Monturi
Crap la suprafata
__Este o metoda de a veni crapului de hac atunci cand caldura excesiva il face sa se hraneasca la suprafata, ignorand momelile noastre lasata in adancurile apei.
__Montura este una relativ simpla si este alcatuita dintr-o pluta intr-un fel spaciala, gasita pe piata sub numele de "Carp controler" (pluta, control pentru crap), un opritor de cauciuc si un ac nr. 8. Este introdusa pluta pe fir, care trebuie sa fie unul rezistent, apoi opritorul (sau un vartej), si la o lungime de 50-60 cm. se leaga acul. Momeala folosita este una plutitoare, rezistenta la inmuiere, inmuiere care se face inainte de aruncare pentru a adauga un plus de greutate necesara aruncarii. Atasarea momelii de ac se face fie ca pe mamaliga fie cu un fir de par.
__Important este sa ungeti portiunea de fir dintre pluta si ac pentru ca aceasta sa stea la suprafata. O puteti unge fie cu ulei de bucatarie fie cu un ulei sau o substanta uleioasa speciala, eventual cu aroma
Fir de par
__Este o montura foarte cunoscuta de craparii din intreaga lume si de aceea voi fi scurt in legatura cu ea.
__Stiindu-se faptul ca, crapul se hraneste prin "soarbere" aceasta metoda este foarte eficienta, deoarece acul este absorbit de peste in momentul cand aceste absoarbe momeala, respectiv boilies, patratica de mamaliga, porumb, etc., ne fiind simtit in momeala facand ca aceasta sa fie respinsa de el. Exista noduri speciale pentru legarea acului astfel incat sa ramaneti cu "firul de par" comun cu forfacul, insa se poate face nod obisnuit acului si la el se va atasa un fir de preferinta textil. Momeala eate gaurita iar "firul de par" este trecut prin interiorul aceateia, capatul este inodat astfel incat momeala sa nu paraseasca firul.
Crap la fund
__Cei mai multi pescari cauta crapul pe fundul apei si pentru ei, dar si pentru restul pescarilor aceasta montura poate sa creeze satisfactii.
__Pentru a realiza aceasta montura aveti nevoie de un tub antinod, un plumb culisant, un tub de cauciuc, un vartej si un ac. Marimile le decideti dumneavoastra in functie de balta si pestele pe care aceasta obisnuieste sa-l ofere. Pe firul principal care pentru crap este de obicei ceva mai gros este i 252h75c ntrodus un tub anti-nod de circa 15 cm., apoi introduceti un tub de cauciuc de 1-2 cm. in care tubul anti-nod sa intre perfect. Urmatorul pas este sa atasati plumbul si apoi legati capatul de un vartej. Acul va avea atasat un "fir de par" si se va lega printr-un forfac de vartej. pentru a finaliza montura tubul antinod este introdus in tubul de cauciuc.
Mreana la pluta
__Montura este una de rau si este destinata pescuitului la mreana.
__Este compusa dintr-o pluta pe cat se poate ca cea din
imaginea de mai jos,
Clasic la pluta
__Este cea mai cunoscuta montura de pescuit la pluta. Este formata dintr-o pluta dreapta, cilindrica, un singur plumb si un ac. Pluta este prinsa doar la capatul inferior printr-un singur varnis de cauciuc. Acul, nr. 8 sau 6, se va lega cu un forfac de 20 Ø la campul de 25 Ø. Plumbul, de preferinta o singura alica care sa echilbreze pluta se va atasa la 15-20 cm. de ac. Montura se poate folosi pentru pescuitul crapului, linului, carasului, platicii, dar sa nu va mire daca intra si alceva. La atacul pestelui pluta se va misca in doua feluri, fie se va scufunda complet in caz ca pestele trege momeala cu tot cu plumb, fie se va ridica in caz ca pestele ridica plumbul de pe fund.
Pe lac
__Este o montura care da multe satisfacii si pe care nu
multi o folosesc, cel putin la noi in
__Pluta folosita este una culisanta si se va incadra intre doua alice de plumb care sa o echilibreze; acul, campul si forfacul trebuiesc alese in functie de ce ofera balta.
__Inainte ca momeala sa atinga fundul apei se pot sesiza mici miscaturi ale plutei sau chiar unele mari, in caz ca va deranjeaza sau nu va interedeaza pestii din stratul superior al apei puteti sa atasati o alica mica de plumb la 15-20 cm. de ac pentru a grabi coborarea momelii insa cu cat momeala cade mai natural cu atat nu suspiciunea pestilor asupra ei scade.
Nade
Nade folosite in ape curgatoareCompozitia nadei | Cum se nadeste | Nada pentru: |
Pamant lutos, tarate, miez de paine, mamaliga, balega de cal, toate bine framantate. | Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari. | Crap, caras, rosioara, babusca, obleti. |
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna. | Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari. | Crap, caras, rosioara, babusca, obleti. |
Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, sange inchegat de vita, balega de cal, framantate impreuna. | O ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand si in timpul pescuitului. Cateva cacoloase cat o aluna. | Clean, rosioara, babusca, obleti. |
Pamant lutos, mamailga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, rame negre taiate bucati mici, framantate impreuna. | Se aseaza pe fundul vadului bulgari de marimea unei gutui, cu 3-5 zile inainte de pescuit, de obicei seara, la aceeasi ora. | Crap, lin, platica. |
Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau fiert, si framantat, rame de gunoi taiate in bucati, viermusi de carne. Se framanta impreuna. | Se fac 5-6 cocoloase de marimea unui mar si se aseaza pe fundul vadului, seara in ajunul pescuitului. | Mreana. |
Nade folosite in ape statatoare
Compozitia nadei | Cum se nadeste | Nada pentru: |
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna. | Cateva cocoloase cat o aluna, se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul pescuituli. | Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti. |
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, miez de paine, framantate impreuna. | Cateva cocoloase cat o aluna, se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul pescuituli. | Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti. |
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa (pisata), rame negre taiate in bucati mici. Se framanta impreuna. | Se aseaza pe fundul vadului, seara, 3-5 zile la rand, inainte de pescuit, cateva cocoloase de marimea unui ou. | Crap, lin, platica. |
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate impreuna. | Seara, in ajunul de pescuit, cocoloase de marimea unui ou. | Crap. |
Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert. | In fiecare seara 2-4 zile inainte de pescuit. | Crap. |
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de canepa framantata si un pumn de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna. | Se arunca in vad seara in ajunul pescuitului. | Lin. |
Momeli
Momeli naturale vii,Nr. | Denumire | Unde ii puteti cauta | Modul de pastrare | Preferat de: |
1. | Broasca | In ape dulci si pe malul acestora. | x | Somn, stiuca, salau. |
2. | Carabeti (burloi) | Sub pietre la malul apelor si in tuburi facute din nisip, plante si pietricele. | In cutii cu muschi umed. | Platica, clean, mreana, lin, vaduvita, oblete. |
3. | Car (pl. cari) | In resturi de lemn putred si in sol sub lemne putrede. | In cutii cu nisip. | Clean. |
4. | Coropisnita | In malul apelor de campie si in rasadnite. | In cutii cu pamant afanat. | Somn, scobar, mihalt, mreana, clean. |
5. | Gandac de | Pe frunzele de cartof, vinete, etc. | In cutii perforate. | Clean. |
6. | Greier | In canale sapate de acesta in pamant, sau pe culturi in camp. | In cutii perforate cu funze fragede. | Clean, mreana, scobar. |
7. | Larva alunilor | x | x | Banusca, oblete, rosioara. |
8. | Larva de calul dracului | In namolol apelor. | In cutii cu pamnt umed. | Toti pestii. |
9. | Larva de carabus | In brazde, in urma plugului. | x | Clean, mreana, banusca, lin. |
| Larva de ghinda | x | x | Banusca, oblete, sabita, rosioara. |
| Larva de libelula | In namolul apelor. | In cutie cu pamant umed. | Toti pestii. |
| Larva de perlide | Sub pietre in ape de munte sau ses. | In cutie cu pamant umed. | Toti pestii. |
| Larva de rusalii | In namolul apelor si in maluri. | In cutie de lemn cu muschi. | Aproape toti pestii, preferata de cega . |
| Larva gandacului de faina | In faina sau tarate. | In cutie cu tarate. | Scobar, rosioara platica, babusca. |
| Larva maduvei coceanului de porumb | In coceni de porumb. | x | Babusca, oblete, sabita, rosioara. |
| Larva rosie de namol. | In namolul apelor dulci. | In cutie cu carpa sau hartie umeda. | Toti pestii. |
| Lacusta. | In iarba pe campii si dealuri. | In cutii de metal sau lemn. | Vaduvita, clean, morunas, biban, babusca, biban soare, rosioara, etc. |
| Licurici | Pe sub tufisuri. | x | Clean. |
| Limax (melc fara cochilie) | In pivnite umede. | In cutie cu iarba. | Lin, clean. |
| Lipitoare | In lacuri si balti. | In vase cu putina apa. | Clean. |
| Melc de apa | In lacuri si balti. | x | Biban. |
| Mormoloc de broasca | In lacuri si balti. | x | Clean. |
| Musca | In casa, grajduri, gradina, abatoare, etc. | In cutii cu garele. | Clean, oblete, sabita, rosioara, babusca, caras, morunas. |
| Musca de urzici | In buruienile din jurul apelor. | x | Clean, scobar, oblete. |
| Omizi | Pe frunzele copacilor (cei fructiferi in general). | x | Clean, babusca, biban, rosioara. |
| Paianjen de casa | In poduri, in locuri umbroase. | x | Clean, rosioara. |
| Paianjen cu cruce. | In poduri, in locuri umbroase. | x | Clean, rosioara. |
| Pestisori vii (oblete, tipar, carsel, platica, porcusor, etc.) | In apele populate cu aceste specii. | In vase cu apa. | Avat, biban, clean, salau, stiuca, somn. |
| Rac (adult si puiet) | In lacuri si rauri. | In cosuri inchise. | Somn. |
| Racusor de apa dulce. | Sub pietrele apelor curgatoare. | In cosuri inchise. | Biban, babusca, oblete, clean. |
| Rama de balta (serpeasca) | In solul umed din jurul baltilor si mlastinilor. | In cutii cu namolul din care s-au scos. | Somn, crap, biban, salau, etc. |
| Rama de gunoi (rosie) | In gunoiul vechi din grajduri. | In cutrii cu gunoi din care s-au scos. | Platica, carcuda, cars, rosioara, scobar, biban, crap, etc. |
| Rama de pamant (de ploaie) | Apar din pamant la roua sau ploaie. | In cutii cu pamant umed. | Toti pestii. Somnul le prefera vechi. |
| Rusalii | Pe malul raurilor noaptea la lumina lanternei. | x | Avat, lin, clean, mreana. |
| Soareci de casa sau de camp | In hambaruri, magazii de cereale. Pe camp. | x | Somn. |
| Viermusi de musca | De pe resturi stricate de carne, oase, peste. | In cutii cu rumegus. | Aproape toti pestii. |
Nr. | Denumire | Mod de folosire | Preferat de: |
| Branza topita | Cuburi din branza si cocoloase din paste cu branza. | Mreana. |
| Cascaval moale | Cuburi mici cu latura de cca. 1 cm. | Mreana. |
| Ou fiert si tocat | Cocoloase dintr-un amestec de branza cu mamaliga sau paine umeda. | Aproape toti pestii din apele dulci. |
| Svaitel ras | Cocoloase din svaitel ras cu mamaliga sau paine umeda. | Crap. |
Nr. | Denumire | Mod de pregatire | Cum se ofera pestilor |
Preferata de: |
1. | Diferite paste. |
- vezi retete - | Cocoloase sau cuburi. | Majoritatea pestilor pasnici. |
2. | Macaroane, fidea groasa | Se fierb fara sare. | Taiate in segmente de marimea necesara. | Clean, scobar, oblete, vaduvita, caras. |
3. | Mamaliga | - vezi retete - | Cuburi sau cocoloase. Pasta consistenta cu care se imbraca carligul. | Caras, crap, platica, oblete, babusca, rosioara, etc, |
4. | Paine (alba, neagra, intermediara) | -vezi la magazinele de specialitete- | Cocoloase din miez framantat cu diferite ingrediente. Coaja se ofera ca atare. | Majoritatea pestilor pasnici. Coaja, pentru mreana. |
Momeli naturale, vegetale.
Nr. | Denumire | Mod de folosire | Preferat de: |
1. | Cartof | Cuburi de cartof fiert pentru a se inmuia putin. | Babusca, platica,crap, oblete, lin, scobar. |
2. | Faina de grau | Se foloseste in obtinerea unor paste si a mamaligii. | Crap, caras, platica, rosioara etc. |
3. | Fructe (cirese, visine, coacaze, zmeura, dude, prune, caise, struguri) | Se folosesc cele bine coapte, moi. | Clean. |
4. | Grau | 1-3 boabe fierte, nepleznite, in carlig. | Crap. |
5. | Gris | Se foloseste in amestec la prepararea unor paste. | Crap, caras, platica, rosioara, babusca, etc. |
6. | Mazare verde | 1-2 boabe fierte sau din conserva, in carlig. | Clean, caras, crap, babusca. |
7. | Mazare uscata | 1-2 boabe fierte pana se inmoaie, in carlig. | Clean, caras, crap, babusca. |
8. | Malai | Se foloseste pentru botinerea mamaligii sau a diferitelor paste. | Crap, caras, platica, rosioara, babusca, etc |
9. | Ovaz decorticat | 2-3 seminte fierte (5-6 ore) pe carlig. | Babusca, platica, oblete. |
| Porumb uscat | 1-2 boabe fierte (5-6 ore) in carlig. | Crap, caras. |
| Porumb verde (in lapt, de preferat porumbul zaharat) | 1-3 boabe moi (proaspete sau din conserva) in carlig. Stiuletele de porumb se poate pastra foarte bine in congelator. | Crap, caras, mreana, clean, babusca. |
Nr. | Denumire | Unde ii puteti cauta | Modul de pastrare | Preferat de: |
1. | Crevete de nisip | Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zone cu nisip. | Se sareaza usor sau se fierb. | Scrumbie albastra (doar carnea). Alte specii de pesti (in intregime). |
2. | Crevete de piatra | Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zone cu piatra. | Se sareaza usor sau se fierb. | Scrumbie albastra (doar carnea). Alte specii de pesti (in intregime). |
3. | Midia | Pe sedimente nisipoase cu maluri cenusii si pe fundurile pietroase. | Ne desfacute in galeti cu apa. Se scoate carnea. Acul se infige in picior. | Cambula, calcan, rechini tineri, barbun, hanus. |
4. | Pesti marini vii: - Aterina, hamsie,sprot, sardeluta; -rizeafca, hamsie, gingirica, sardeluta; -aterina, hamsie; -rizeafca, sprot; -sprot. | Se pescuiesc din mare. | In galetuse cu apa. | Majoritatea pestilor marini carnivori. Pesti marini de fund. Palamida, calcan, scrumbie albastra. Laban. Scrumbie albastra. |
5. | Pui vii de peste marin (chefal, stavrid) | Se pescuiesc din mare. | In galetuse cu apa. | Lufar, rechin. |
6. | Rama de balta (serpeasca) | In solul umed din jurul baltilor si mlastinilor. | In cutii cu namolul din care s-au scos. | Hanus, strunchil, guid. |
7. | Rama de gunoi (rosie) | In gunoiul vechi din grajduri. | In cutrii cu gunoi din care s-au scos. | Hanus, cambula, strunghil, guvid, laban, chefal. |
8. | Arenticol (verme marin) | In ape calmenisipoase in care face movilite. Se scot cu cazmaua si se spala. | In cutii, carpe si nisip umed. | Cambula, chefal, calcan, barbun, stavrid, hamsie. |
9. | Nereide (verme marin) | In nisipuri maloase pe unde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla. | In cutii cu nisip umed, in straturi. | Pesti marini carnivori, chefal, stavrid, calcan, barbun, guvid, cambula. |
| Rama de mare | In nisipuri maloase pe unde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla. | In cutii cu nisip umed, in straturi. | Pesti marini carnivori, chefal, stavrid, calcan, barbun, guvid, cambula. |
| Nephtis (verme marin) | In sedimente nisipoase fine. Se scot cu o grebla. | In vase cu apa care se schimba la 2 ore. | Pesti turtiti, guvizi, cordea. |
| Glicera alba (verme marin) | In nisipuri maloase. Se scoate cu cazmaua sau cu grebla. | In cutii cu alge umede de mare. | Pesti de talie mijlocie. |
| Ophelia bicornis. | In nisipul plajelor palate de apa. | In cutii cu nisip umed. Se folosec imediat. | Pesti de talie mijlocie. |
Nr. | Denumire | Mod de folosire | Preferat de: |
1. | Bucati de pestisori | Bucati tari din coada, spinare, cap, la dimensiuni potrivite pestelui urmarit. | Biban, somn, salau, clean. |
2. | Carne din picioare de broasca | Se taie si se jupoaie picioarele. Se teie carnea in bucati mici. | Somotei, biban, salau. |
3. | Carne de rac | Se soate carnea din coada si clesti. Se folosesc bucati crude. | Avat, salau, lin. |
4. | Carne de scoica de apa dulce | Se folosesc bucati din picior taiate la dimensiunea potrivita. | Somn, crap, biban, clean, mreana, lin. |
5. | Ficat alterat | Se taie cuburi mici. | Somotei. |
6. | Intestine de gaina, rata, gasca | Se taie bucati de 3-5 cm si se agata in ancore. Nu se golesc de continut! | Somn, biban, clean, mreana. |
7. | Intestine de stiuca | Se taie bucati crude de 15-16 cm si se agata in ancure. | Stiuca. |
8. | Sange de pasare | Se amesteca sangele cu putina vata rasfirata. Dupa inchegare se taie in cuburi mici. | Babusca, clean, lin, morunas, oblete, platica, rosioara. |
9. | Slanina de porc | Cruda sau putin fripta sa taie in cuburi mici. Felioare de slanina pot inlocui viermusii. | Clean, oblete. |
| Splina si ficat proaspete de vita | Se taie bucati crude la dimensiunea dorita. | Clean, somn, oblete, rosioara, babusca. |
Produse cu efect special folosite la prelucrarea
Nr. | Denumire | Cum actioneaza | Cum se foloseste |
1. | Anasan (fenicul) | Atrage pestii prin miros. | Macinat, se introduce in amestec la prepararea mamaligii si a diferitelor paste. |
2. | Cafea ( | Atrage pestele prin culoare si mioros. | Se introduce in amestec la prepararea diferitelor paste. |
3. | Coloranti (sofran, coloranti alimentari de oua) | Atrag pestii prin culoare. | In amestec pentru prepararea mamaligii si a diferitelor paste. |
4. | Faina de carne | Stimuleaza apetitul pestilor. | Se adauga la prepararea diferitelor paste. |
5. | Faina de furnici | Stimuleaza apetitul pestilor. | Furnicile se usuca si se macina in rasnita. Faina obtinuta se usuca si se pastreaza in borcane ermetic inchise. Se amesteca in diferite paste. |
6. | Halva | Mirosul si gustul stimuleaza apetitul pestilor. | La prepararea mamaligii. |
7. | Lapte | Mareste pofta de mancare a pestilor. | In diferite paste si la inmuierea painii. |
8. | Marar. | Atrage pestii prin miros. | La prepararea pastelor. |
9. | Miere | Atrage pestii prin miros si dulceata. | In diferite paste. |
| Ou crud | Atrage pestii prin miros, gust si culoare. | In diferite paste. |
| Purici de balta | Stimuleaza apetitul. | In diferite paste. |
| Siropuri (zmeura, trandafiri, capsuni, etc.) | Atrage pestii prin culoare si dulceata. | In mamaliga si diferite paste. |
| Srot (turta de floarea soarelui) | Atrage pestii prin miros. | In amestec cu malai si faina de grau la prepararea mamaligii. |
| Turta dulce | Atrage pestii prin miros si dulceata. | Uscata si macinata in amestec cumalai si faina la prepararea mamaligii. In amestec cu paine da o pasta dulce aromata. |
| Ulei comestibil (in, canepa, floarea soarelui). | Atrage pestii prin miros. | In paste, dand miros si plasticitate. |
| Usturoi | Atrage pestii prin miros. (somotei). | Se tine carnea pentru momeala cateva zile in mujdei. |
| Zahar | Atrage pestii prin gustul dulce. | In mamaliga si in diferite paste. |
| Zahar vanilat | Atrage pestii prin gust si miros. | In mamaliga si in diferite paste. |
Nr. | Denumire | Unde ii puteti cauta | Modul de pastrare | Preferat de: |
1. | Crevete de nisip | Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zone cu nisip. | Se sareaza usor sau se fierb. | Scrumbie albastra (doar carnea). Alte specii de pesti (in intregime). |
2. | Crevete de piatra | Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zone cu piatra. | Se sareaza usor sau se fierb. | Scrumbie albastra (doar carnea). Alte specii de pesti (in intregime). |
3. | Midia | Pe sedimente nisipoase cu maluri cenusii si pe fundurile pietroase. | Ne desfacute in galeti cu apa. Se scoate carnea. Acul se infige in picior. | Cambula, calcan, rechini tineri, barbun, hanus. |
4. | Pesti marini vii: - Aterina, hamsie,sprot, sardeluta; -rizeafca, hamsie, gingirica, sardeluta; -aterina, hamsie; -rizeafca, sprot; -sprot. | Se pescuiesc din mare. | In galetuse cu apa. | Majoritatea pestilor marini carnivori. Pesti marini de fund. Palamida, calcan, scrumbie albastra. Laban. Scrumbie albastra. |
5. | Pui vii de peste marin (chefal, stavrid) | Se pescuiesc din mare. | In galetuse cu apa. | Lufar, rechin. |
6. | Rama de balta (serpeasca) | In solul umed din jurul baltilor si mlastinilor. | In cutii cu namolul din care s-au scos. | Hanus, strunchil, guid. |
7. | Rama de gunoi (rosie) | In gunoiul vechi din grajduri. | In cutrii cu gunoi din care s-au scos. | Hanus, cambula, strunghil, guvid, laban, chefal. |
8. | Arenticol (verme marin) | In ape calmenisipoase in care face movilite. Se scot cu cazmaua si se spala. | In cutii, carpe si nisip umed. | Cambula, chefal, calcan, barbun, stavrid, hamsie. |
9. | Nereide (verme marin) | In nisipuri maloase pe unde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla. | In cutii cu nisip umed, in straturi. | Pesti marini carnivori, chefal, stavrid, calcan, barbun, guvid, cambula. |
| Rama de mare | In nisipuri maloase pe unde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla. | In cutii cu nisip umed, in straturi. | Pesti marini carnivori, chefal, stavrid, calcan, barbun, guvid, cambula. |
| Nephtis (verme marin) | In sedimente nisipoase fine. Se scot cu o grebla. | In vase cu apa care se schimba la 2 ore. | Pesti turtiti, guvizi, cordea. |
| Glicera alba (verme marin) | In nisipuri maloase. Se scoate cu cazmaua sau cu grebla. | In cutii cu alge umede de mare. | Pesti de talie mijlocie. |
| Ophelia bicornis. | In nisipul plajelor palate de apa. | In cutii cu nisip umed. Se folosec imediat. | Pesti de talie mijlocie. |
Noduri
Nod de legatura intre doua fire
__Nodul este mai eficient daca este facut intre fire de aceeasi grosime insa se prezinta binisor si intre fire de diametre diferite.
__Acesta se realizeaza in patru pasi:
- pasul 1 se ia primul fir si se rasuceste in jurul celui de al doilea de noua-zece ori;
- pasul 2 se iau capetele si se introduc in una din buclele facute cat mai aproape de mijloc, in caz ca nu nimeriti chiar mijlocul, in sens invers unul fata de celalalt;
- pasul 3 se trag cele doua fire prin bucla circa doi centimetri apoi se trag cele doua fire principale pana se strang formandu-se nodul;
- pasul 4 cele doua mustacioare ramase se taie cat ma scurt posibil.
Bucla de prindere
__Este un nod mai dificil, si se realizeaza atunci cand se doreste o bucla mai mare. Realizarea sa se face in patru pasi:
- pasul 1 se ia firul si se pune pedindoua, apoi se face o bucla (ca in imaginea de mai jos);
- pasul 2 bucla facuta la pasul unu se prinde intre degetul mare si aratatorul mainii drepte;
- pasul 3 firul dat pedindoua se roteste in jurul degetului mare si al buclei de patru cinci ori, dinspre palma spre palma spre unghie, apoi se introdune in bucla;
- pasul 4 se trage firul ,pe care este bine sa-l umeziti cu saliva in dreptul nodului, pana nodul este bine strans si apoi se taie mustacioara ramasa.
Nod pentru vartej
__Este un nod dificil care necesita experienta in legarea si strangerea nodurilor. Realizarea sa este in cinci pasi:
- pasul 1 se face o bucla prin punerea firului in doua, care se introduce in gaura vartejului;
- pasul 2 bucla se da peste vartej si se suprapune cu firului dublu, formanduse doua bucle suprapuse, ca in imaginea de mai jos;
- pasul 3 vartejul se introduce prin ambele bucle formate la pasul doi de patru cinci ori;
- pasul 4 se strange nodul cu grija;
- pasul 5 se taie mustacioara ramasa si se agata vartejul la montura dorita.
Bucla
__Acest nod este unul foarte cunoscut si utilizat de pescarii din toata lumea. Realizarea lui se face in trei pasi;
- pasul 1 se ia firul pedindoua se face un inceput de nod normal, insa nu se introduce capatul prin bucla o singura data ci de doua-trei ori;
- pasul 2 se trage de ambele capete si se formeaza o bucla la dimensiunea dorita, apoi se strange cat de tare perimite firul;
- pasul 3 se taie mustacioara ramasa.
Nod spiralat, prinderea a doua bucle
__Nu este un nod dificil, insa este eficient. Realizarea sa se face in patru pasi:
- pasul 1 se ia firul si de da pedindoa;
- pasul 2 firul dublu se mai da oadata pedindoua si se spiraleaza de doua-trei ori;
- pasul 3 se ia capatul si se inroduce in bucla formata prin spiralare si se trece din ambele parti;
- pasul 4 se taie mustacioara ramasa.
__Prinderea acestor bucle este tot asa de simpla precum este inodarea lor. Se realizeaza in doi pasi:
- pasul 1 se iau doua bucle si se introduce cea mai scurta in lungime (de obicei cea care area ac atasat) in cea mai lunga (de obicei firul principal);
- pasul 2 coada firului mai scurt se introduce in bucla sa (cea care a fost introdusa in bucla firului mai lung, si se trace de ambele fire.
Nod pentru ac cu bucla
_Nodul, dupa cum si titlul ii spune se foloseste la acele de pescuit cu bucla. Nodul este unul foarte rezistent, insa trebuie facut cu grija. Pasii de realizare sunt urmatorii:
- pasul 1 se trece capatul firului prin bucla acului si se formeaza o bucla pe lungimea sa;
- pasul 2 capatul firului se introduce prin bucla facuta pe lungimea lui de circa patru-cinci ori;
- pasul 3 se trage de fir fara insa a se strange nodul in totalitate;
- pasul 4 se trage de firul principal pana nodul ajunge langa bucla carligului, se strange nodul si se taie mustacioara.
Bucla pe fir
__Este un nod folosit pentru bucle formate pe lungimea firului nu in capatul firului ca deobicei si este folosit in general in monturile de fund. Realizarea lui se face in cinci pasi:
- pasul 1 se ia firul si se face o bucla in zona unde doriti sa faceti nodul;
- pasul 2 capatul firului se introduce in bucla de doua-trei ori, apoi se lasa o spirala mai lunga si se mai spiraleaza de doua-trei ori;
- pasul 3 bucla initiala se introduce in spirala lasata mai lunga;
- pasul 4 se trege de capete si se manevreaza bucla pana la dimensiunea dorita;
- pasul 5 se trage de fir din abele parti pana cand nodul este bine strans.
Bucla de ac
__Este un nod de legere pentru acele cu bucla. Se realizeaza in trei pasi:
- pasul 1 se introduce firul prin gaura acului, se face o bucla pe fir , se inroduce firul prin bucla si se face un nod pe fir;
- pasul 2 prin bucla rezultata se introduce acul fara sa se scoata de pe ac;
- pasul 3 se strange bucla pe ac si se trage de firul principal. La sfarsit se taie mustacioara.
Nod pe gamalie
__Nodul se foloseste la legarea acelor cu bucla. Este destul de dificil insa merita incercat. Se realizeaza in patru pasi:
- pasul 1 se introduce firul in gamalia acului;
- pasul 2 se rauceste firul in jurul sau ca in desenul de mai jos de circa trei-patru ori;
- pasul 3 capatul firului se introduce de jos in sus prin fiecare spirala;
- pasul 4 se trege de fir pana se strange nodul si se taie mustacioara.
|