Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Monturi

Pescuit


Monturi

Crap la suprafata

__Este o metoda de a veni crapului de hac atunci cand caldura excesiva il face sa se hraneasca la suprafata, ignorand momelile noastre lasata in adancurile apei.

__Montura este una relativ simpla si este alcatuita dintr-o pluta intr-un fel spaciala, gasita pe piata sub numele de "Carp controler" (pluta, control pentru crap), un opritor de cauciuc si un ac nr. 8. Este introdusa pluta pe fir, care trebuie sa fie unul rezistent, apoi opritorul (sau un vartej), si la o lungime de 50-60 cm. se leaga acul. Momeala folosita este una plutitoare, rezistenta la inmuiere, inmuiere care se face inainte de aruncare pentru a adauga un plus de greutate necesara aruncarii. Atasarea momelii de ac se face fie ca pe mamaliga fie cu un fir de par.



__Important este sa ungeti portiunea de fir dintre pluta si ac pentru ca aceasta sa stea la suprafata. O puteti unge fie cu ulei de bucatarie fie cu un ulei sau o substanta uleioasa speciala, eventual cu aroma

Fir de par

__Este o montura foarte cunoscuta de craparii din intreaga lume si de aceea voi fi scurt in legatura cu ea.

__Stiindu-se faptul ca, crapul se hraneste prin "soarbere" aceasta metoda este foarte eficienta, deoarece acul este absorbit de peste in momentul cand aceste absoarbe momeala, respectiv boilies, patratica de mamaliga, porumb, etc., ne fiind simtit in momeala facand ca aceasta sa fie respinsa de el. Exista noduri speciale pentru legarea acului astfel incat sa ramaneti cu "firul de par" comun cu forfacul, insa se poate face nod obisnuit acului si la el se va atasa un fir de preferinta textil. Momeala eate gaurita iar "firul de par" este trecut prin interiorul aceateia, capatul este inodat astfel incat momeala sa nu paraseasca firul.

Crap la fund

__Cei mai multi pescari cauta crapul pe fundul apei si pentru ei, dar si pentru restul pescarilor aceasta montura poate sa creeze satisfactii.

__Pentru a realiza aceasta montura aveti nevoie de un tub antinod, un plumb culisant, un tub de cauciuc, un vartej si un ac. Marimile le decideti dumneavoastra in functie de balta si pestele pe care aceasta obisnuieste sa-l ofere. Pe firul principal care pentru crap este de obicei ceva mai gros este i 252h75c ntrodus un tub anti-nod de circa 15 cm., apoi introduceti un tub de cauciuc de 1-2 cm. in care tubul anti-nod sa intre perfect. Urmatorul pas este sa atasati plumbul si apoi legati capatul de un vartej. Acul va avea atasat un "fir de par" si se va lega printr-un forfac de vartej. pentru a finaliza montura tubul antinod este introdus in tubul de cauciuc.

Mreana la pluta

__Montura este una de rau si este destinata pescuitului la mreana.

__Este compusa dintr-o pluta pe cat se poate ca cea din imaginea de mai jos, alice de plumb si un ac in functie de pestele din zona. Pluta se prinde atat aproape de extremitatea superioara cat si le extremitatea inferioara cu doua varnisuri de cauciuc. Acul se leaga direct pe camp, renuntandu-se la forfac, iar alicele de plumb se ataseaza la aproximativ 10 cm. de ac pentru a face fata curentului. Momeala folosite poate fi carne, buchet de viermi, rama, sau in caz de apa usor tulbure se poate folosi cascavalul.

Clasic la pluta

__Este cea mai cunoscuta montura de pescuit la pluta. Este formata dintr-o pluta dreapta, cilindrica, un singur plumb si un ac. Pluta este prinsa doar la capatul inferior printr-un singur varnis de cauciuc. Acul, nr. 8 sau 6, se va lega cu un forfac de 20 Ø la campul de 25 Ø. Plumbul, de preferinta o singura alica care sa echilbreze pluta se va atasa la 15-20 cm. de ac. Montura se poate folosi pentru pescuitul crapului, linului, carasului, platicii, dar sa nu va mire daca intra si alceva. La atacul pestelui pluta se va misca in doua feluri, fie se va scufunda complet in caz ca pestele trege momeala cu tot cu plumb, fie se va ridica in caz ca pestele ridica plumbul de pe fund.

Pe lac

__Este o montura care da multe satisfacii si pe care nu multi o folosesc, cel putin la noi in tara. Pentru a o folosi trebuie sa cunoasteti foarte bine locul unde pescuiti si cand spun asta ma refer la adancimea si fundul lacului. Adancimea este greu reglabila si poate deteriora firul de aceea este ideal sa cunoasteti adancimea si sa o fixati de la bun inceput.

__Pluta folosita este una culisanta si se va incadra intre doua alice de plumb care sa o echilibreze; acul, campul si forfacul trebuiesc alese in functie de ce ofera balta.

__Inainte ca momeala sa atinga fundul apei se pot sesiza mici miscaturi ale plutei sau chiar unele mari, in caz ca va deranjeaza sau nu va interedeaza pestii din stratul superior al apei puteti sa atasati o alica mica de plumb la 15-20 cm. de ac pentru a grabi coborarea momelii insa cu cat momeala cade mai natural cu atat nu suspiciunea pestilor asupra ei scade.

Nade

Nade folosite in ape curgatoare
Compozitia nadei
 Cum se nadeste
 Nada pentru:
Pamant lutos, tarate, miez
de paine, mamaliga, balega
de cal, toate bine
framantate.
 Doua ore inainte de pescuit.
Pentru crap, seara din ajun,
in bulgari mari.
 Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
Pamant lutos, cartofi fierti,
tarate, faina, framantate
impreuna.
 Doua ore inainte de pescuit.
Pentru crap, seara din ajun,
in bulgari mari.
 Crap, caras, rosioara,
babusca, obleti.
Pamant lutos, mamaliga,
miez de paine, turta de
canepa, sange inchegat de
vita, balega de cal,
framantate impreuna.
 O ora inainte de pescuit; se
intretine vadul din cand in
cand si in timpul pescuitului.
Cateva cacoloase cat o
aluna.
 Clean, rosioara, babusca,
obleti.
Pamant lutos, mamailga,
grau fiert si sfaramat,
turta de canepa, rame
negre taiate bucati mici,
framantate impreuna.
 Se aseaza pe fundul vadului
bulgari de marimea unei
gutui, cu 3-5 zile inainte de
pescuit, de obicei seara, la
aceeasi ora.
 Crap, lin, platica.
Pamant lutos, turta de
canepa, mamaliga, branza
topita, grau fiert, si
framantat, rame de gunoi
taiate in bucati, viermusi
de carne. Se framanta
impreuna.
 Se fac 5-6 cocoloase de
marimea unui mar si se
aseaza pe fundul vadului,
seara in ajunul pescuitului.
 Mreana.

 

Nade folosite in ape statatoare
Compozitia nadei
 Cum se nadeste
 Nada pentru:
Cartofi fierti, tarate, miez
de paine, framantate
impreuna.
 Cateva cocoloase cat o aluna,
se arunca cu o ora inainte de
pescuit; se intretine vadul
din cand in cand, si in timpul
pescuituli.
 Crap, caras, platica, rosioara,
babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si
sfaramat, turta de canepa,
miez de paine, framantate
impreuna.
 Cateva cocoloase cat o aluna,
se arunca cu o ora inainte de
pescuit; se intretine vadul
din cand in cand, si in timpul
pescuituli.
 Crap, caras, platica, rosioara,
babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si
sfaramat, turta de canepa
(pisata), rame negre taiate
in bucati mici. Se framanta
impreuna.
 Se aseaza pe fundul vadului,
seara, 3-5 zile la rand, inainte
de pescuit, cateva cocoloase
de marimea unui ou.
 Crap, lin, platica.
Mazare fiarta, miez de
paine, mamaliga,
framantate impreuna.
 Seara, in ajunul de pescuit,
cocoloase de marimea unui
ou.
 Crap.
Porumb moale, in floare,
sau porumb (vechi) fiert.
 In fiecare seara 2-4 zile
inainte de pescuit.
 Crap.
O sticla de un litru de grau
bine fiert, un pumn de
turta de canepa framantata
si un pumn de miez de
paine sau mamaliga. Se
amesteca impreuna.
Se arunca in vad seara in
ajunul pescuitului.
 Lin.

Momeli

Momeli naturale vii,
folosite in ape dulci
Nr.
 Denumire
 Unde ii puteti
cauta
 Modul de
pastrare
 Preferat de:
1.
 Broasca
 In ape dulci si pe malul
acestora.
 x
 Somn, stiuca,
salau.
2.
 Carabeti
(burloi)
 Sub pietre la malul
apelor si in tuburi
facute din nisip, plante
si pietricele.
 In cutii cu muschi
umed.
 Platica, clean,
mreana, lin,
vaduvita, oblete.
3.
 Car (pl. cari)
 In resturi de lemn
putred si in sol sub
lemne putrede.
 In cutii cu nisip.
 Clean.
4.
 Coropisnita
 In malul apelor de
campie si in rasadnite.
 In cutii cu pamant
afanat.
 Somn, scobar,
mihalt, mreana,
clean.
5.
 Gandac de
colorado
 Pe frunzele de cartof,
vinete, etc.
 In cutii perforate.
 Clean.
6.
 Greier
 In canale sapate de
acesta in pamant, sau
pe culturi in camp.
 In cutii perforate
cu funze fragede.
 Clean, mreana,
scobar.
7.
 Larva alunilor
 x
 x
 Banusca, oblete,
rosioara.
8.
 Larva de calul
dracului
 In namolol apelor.
 In cutii cu pamnt
umed.
 Toti pestii.
9.
 Larva de
carabus
 In brazde, in urma
plugului.
 x
 Clean, mreana,
banusca, lin.

Larva de
ghinda
 x
 x
 Banusca, oblete,
sabita, rosioara.

Larva de
libelula
 In namolul apelor.
 In cutie cu pamant
umed.
 Toti pestii.

Larva de
perlide
 Sub pietre in ape de
munte sau ses.
 In cutie cu pamant
umed.
 Toti pestii.

Larva de
rusalii
 In namolul apelor si in
maluri.
 In cutie de lemn cu
muschi.
 Aproape toti
pestii, preferata
de cega .

Larva
gandacului de
faina
 In faina sau tarate.
 In cutie cu tarate.
 Scobar, rosioara
platica, babusca.

Larva
maduvei
coceanului de
porumb
 In coceni de porumb.
 x
 Babusca, oblete,
sabita, rosioara.

Larva rosie
de namol.
 In namolul apelor dulci.
 In cutie cu carpa
sau hartie umeda.
 Toti pestii.

Lacusta.
 In iarba pe campii si
dealuri.
 In cutii de metal
sau lemn.
 Vaduvita, clean,
morunas, biban,
babusca, biban
soare, rosioara,
etc.

Licurici
 Pe sub tufisuri.
 x
 Clean.

Limax (melc
fara cochilie)
 In pivnite umede.
 In cutie cu iarba.
 Lin, clean.

Lipitoare
 In lacuri si balti.
 In vase cu putina
apa.
 Clean.

Melc de apa
 In lacuri si balti.
 x
 Biban.

Mormoloc
de broasca
 In lacuri si balti.
 x
 Clean.

Musca
 In casa, grajduri,
gradina, abatoare, etc.
In cutii cu garele.
 Clean, oblete,
sabita, rosioara,
babusca, caras,
morunas.

Musca de
urzici
 In buruienile din jurul
apelor.
 x
 Clean, scobar,
oblete.

Omizi
 Pe frunzele copacilor
(cei fructiferi in
general).
 x
 Clean, babusca,
biban, rosioara.

Paianjen de
casa
 In poduri, in locuri
umbroase.
 x
 Clean, rosioara.

Paianjen cu
cruce.
 In poduri, in locuri
umbroase.
 x
 Clean, rosioara.

Pestisori vii
(oblete, tipar,
carsel, platica,
porcusor, etc.)
 In apele populate cu
aceste specii.
In vase cu apa.
 Avat, biban,
clean, salau,
stiuca, somn.

Rac
(adult si puiet)
 In lacuri si rauri.
 In cosuri inchise.
 Somn.

Racusor de
apa dulce.
 Sub pietrele apelor
curgatoare.
 In cosuri inchise.
 Biban, babusca,
oblete, clean.

Rama de
balta
(serpeasca)
 In solul umed din jurul
baltilor si mlastinilor.
 In cutii cu namolul
din care s-au scos.
 Somn, crap,
biban, salau, etc.

Rama de
gunoi (rosie)
 In gunoiul vechi din
grajduri.
 In cutrii cu gunoi
din care s-au scos.
 Platica, carcuda,
cars, rosioara,
scobar, biban,
crap, etc.

Rama de
pamant (de
ploaie)
 Apar din pamant la
roua sau ploaie.
 In cutii cu pamant
umed.
 Toti pestii.
Somnul le
prefera vechi.

Rusalii
 Pe malul raurilor
noaptea la lumina
lanternei.
 x
 Avat, lin, clean,
mreana.

Soareci de
casa sau de
camp
 In hambaruri, magazii
de cereale.
Pe camp.
 x
 Somn.

Viermusi de
musca
 De pe resturi stricate
de carne, oase, peste.
 In cutii cu rumegus.
 Aproape toti
pestii.

 

Momeli de natura animala prelucrate
Nr.
 Denumire
 Mod de folosire
 Preferat de:

Branza topita
 Cuburi din branza si cocoloase
din paste cu branza.
 Mreana.

Cascaval moale
 Cuburi mici cu latura de cca.
1 cm.
 Mreana.

Ou fiert si tocat
 Cocoloase dintr-un amestec de
branza cu mamaliga sau
paine umeda.
Aproape toti pestii din
apele dulci.

Svaitel ras
 Cocoloase din svaitel ras cu
mamaliga sau paine umeda.
 Crap.

Momeli naturale din produse vegetale
prelucrate.
Nr.
 Denumire
 Mod de pregatire
 Cum se ofera
pestilor

Preferata de:
1.
 Diferite
paste.

- vezi retete -

Cocoloase sau cuburi.
 Majoritatea
pestilor pasnici.
2.
 Macaroane,
fidea groasa
 Se fierb fara sare.
Taiate in segmente de
marimea necesara.
 Clean, scobar,
oblete, vaduvita,
caras.
3.
 Mamaliga
 - vezi retete -
Cuburi sau cocoloase.
Pasta consistenta cu
care se imbraca
carligul.
 Caras, crap,
platica, oblete,
babusca,
rosioara, etc,
4.
 Paine (alba,
neagra,
intermediara)
 -vezi la magazinele de
specialitete-
 Cocoloase din miez
framantat cu diferite
ingrediente. Coaja
se ofera ca atare.
 Majoritatea
pestilor pasnici.
Coaja, pentru
mreana.

 

Momeli naturale, vegetale.
Nr.
 Denumire
 Mod de folosire
 Preferat de:
1.
 Cartof
 Cuburi de cartof fiert pentru a
se inmuia putin.
 Babusca, platica,crap,
oblete, lin, scobar.
2.
 Faina de grau
 Se foloseste in obtinerea unor
paste si a mamaligii.
 Crap, caras, platica,
rosioara etc.
3.
 Fructe (cirese,
visine, coacaze,
zmeura, dude,
prune, caise,
struguri)
 Se folosesc cele bine coapte,
moi.
 Clean.
4.
 Grau
 1-3 boabe fierte, nepleznite, in
carlig.
 Crap.
5.
Gris
 Se foloseste in amestec la
prepararea unor paste.
 Crap, caras, platica,
rosioara, babusca, etc.
6.
Mazare verde
 1-2 boabe fierte sau din
conserva, in carlig.
 Clean, caras, crap,
babusca.
7.
 Mazare uscata
 1-2 boabe fierte pana se
inmoaie, in carlig.
 Clean, caras, crap,
babusca.
8.
 Malai
 Se foloseste pentru botinerea
mamaligii sau a diferitelor
paste.
Crap, caras, platica,
rosioara, babusca, etc
9.
 Ovaz decorticat
 2-3 seminte fierte (5-6 ore) pe
carlig.
 Babusca, platica,
oblete.

Porumb uscat
 1-2 boabe fierte (5-6 ore) in
carlig.
 Crap, caras.

Porumb verde (in
lapt, de preferat
porumbul zaharat)
1-3 boabe moi (proaspete sau
din conserva) in carlig.
Stiuletele de porumb se poate
pastra foarte bine in congelator.
 Crap, caras, mreana,
clean, babusca.

Momeli naturale vii,
folosite in ape marine.
Nr.
 Denumire
 Unde ii puteti
cauta
 Modul de
pastrare
 Preferat de:
1.
 Crevete de
nisip
 Se pescuiec cu plasa
din apa marii, in zone
cu nisip.
 Se sareaza usor
sau se fierb.
Scrumbie albastra
(doar carnea).
Alte specii de
pesti (in intregime).
2.
 Crevete de
piatra
 Se pescuiec cu plasa
din apa marii, in zone
cu piatra.
 Se sareaza usor
sau se fierb.
 Scrumbie albastra
(doar carnea).
Alte specii de
pesti (in intregime).
3.
 Midia
 Pe sedimente
nisipoase cu maluri
cenusii si pe fundurile
pietroase.
 Ne desfacute in
galeti cu apa.
Se scoate carnea.
Acul se infige in
picior.
 Cambula, calcan,
rechini tineri,
barbun, hanus.
4.
 Pesti marini
vii:
- Aterina,
hamsie,sprot,
sardeluta;

-rizeafca,
hamsie,
gingirica,
sardeluta;

-aterina,
hamsie;

-rizeafca,
sprot;

-sprot.
 Se pescuiesc din
mare.
In galetuse cu
apa.
Majoritatea
pestilor marini
carnivori.


Pesti marini de
fund.



Palamida, calcan,
scrumbie albastra.

Laban.


Scrumbie albastra.
5.
 Pui vii de
peste marin
(chefal,
stavrid)
 Se pescuiesc din
mare.
 In galetuse cu
apa.
 Lufar, rechin.
6.
 Rama de
balta
(serpeasca)
 In solul umed din jurul
baltilor si mlastinilor.
 In cutii cu namolul
din care s-au scos.
 Hanus, strunchil,
guid.
7.
 Rama de
gunoi (rosie)
 In gunoiul vechi din
grajduri.
 In cutrii cu gunoi
din care s-au scos.
 Hanus, cambula,
strunghil, guvid,
laban, chefal.
8.
 Arenticol
(verme
marin)
 In ape calmenisipoase
in care face movilite.
Se scot cu cazmaua
si se spala.
 In cutii, carpe si
nisip umed.
 Cambula, chefal,
calcan, barbun,
stavrid, hamsie.
9.
 Nereide
(verme
marin)
 In nisipuri maloase pe
unde se hranesc
chefalii. Se scot cu o
cazma sau o grebla.
 In cutii cu nisip
umed, in straturi.
 Pesti marini
carnivori, chefal,
stavrid, calcan,
barbun, guvid,
cambula.

Rama de
mare
 In nisipuri maloase pe
unde se hranesc
chefalii. Se scot cu o
cazma sau o grebla.
 In cutii cu nisip
umed, in straturi.
 Pesti marini
carnivori, chefal,
stavrid, calcan,
barbun, guvid,
cambula.

Nephtis
(verme
marin)
 In sedimente
nisipoase fine. Se scot
cu o grebla.
 In vase cu apa
care se schimba la
2 ore.
 Pesti turtiti, guvizi,
cordea.

Glicera alba
(verme
marin)
 In nisipuri maloase.
Se scoate cu cazmaua
sau cu grebla.
In cutii cu alge
umede de mare.
 Pesti de talie
mijlocie.

Ophelia
bicornis.
 In nisipul plajelor
palate de apa.
 In cutii cu nisip
umed. Se folosec
imediat.
 Pesti de talie
mijlocie.

Momeli
artificiale:
- naluci:
- invartitoare:
- linguri:
- rotative pe ax;
- ondulante.
- turbioane
- turblere;
- devoni
- neinvartitoare:
- linguri oscilante;
- pestisori artificiali;
- imitatii de momeli naturale.
- muste artificiale:
- muste artificiale propriu-zise;
- nimfe;
- streamuri.

Momeli din animale moarte,
folosite in ape dulci
Nr.
 Denumire
 Mod de folosire
 Preferat de:
1.
 Bucati de pestisori
 Bucati tari din coada, spinare,
cap, la dimensiuni potrivite
pestelui urmarit.
Biban, somn, salau,
clean.
2.
 Carne din picioare
de broasca
 Se taie si se jupoaie picioarele.
Se teie carnea in bucati mici.
 Somotei, biban, salau.
3.
 Carne de rac
 Se soate carnea din coada si
clesti.
Se folosesc bucati crude.
 Avat, salau, lin.
4.
 Carne de scoica de
apa dulce
 Se folosesc bucati din picior
taiate la dimensiunea potrivita.
 Somn, crap, biban,
clean, mreana, lin.
5.
 Ficat alterat
 Se taie cuburi mici.
 Somotei.
6.
 Intestine de gaina,
rata, gasca
 Se taie bucati de 3-5 cm si se
agata in ancore. Nu se golesc
de continut!
 Somn, biban, clean,
mreana.
7.
 Intestine de stiuca
 Se taie bucati crude de 15-16
cm si se agata in ancure.
 Stiuca.
8.
 Sange de pasare
 Se amesteca sangele cu putina
vata rasfirata. Dupa inchegare
se taie in cuburi mici.
 Babusca, clean, lin,
morunas, oblete,
platica, rosioara.
9.
 Slanina de porc
 Cruda sau putin fripta sa taie
in cuburi mici.
Felioare de slanina pot inlocui
viermusii.
 Clean, oblete.

Splina si ficat
proaspete de vita
 Se taie bucati crude la
dimensiunea dorita.
 Clean, somn, oblete,
rosioara, babusca.

 

Produse cu efect special folosite la prelucrarea
momelilor naturale vegetale.
Nr.
 Denumire
 Cum actioneaza
Cum se foloseste
1.
 Anasan (fenicul)
 Atrage pestii prin miros.
 Macinat, se introduce in
amestec la prepararea
mamaligii si a diferitelor
paste.
2.
 Cafea (Ness)
 Atrage pestele prin culoare
si mioros.
 Se introduce in amestec la
prepararea diferitelor
paste.
3.
 Coloranti (sofran,
coloranti alimentari
de oua)
 Atrag pestii prin culoare.
 In amestec pentru
prepararea mamaligii si a
diferitelor paste.
4.
 Faina de carne
 Stimuleaza apetitul pestilor.
 Se adauga la prepararea
diferitelor paste.
5.
Faina de furnici
 Stimuleaza apetitul pestilor.
 Furnicile se usuca si se
macina in rasnita. Faina
obtinuta se usuca si se
pastreaza in borcane
ermetic inchise.
Se amesteca in diferite
paste.
6.
Halva
 Mirosul si gustul stimuleaza
apetitul pestilor.
 La prepararea mamaligii.
7.
 Lapte
 Mareste pofta de mancare
a pestilor.
 In diferite paste si la
inmuierea painii.
8.
 Marar.
 Atrage pestii prin miros.
 La prepararea pastelor.
9.
 Miere
 Atrage pestii prin miros si
dulceata.
 In diferite paste.

Ou crud
 Atrage pestii prin miros,
gust si culoare.
 In diferite paste.

Purici de balta
 Stimuleaza apetitul.
 In diferite paste.

Siropuri (zmeura,
trandafiri, capsuni,
etc.)
 Atrage pestii prin culoare si
dulceata.
 In mamaliga si diferite
paste.

Srot (turta de floarea
soarelui)
 Atrage pestii prin miros.
 In amestec cu malai si
faina de grau la
prepararea mamaligii.

Turta dulce
 Atrage pestii prin miros si
dulceata.
 Uscata si macinata in
amestec cumalai si faina
la prepararea mamaligii.
In amestec cu paine da o
pasta dulce aromata.

Ulei comestibil (in,
canepa, floarea
soarelui).
 Atrage pestii prin miros.
 In paste, dand miros si
plasticitate.

Usturoi
 Atrage pestii prin miros.
(somotei).
 Se tine carnea pentru
momeala cateva zile in
mujdei.

Zahar
 Atrage pestii prin gustul
dulce.
 In mamaliga si in diferite
paste.

Zahar vanilat
 Atrage pestii prin gust si
miros.
 In mamaliga si in diferite
paste.

 

Momeli naturale vii,
folosite in ape marine.
Nr.
 Denumire
 Unde ii puteti
cauta
 Modul de
pastrare
 Preferat de:
1.
 Crevete de
nisip
 Se pescuiec cu plasa
din apa marii, in zone
cu nisip.
 Se sareaza usor
sau se fierb.
Scrumbie albastra
(doar carnea).
Alte specii de
pesti (in intregime).
2.
 Crevete de
piatra
 Se pescuiec cu plasa
din apa marii, in zone
cu piatra.
 Se sareaza usor
sau se fierb.
 Scrumbie albastra
(doar carnea).
Alte specii de
pesti (in intregime).
3.
 Midia
 Pe sedimente
nisipoase cu maluri
cenusii si pe fundurile
pietroase.
 Ne desfacute in
galeti cu apa.
Se scoate carnea.
Acul se infige in
picior.
 Cambula, calcan,
rechini tineri,
barbun, hanus.
4.
 Pesti marini
vii:
- Aterina,
hamsie,sprot,
sardeluta;

-rizeafca,
hamsie,
gingirica,
sardeluta;

-aterina,
hamsie;

-rizeafca,
sprot;

-sprot.
 Se pescuiesc din
mare.
In galetuse cu
apa.
Majoritatea
pestilor marini
carnivori.


Pesti marini de
fund.



Palamida, calcan,
scrumbie albastra.

Laban.


Scrumbie albastra.
5.
 Pui vii de
peste marin
(chefal,
stavrid)
 Se pescuiesc din
mare.
 In galetuse cu
apa.
 Lufar, rechin.
6.
 Rama de
balta
(serpeasca)
 In solul umed din jurul
baltilor si mlastinilor.
 In cutii cu namolul
din care s-au scos.
 Hanus, strunchil,
guid.
7.
 Rama de
gunoi (rosie)
 In gunoiul vechi din
grajduri.
 In cutrii cu gunoi
din care s-au scos.
 Hanus, cambula,
strunghil, guvid,
laban, chefal.
8.
 Arenticol
(verme
marin)
 In ape calmenisipoase
in care face movilite.
Se scot cu cazmaua
si se spala.
 In cutii, carpe si
nisip umed.
 Cambula, chefal,
calcan, barbun,
stavrid, hamsie.
9.
 Nereide
(verme
marin)
 In nisipuri maloase pe
unde se hranesc
chefalii. Se scot cu o
cazma sau o grebla.
 In cutii cu nisip
umed, in straturi.
 Pesti marini
carnivori, chefal,
stavrid, calcan,
barbun, guvid,
cambula.

Rama de
mare
 In nisipuri maloase pe
unde se hranesc
chefalii. Se scot cu o
cazma sau o grebla.
 In cutii cu nisip
umed, in straturi.
 Pesti marini
carnivori, chefal,
stavrid, calcan,
barbun, guvid,
cambula.

Nephtis
(verme
marin)
 In sedimente
nisipoase fine. Se scot
cu o grebla.
 In vase cu apa
care se schimba la
2 ore.
 Pesti turtiti, guvizi,
cordea.

Glicera alba
(verme
marin)
 In nisipuri maloase.
Se scoate cu cazmaua
sau cu grebla.
In cutii cu alge
umede de mare.
 Pesti de talie
mijlocie.

Ophelia
bicornis.
 In nisipul plajelor
palate de apa.
 In cutii cu nisip
umed. Se folosec
imediat.
 Pesti de talie
mijlocie.

Noduri

Nod de legatura intre doua fire

__Nodul este mai eficient daca este facut intre fire de aceeasi grosime insa se prezinta binisor si intre fire de diametre diferite.

__Acesta se realizeaza in patru pasi:

- pasul 1 se ia primul fir si se rasuceste in jurul celui de al doilea de noua-zece ori;

- pasul 2 se iau capetele si se introduc in una din buclele facute cat mai aproape de mijloc, in caz ca nu nimeriti chiar mijlocul, in sens invers unul fata de celalalt;

- pasul 3 se trag cele doua fire prin bucla circa doi centimetri apoi se trag cele doua fire principale pana se strang formandu-se nodul;

- pasul 4 cele doua mustacioare ramase se taie cat ma scurt posibil.


Bucla de prindere

__Este un nod mai dificil, si se realizeaza atunci cand se doreste o bucla mai mare. Realizarea sa se face in patru pasi:

- pasul 1 se ia firul si se pune pedindoua, apoi se face o bucla (ca in imaginea de mai jos);

- pasul 2 bucla facuta la pasul unu se prinde intre degetul mare si aratatorul mainii drepte;

- pasul 3 firul dat pedindoua se roteste in jurul degetului mare si al buclei de patru cinci ori, dinspre palma spre palma spre unghie, apoi se introdune in bucla;

- pasul 4 se trage firul ,pe care este bine sa-l umeziti cu saliva in dreptul nodului, pana nodul este bine strans si apoi se taie mustacioara ramasa.

Nod pentru vartej

__Este un nod dificil care necesita experienta in legarea si strangerea nodurilor. Realizarea sa este in cinci pasi:

- pasul 1 se face o bucla prin punerea firului in doua, care se introduce in gaura vartejului;

- pasul 2 bucla se da peste vartej si se suprapune cu firului dublu, formanduse doua bucle suprapuse, ca in imaginea de mai jos;

- pasul 3 vartejul se introduce prin ambele bucle formate la pasul doi de patru cinci ori;

- pasul 4 se strange nodul cu grija;

- pasul 5 se taie mustacioara ramasa si se agata vartejul la montura dorita.

Bucla

__Acest nod este unul foarte cunoscut si utilizat de pescarii din toata lumea. Realizarea lui se face in trei pasi;

- pasul 1 se ia firul pedindoua se face un inceput de nod normal, insa nu se introduce capatul prin bucla o singura data ci de doua-trei ori;

- pasul 2 se trage de ambele capete si se formeaza o bucla la dimensiunea dorita, apoi se strange cat de tare perimite firul;

- pasul 3 se taie mustacioara ramasa.

Nod spiralat, prinderea a doua bucle

__Nu este un nod dificil, insa este eficient. Realizarea sa se face in patru pasi:

- pasul 1 se ia firul si de da pedindoa;

- pasul 2 firul dublu se mai da oadata pedindoua si se spiraleaza de doua-trei ori;

- pasul 3 se ia capatul si se inroduce in bucla formata prin spiralare si se trece din ambele parti;

- pasul 4 se taie mustacioara ramasa.

__Prinderea acestor bucle este tot asa de simpla precum este inodarea lor. Se realizeaza in doi pasi:

- pasul 1 se iau doua bucle si se introduce cea mai scurta in lungime (de obicei cea care area ac atasat) in cea mai lunga (de obicei firul principal);

- pasul 2 coada firului mai scurt se introduce in bucla sa (cea care a fost introdusa in bucla firului mai lung, si se trace de ambele fire.

Nod pentru ac cu bucla

_Nodul, dupa cum si titlul ii spune se foloseste la acele de pescuit cu bucla. Nodul este unul foarte rezistent, insa trebuie facut cu grija. Pasii de realizare sunt urmatorii:

- pasul 1 se trece capatul firului prin bucla acului si se formeaza o bucla pe lungimea sa;

- pasul 2 capatul firului se introduce prin bucla facuta pe lungimea lui de circa patru-cinci ori;

- pasul 3 se trage de fir fara insa a se strange nodul in totalitate;

- pasul 4 se trage de firul principal pana nodul ajunge langa bucla carligului, se strange nodul si se taie mustacioara.

Bucla pe fir

__Este un nod folosit pentru bucle formate pe lungimea firului nu in capatul firului ca deobicei si este folosit in general in monturile de fund. Realizarea lui se face in cinci pasi:

- pasul 1 se ia firul si se face o bucla in zona unde doriti sa faceti nodul;

- pasul 2 capatul firului se introduce in bucla de doua-trei ori, apoi se lasa o spirala mai lunga si se mai spiraleaza de doua-trei ori;

- pasul 3 bucla initiala se introduce in spirala lasata mai lunga;

- pasul 4 se trege de capete si se manevreaza bucla pana la dimensiunea dorita;

- pasul 5 se trage de fir din abele parti pana cand nodul este bine strans.

Bucla de ac

__Este un nod de legere pentru acele cu bucla. Se realizeaza in trei pasi:

- pasul 1 se introduce firul prin gaura acului, se face o bucla pe fir , se inroduce firul prin bucla si se face un nod pe fir;

- pasul 2 prin bucla rezultata se introduce acul fara sa se scoata de pe ac;

- pasul 3 se strange bucla pe ac si se trage de firul principal. La sfarsit se taie mustacioara.

Nod pe gamalie

__Nodul se foloseste la legarea acelor cu bucla. Este destul de dificil insa merita incercat. Se realizeaza in patru pasi:

- pasul 1 se introduce firul in gamalia acului;

- pasul 2 se rauceste firul in jurul sau ca in desenul de mai jos de circa trei-patru ori;

- pasul 3 capatul firului se introduce de jos in sus prin fiecare spirala;

- pasul 4 se trege de fir pana se strange nodul si se taie mustacioara.

Document Info


Accesari: 19666
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.



eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )