastiat pe suprafata apei. Se va monitoriza cu atentie rata consumului tubificidelor si se va ajusta ratia administrata functie de nivelul consumului;
3. vârsta 16 - 25 (30) zile: se continua hranirea cu zooplancton astfel încât densitatea zooplancterilor sa nu scada sub 200 ex. mature / litru si cu Tubifex "ad libitum" sau în cantitati zilnice egale cu masa corporala totala a alevinilor, repartizate în mai multe tainuri administrate la fiecare 3 (trei) ore. La fiecare ratie administrata, alimentarea cu apa se întrerupe pentru 30 minute, timpul necesar ca alevinii sa consume hrana pâna la saturatie. În acest fel, se evita evacuarea hranei, mai ales a tubificidelor maruntite, prin instalatia de evacuare.

La aceasta vârsta, alevinii pot fi obisnuiti sa consume si furaje. Producatori specializati în realizarea de furaje caracteristice diferitelor specii si categorii de vârsta realizeaza si recepturi destinate sturionilor cu vârsta 16 - 25 (30) zile. Pot fi folosite si furajele destinate pastravului de aceeasi vârsta, dar rezultatele exprimate în spor de crestere si indice de supravietuire sunt mai putin bune.

Adaptarea alevinilor de sturioni la hrana artificiala se face gradual, în etape de câte 3 - 5 zile, prin diminuarea tubificidelor si suplimentarea furajelor artificiale cu câte 20 - 25% pe fiecare etapa.

Experimentele organizate în România privind hranirea larvelor si alevinilor (pâna la vârsta de 25 - 30 de zile) exclusiv cu hrana artificiala, chiar si hidrolizata, nu s-au soldat cu rezultate bune. Acest sistem este practicat în unele ferme din Europa de Vest si SUA.

Adopatea acestui sistem de hranire se poate face numai în cazul folosirii unor furaje special realizate pentru larve si alevini de sturioni, cu respectarea riguroasa a instructiunilor de administrare elaborate de producator: cantitati, intervale orale etc.

Hranirea lopatarului se organizeaza exclusiv cu zooplancton, în special cladocere, "ad libitum" sau în cantitate zilnica egala cu 150 - 200% raportat la greutatea totala a alevinilor din bazin.

Începând cu vârsta de 16 zile, alevinii de lopatar trec la hranirea mixta (capturare si filtrare), consumul plancterilor creste si este obligatoriu sa monitorizam zilnic densitatea organismelor zooplanctonice în bazin si sa suplimentam, daca este cazul, cantitatea administrata, astfel încât în nici un moment densitatea zooplancterilor sa nu fie mai mica de 200 ex. / l. În caz contrar, apare fenomenul de canibalism care se accentueaza în timp si provoaca pierderi importante populatiei de alevini.

Conditiile de mediu optime sunt asigurate de sisteme automate, semiautomate sau manuale. În principal, apa tehnologica trebuie sa aiba în perioada de alevinaj urmatoarele valori ale parametrilor de calitate:

Zilnic, la orele 8⁰⁰, 14⁰⁰ si 20⁰⁰ se determina valorile oxigenului solvit si a temperaturii apei. Abaterile de la valorile optime trebuie corectate imediat prin masuri tehnice adecvate.

In instalatiile moderne sunt folosite sistemele "oxiguard" , asistate de calculator, care au rolul de a monitoriza permanent concentratia oxigenului solvit in apa, pun automat in functiune sistemele de aerare atunci cand oxigenul scade sub valoarea optima, lanseaza semnale de alarmare, optice si acustice si inregistreaza grafic rezultatele monitorizarii.

Periodic, la fiecare 2 zile, se determina valorile celorlalti parametri de calitate ai apei tehnologice si, în cazul înregistrarii unor abateri de la valorile optime, se aplica procedurile de corectare a acestora.

Asigurarea starii de sanatate se realizeaza prin sterilizarea apei de alimentare cu UV (raze ultraviolete), igienizarea periodica a peretilor interiori ai bazinelor, tratamente preventive si curative, atunci când este cazul. În unele statii se practica dezinfectarea hranei vii cu o solutie de albastru de metil. Într-un recipient de 10 l se administreaza 15 - 20 picaturi de albastru de metil 3% si se introduce brana vie pentru o perioada de 3 (trei) minute.

Igienizarea bazinului se realizeaza permanent prin evacuarea dejectiilor si a resturilor de hrana neconsumata, înaintea fiecarei mese. Constructia fundului bazinului în panta uniforma de la periferie spre zona centrala unde este amplasata gura de evacuare, favorizeaza autocuratarea datorita curentilor de apa, care se formeaza.

Zilnic, peretii interiori ai bazinelor se curata cu un burete îmbibat într-o solutie de permanganat de potasiu (23 mg / l) sau albastru de metil (1%).

Tratamentele preventive (antifungice) se realizeaza prin administrarea de verde malachit.

Tratamentele curative se aplica în situatia în care sunt necesare si numai la recomandarea si sub îndrumarea directa a unui ihtiopatolog.

Destul de frecvent se înregistreaza parazitarea cu Argulus foliaceus, mai ales în situatia administrarii de zooplancton si zoobentos recoltat din helestee sau / si canale de deversare a apelor uzate. Se administreaza direct în bazin sare de bucatarie fara iod 30 g / m³, timp de 30 minute, dupa care se înlocuieste, fara graba deosebita, apa din bazin. Parazitii, înca vii, trebuie evacuati din bazin odata cu apa tratata.

În unele statii, se procedeaza la îmbaierea puilor, înaintea popularii în incintele de crestere vara I, într-o solutie de onefon 0,2 mg / l, timp de 15 - 30 minute.

Asigurarea securitatii alevinilor se realizeaza prin verificarea zilnica a etanseitatii filtrelor de la instalatia de evacuare. Pentru aceasta, apa de evacuare trebuie sa treaca printr-un juvelnic de nytal montat într-un incubator Nucet (amplasat in exteriorul bazinului). Imediat ce sunt observati alevini în acest juvelnic, se va opri alimentarea si evacuarea apei si se verifica cu rigurozitate elementele de etansare a filtrului.

Monitorizarea cresterii si a starii de sanatate se face zilnic, înaintea administrarii primei ratii de hrana.

Se determina greauatea medie individuala, sporul zilnic de crestere si se calculeaza consumul specific de hrana. Toate aceste valori sunt analizate si comparate cu valorile programate.

În situatia înregistrarii unor abateri negative, se analizeaza cauzele care au provocat aceasta situatie si se aplica proceduri tehnice de înlaturare a lor.

Daca se înregistreaza diferente mai mari de 15 - 20% în greutatea individuala a alevinilor, trebuie procedat urgent la sortarea si lotizarea populatiei din bazin si cresterea separata a loturilor în scopul evitarii declansarii canibalismului.

Pentru determinarea starii de sanatate, se analizeaza eventuala prezenta a ectoparazitilor pe loturi de 10 - 20 ex. Sunt examinate în principal branhiile, înotatoarele, trunchiul si pedunculul caudal. În situatia în care se constata prezenta unor paraziti, examinarea se realizeaza pe un lot de 40 - 50 ex., se determina frecventa bolii, se stabilesc masurile curative necesare si se aplica tratamentele indicate.

Recomand sacrificarea unui lot de 10 - 20 ex. si examinarea ihtiopatologica a organelor interne numai în situatia în care alevinii refuza hrana sau înregistreaza cresteri zilnice necorespunzatoare în conditii optime de mediu.

Pescuitul si transportul alevinilor de sturioni

Pescuitul alevinilor se efectueaza usor si rapid datorita cresterii lor în spatii limitate. Procedurile se succed într-o anume ordine.

Alevinii care trebuie transportati la distante medii sau mari (zeci sau sute de km) nu trebuie hraniti cu 6 - 8 ore înaintea pescuitului pentru ca altfel, produsele catabolice vor determina degradarea mediului din recipientul de transport.

Alimentarea cu apa se opreste si nivelul apei în bazin se reduce pâna la circa 25 - 30% din nivelul initial. Se realizeaza astfel o concentrare a alevinilor, ceea ce usuraeza pescuitul lor.

Pescuitul se poate realiza cu o paleta confectionata dintr-un material textil montat pe un cerc din fier. Diametrul paletei este de 200 mm. Alevinii sunt usor numarati si transferati în galeti de 10 - 12 l umplute la 75% din capacitate cu apa tehnologica bine oxigenata.

Pescuitul se poate realiza si prin instalarea unui incubator Nucet, prevazut cu juvelnic din nytal, la evacuarea apei prin preaplin si scoaterea instalatiei de filtrare. Se va avea grija ca debitul de evacuare sa nu fie mare pentru a evita traumatizarea alevinilor de peretii juvelnicului capcana. Pe masura concentrarii alevinilor în juvelnic, ei sunt pescuiti cu paleta sau cu un minimincioc, numarati si transferati în galeti cu apa.

Densitatea puilor în galetile de transport pe distante de pâna la 100 m nu trebuie sa fie mai mare de 50 ex. / l.

Procedurile de ambalare si transport pe distante mici, medii si mari au fost prezentate în capitolul anterior.