Pescuitul la sheffield
Pescari la sheffield
sunt multi, dar discutiile despre aceasta stil, cel putin pana acum, s-au
referit la originea termenului si nu la tehnica. Personal, nu mi-am pus nici o
data problema de ce la noi ii spune sheffield in timp
ce in alte parti se numeste a l'anglaise sau match. Consider ca tehnica este mai importanta decat denumirea acesteia (eu cel putin
de cand o stiu i se se spune sheffield - denumire acceptata si de catre AGVPS).
Sheffield-ul se foloseste in general atunci cand este
necesar pescuitul la distante mari (pana la 50-70 m) cu pluta si la adancimi ce
depasesc cu mult lungimea vergii. Vergile cele mai uzuale sunt cele de tipul
match de 3.9m sau 4.2m cu foarte multe inele (16-17 13213n131n de preferinta). Acestea
permit lansari foarte precise si la distante mari, iar
datorita inelelor cu picior lung nu permit lipirea firului de varga. Tot
datorita lungimii destul de mari a vergilor putem avea
un control foarte bun asupra plutei. Eu folosesc o varga Competition Match (de
la GIPO) de 3.90 m in marea majoritate a cazurilor cand pescuiesc la sheffield
si Competition Match de 4.20 m cand dau la pesti mai mari.Mulineta ideala
pentru aceasta tehnica trebuie sa aiba o recuperare rapida, frana pe coada
(preferabil) si cel mai important sa se potriveasca perfect cu varga (varful
conului descris de fir atunci cand iese de pe tambur trebuie sa fie in dreptul
primului inel). Este bine sa avem o astfel de mulineta
destinata numai acestui tip de pescuit. In privinta mulinetelor cred ca cele
mai bune sunt SHIMANO Stradic 3000 GTM (am vazut la Scothorne in Croatia
trei astfel de mulinete, aliniate in stand).Firul folosit trebuie sa fie scufundator, pentru a se putea scufunda imediat dupa
lansare si in acest fel nu va mai crea burta, ceea ce inseamna intepaturi
rapide si precise, fara rateuri. Grosimea lui este in
general intre 0.10 si 0.18 (personal folosesc 0.12 si 0.14). Este bine sa avem un degresant pentru fir (ar trebui sa se gaseasca
prin magazinele de specialitate) si care trebuie folosit cu cel putin 5 minute
inaintea primei lansari, usurand in acest fel scufundarea.Plutele folosite sunt
din cele lestate, culisante, speciale pentru sheffield. Greutatea
plutei se alege in functie de distanta la care se pescuieste si conditiile de
pe balta (curent, vant etc), iar lestul in functie de pestele urmarit si
adancimea apei. Cand alegem sensibilitatea plutei
trebuie avuta in vedere specia de pesti urmarita. Faptul ca plutele
culiseaza permite pescuitul la adancimi mai mari decat
lungimea vergii. Pluta se prinde pe fir prin intermediul unei
agrafe cu vartej. Pentru blocarea cursei plutei se
folosesc noduri culisante. Nodul de jos trebuie
asezat la o inaltime destul de mare fata de plumb, in asa fel incat atunci cand
suntem in pozitie de lansare, pluta sa nu atinga plumbul. Nodul de sus este cel care determina adancimea la care pescuim. In ultimul timp au aparut plutele cu lest variabil (prin scoaterea
sau adaugarea unor saibe) si care pot fi folosite in foarte multe cazuri.
Lestarea trebuie facuta, asa cum am spus, in functie de pestele urmarit si
adancimea apei. In general se folosesc plumbaje intre 1 si 2 gr.; cu cat
adancimea apei este mai mare se foloseste un plumbaj
mai greu pentru ca montura sa ajunga mai rapid pe fundul apei, dar aceasta nu
trebuie sa fie foarte mare pentru a nu micsora sensibilitatea. Se poate folosi un plumbaj unic culisant (are avantajul ca nu se incurca asa
usor si coboara foarte rapid) sau un plumbaj format din multe alice distribuite pe linie (si care este
foarte sensibil). In privinta carligelor acestea trebuie sa
fie inchise pentru a retine foarte bine pestele (riscul de a pierde pestele pe
drum este foarte mare). Marimile cele mai des intalnite fiind
intre 14 si 18 (personal folosesc VMC anglaise). Lungimea forfacului este in general mult mai mare decat in cazul pescuitului la
fix (cca 50 cm) putand fi lestat. In ceea ce priveste tehnica propriu-zisa ar
cam fi urmatoarele: dupa ce ne alegem locul de pescuit si ne pregatim
ustensilele se vor face cateva lanseuri de control, timp in care putem
determina lungimea la care vom pescui, adancimea apei, curentul si pot fi
facute modificari asupra liniei de pescuit. Cand ne hotaram unde si cum vom
pescui putem face o lansare si trece firul de pescuit prin stoperul de la
mulineta (ne asiguram ca toate lanseurile vor fi facute la aceasi distanta) sau
putem marca pe firul de la mulineta cu un marker
special. Dupa aceasta lansam din nou in zona in care dorim sa
pescuim, asezam varga pe suport si nadim locul. In cazul in care distanta este prea mare se va folosi o prastie pentru nadire. Dupa ce am nadit locul putem recupera, pune momeala in carlig si
lansa din nou. Nu ramane decat sa asteptam pestele.
