RELATIA RAPITOR-NALUCA.

RELATIA RAPITOR-NALUCA.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    De multe ori, cei care debuteaza din snobism in pescuitul cu naluci, chiar daca si-au achizitionat  echipamentul necesar, nu cred faptul ca un peste poate fi pacalit de niste obiecte trase prin apa. Mai mult decat atat, neofitii, dupa cateva incercari nereusite cu naluci, vor reveni la rame si baboi, jurand ca gustul si mirosul surclaseaza miscarea si culoarea. Din pacate, pentru  acestia pescuitul cu naluci va ramane  o fantasma a revistelor de specialitate.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Indiferent ca este vorba de antilopele dintr-o savana africana sau de obletii dintr-unul din canalele Deltei, filosofia supravietuirii ca prada este bazata pe fuga si pe caracterul gregar (mentinerea in grupuri compacte).

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Rapitorul, fie hiena fie avat, nu poate ataca tinte multiple. El este obligat sa-si focalizeze atentia asupra unei singure tinte, in directia careia sa declanseze atacul cu toata forta si siretenia de care este capabil. Diferenta dintre succes si insucces - atat pentru prada cat si pentru pradator - este in final diferenta dintre supravietuire si disparitie. In acest context, pescuitul cu naluci repune in pagina eterna lupta prada-pradator, schimbandu-i coordonatele, rapitorul devenind la randul sau... prada.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Sa ne inchipuim un card de carasi "pascand" linistiti in apropierea locului de panda al unei stiuci. Din fundalul vag al adancurilor apare un peste cu un colorit bizar si inot haotic. Este voblerul pe care tocmai l-ati lansat.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Atentia stiucii se indreapta spre acest intrus, la inceput din pura curiozitate, apoi din... interes. Stiuca va uita de stralucirile aurii ale cardului de carasi si va tasni spre pestele care se apropie sinucigas. O scurta vibratie in varga si restul il stiti.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Desenul zebrei - ca individ - pare cel putin excentric. Atunci cand sunt insa 100 de zebre, intr-un grup compact si in plina alergare, dungile albe si negre devin, pentru carnasierul care le urmareste, o imagine difuza si inselatoare. Tintele nu mai pot fi separate una de alta, nascand confuzie. Acelasi lucru se intampla si cu obletii care devin prin card o pate argintie in miscare, schimband directia brusc si intr-o perfecta sincronizare. Tehnicile de izolare a indivizilor de restul grupului se bazeaza pe ambuscada (lupii si avatii) sau pe panda si atac fulgerator (ghepardul si stiuca).

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Ca o regula a speciilor, rapitorul ataca prada izolata de grup (tinta unica), ce arata si se misca diferit. La pesti, coloritul atipic si inotul dezarticulat (haotic) tradeaza  o prada cu handicap (ranita sau bolnava) ce nu va reusi sa tina ritmul cardului. Aceasta prada ve deveni o victima facila pentru rapitor, fiind rapid aleasa ca tinta de atac.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Nu cred ca sunt fecvente cazurile in care un leu matur poate fi vazut vanand... soareci, asa cum nici un soim nu va ataca curcani... Evident ca exista o relatie intre dimensiunea prazii si talia pradatorului, asa cum exista o dependenta intre capacitatea acestuia din urma de a captura si consuma acea prada.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Pestele rapitor va ataca o prada de dimensiuni cat mai apropiate de maximul dictat de rata metabolismului la momentul respectiv.  Cu alte cuvinte, la o rata crescuta a metabolismului (peste activ), rapitorul va alege o prada de mari dimensiuni, iar la o rata metabolica scazuta, prada aleasa va fi de mici dimensiuni.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Alegerea prazii se face conform conservarii energiei : un peste activ se hraneste intens si va incerca sa faca acest lucru cu un consum energetic cat mai scazut. Practic, vanatoarea (chiar daca este fructuoasa) nu va fi avantajoasa daca prada este de mici dimensiuni.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Pentru o stiuca de 1 Kg, un caras de 200-300 gr (adica un singur atac) este marele loz castigator. Odata capturata aceasta prada, stiuca se va retrage multe ore pentru a mistui captura. Daca acelasi caras va avea 50 gr, stiuca va trebui sa se intoarca de 3-4 ori la vanatoare, intr-un timp relativ scurt ( ceea ce inseamna consum energetic crescut). Randamentul slab al hranirii va lucra impotriva rapitorului, care va sfarsi prin infometare sau (in cel mai bun caz) va avea o rata de crestere mult incetinita (handicap major in competitia cu ceilalti rapitori). In general, o apa cu stiuci de mari dimensiuni este o apa cu prada de mari dimensiuni. Localizarea rapitorilor mari coincide in astfel de ape cu localizarea prazii pe masura.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Aerul respirat de fiintele terestre contine 18 %  oxigen, in timp ce apa contine 0,0006 %  oxigen. Asta inseamna 6 unitati de oxigen dizolvat intr-un milion de unitati de apa. Chiar si o reducere de unu la un milion a oxigenului solvit poate fi critica pentru peste, in timp ce o scadere de 2 sau 3 parti la un milion poate fi fatala.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Temperatura este un alt factor critic, dictand direct nivelul de activitate al pestilor. La 18 C pestii au nevoie de doua ori mai mult oxigen decat la 5 C, deoarece rata metabolismului creste odata cu temperatura.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Pe de  o parte, un metabolism intens se traduce printr-o cerinta mare de oxigen, pe de alta parte, cantitatea de oxigen din volumul de apa scade cu cresterea temperaturii. Peste un anumit nivel, aceasta contradictie intre cerintele fiziologice ale pestelui si oferta de mediu determina o stare de stress, resimtita printr-o scadere a activitatii, deci a hranirii.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Crapul, de exemplu digera hrana de patru ori mai repede la 27 C decat la 10 C, hranindu-se deci cu o frecventa de patru ori mai mare, insa inceteaza hranirea la 31 C. Pastravul isi reduce performantele inotului la temperaturi de peste 16 C, pentru a nu mai fi capabil sa captureze un boistean la 21 C.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Dupa cum se poate vedea, dintre factorii de mediu, oxigenul si temperatura sunt determinanti in stabilirea nivelului de activitate al pestilor. In functie de aceasta rapitorul va fi activ sau slab activ si se se va indrepta spre o prada de mari dimensiuni sau de mici dimensiuni. Puterea atacului va fi direct proportionala cu nivelul activitatii, deasemenea si motivatia de a declansa acest atac.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Maiestria, in pescuitul cu naluci, este de a determina pradatorul sa renunte la prada cotidiana, pentru a alege intre o rosioara cat se poate de naturala si un vobler (oscilanta). Naluca noastra nu are miros, nu are gust si nici nu poate fi digerata. Ea este o suma de stimuli vizuali, auditivi si vibratori in miscare, ce se va inscrie  - sau nu - in grila de preferinte a rapitorului la momentul respectiv. In cazul in care rapitorul decide ca naluca este o tinta, va face acest lucru nu pentru ca i se pare mai hranitor plasticul, lemnul sau metalul, ci deoarece acea prada are unul sau mai multe elemente care demonstreaza ca este usor de capturat.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Pescarul alege tipul de naluca, dimensiunea si culoarea incercand sa se inscrie in acea grila despre care am vorbit anterior. Dar asta nu este totul : miscarea (definita in primul rand prin viteza) este un factor decisiv in atac. O naluca prea rapida va fi ignorata, caci este greu de prins, in timp ce o naluca prea lenta poate sa apara nefireasca, nenaturala.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Cand lansati o naluca trebuie sa fiti constienti ca prin preajma nu exista - sa spunem - numai stiuci, ci si destui pesti care pot deveni oricand prada pentru rapitorul pe care il cautati. Pescuitul cu naluci se bazeaza pe principiul cererii si ofertei, hranirea - ca lupta pentru supravietuire - trebuie sa tina cont de pretul prazii (energia consumata pentru a o captura), calitatea ei (aportul nutritiv) si necesitatea fiziologica a rapitorului la momentul respectiv (nivel de activitate). Daca naluca pe care o manuiti nu respecta aceste principii, ea va fi ignorata de rapitorul care se va duce sa ... cumpere din alta parte, spre detrimentul bussines-ului dumneavoastra.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Intr-un experiment realizat in U.S.A., au fost eliberati intr-un bazin de mari dimensiuni pesti pescuiti cu naluci si pesti "virgini", care nu au avut experiente pescaresti. Toti pestii au fost marcati, pentru a putea fi deoasebiti.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Dupa cateva luni au fost pescuiti experimental (tot cu naluci), in marea lor majoritate, pesti virgini, intr-un raport de 3/1 fata de pestii expusi anterior nalucilor. Dupa un an, un nou pescuit experimental cu naluci a demonstrat un raport de 3/2 intre pestii virgini si respectiv cei  expusi anterior introducerii in bazin. Nici un peste capturat in primul experiment nu a fost recapturat.

O buna parte din pestii expusi au invatat sa se fereasca de naluci. Cei prinsi, eliberati si prinsi din nou, sunt indivizi care in mod natural ar dispare din apa. Acelasi proces de invatare, prin incercare si eroare, intervine pe parcursul vietii unui peste ferind-ul de potentialii pradatori. Informatia acumulata si improspatata prin noi experiente (altfel

apare fenomenul de uitare, ca in experimentul descris) are sansa sa se transmita genetic dealungul a mai multor generatii. Numai cel ce stie sa se fereasca de pericole supravietuieste si transmite caracterul genetic prin reproducere.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    O apa foarte pescuita va avea pesti greu de pacalit cu naluci.  Rezistenta fata de naluca apare in urma unei experiente individuale, ce-i va da posibilitatea pestelui sa-si indeplineasca obligatia fata de specie inca multe primaveri.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    In intreaga populatie a apei respective exista patru tipuri de indivizi : 1. care se feresc de naluci datorita unei experiente anterioare (expusi) 2. care se feresc fara a avea o experienta anterioara (indiferenti) 3. fara a avea experienta (virgini) si vulnerabili 4. expusi si vulnerabili. Cu timpul, o parte din pestii vulnerabili (expusi si virgini) va fi eliminata din apa, tinzand treptat spre disparitie. Dupa cum se poate intui, pestii moderni ajung sa aiba in codul genetic informatii despre naluci, asa cum au despre orice dusman natural.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Categoria specimenelor indiferente poate fi si ea impartita dupa atitudine in : 1. indiferenta la un anumit tip de naluca 2. indiferenta la toate tipurile de naluci prezente in apa pana la momentul respectiv. Rapitorii care ocolesc un anumit tip de naluca se dovedesc vulnerabili la aparitia unei noi naluci. Cu timpul ei vor fi capturati si eliminati din apa, pentru a ramane grupul celor indiferenti la toate tipurile de naluci folosite. Acestia din urma pot fi insa vulnerabili la aparitia unui tip particular de naluca, ce va deveni "killer-ul" acelei ape. O perioada, naluca se va dovedi infailibila, dupa care va incepe declinul capturilor (in momentul in care toti pesacarii folosesc acest killer).

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Explicatia acestui fenomen are legatura cu procesul de invatare al pestelui ca individ... Vor fi pesti prinsi si eliminati, altii care vor scapa, altii nu vor avea experiente cu naluci. In cele din urma va fi o reactie la nivelul populatiei de rapitori care se va feri de killer. Pestii ce nu au tinut cont de aceasta informatie au sfarsit, mai devreme sau mai tarziu, in tigaie... conform selectiei naturale.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Fenomenul de invatare sta la baza disparitiei de pe piata a multor naluci faimoase, care au constituit puncte de referinta in pescuitul rapitorilor. River Runt si Lucky 13 (Heddon), Big O (Cordell), Crazy Crawler (Heddon), Trouble Maker (Gudebrod), Shad Rap (Rapala), sunt doar cateva cazuri de extinctie.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Turblerele sau devonii sunt un exemplu de disparitie a unei intregi clase de naluci, extrem de eficienta la inceputul secolului XX. Folosite intensiv, aceste naluci au fost "invatate" de rapitori si treptat si-au pierdut din atractivitate. Oscilantele, rotativele si voblerele pot fi considerate naluci clasice, care sunt eficiente si astazi tocmai datorita marii lor variabilitati de forme, dimesiuni si culori. Nalucile din silicon si spinner-bait-ul sunt aparitii relativ recente (daca situam inceputul pescuitului cu naluci in deceniul sapte al secolului IXX) si au aparut datorita necesitatii de a acoperi pescuitul rapitorilor slab activi si - respectiv- de a explora structurile impenetrabile pentru nalucile clasice.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Vor exista probabil voci care vor cere indepartarea tuturor... "martorilor" din ape. Asta inseamna abolirea eliberarilor indiferent de dimensiune, negarea totala a practicilor catch-and-realese si no-kill. Aparent, prin aceasta, procesul de invatare este mult diminuat iar apele vor avea pesti ignoranti si vulnerabili fata de naluci

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Acceptand corectitudinea teoriei lantului trofic (sau web trofic), de la plante la pradatorul final, avem o piramida cu o rata a reductiei de la baza la varf de 10/1.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    O stiuca de 5 Kg, adusa la barca dupa o lupta epuizanta, a consumat pana la acest moment al vietii 50 Kg puiet (neinteresant pentru zootehnistii piscicoli)), pesti ce au avut nevoie de 500 Kg de nevertebrate pentru a se hrani. Existenta acestor nevertebrate este legata de un necesar de 5 tone de plante ca hrana primara...

Transformarea pescuitului (asa-zis sportiv) intr-o casapire fara discernamant a pestilor este pagubitoare, studii extrem de pertinente demonstrand ca presiunea pescuitului cu lanseta astazi, chiar si in ape care nu cunosc braconajul si poluarea, poate fi fatala pentru populatia piscicola. Exista doua aspecte interesante ale acestor studii, legate de rata mortalitatii pestilor repusi in apa si de dimensiunea ideala la care acestia trebuie eliberati.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    In primul rand, s-a demonstrat ca (in conditiile unei manuiri corecte) peste 85% din pestii eliberati supravietuiesc experientei.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    In al doilea rand, este preferabil sa fie retinute exemplarele mici (peste dimensiunea impusa de lege) si sa fie eliberate exemplarele mari. Sunt trei motive pentru a face acest lucru :

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    1. In timp ce pestii de mici dimensiuni mai au de asteptat pana sa fie reproducatori eficienti, pestii mari sunt deja apti pentru acest lucru.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    2. Daca, timp indelungat, sunt sacrificati pestii mari si eliberati pestii mici, populatia piscicola din zona va fi formata din exemplare departe de talia maxima a capturilor capitale. Exista (ca si la oameni) pesti lent crescatori si pesti rapid crescatori. Acest proces este inscris in codul genetic si cu timpul vor ramane in ecosistem, pentru a se reproduce, numai exemplarele lent crescatoare. Rezultatul va fi o populatie de rapitori care in mod natural nu este capabila sa atinga prin talie exigentele cerute de un pescuit sportiv de calitate. Este, daca vreti, similar cu indepartarea preponderenta din teren a cervidelor dezvoltate, a trofeelor, lucru ce va duce la alterarea genofondului.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    3. Eliberarea unei capturi capitale da sansa ca acea apa sa aiba un potential sportiv de exceptie.

   &nb 24224j910y sp;   &nb 24224j910y sp;    Daca avem deaface cu pesti educati, singura sansa sa-i prindem este sa fim si noi educati. Provocarea aceasta ne va stimula imaginatia si vom gasi, in cele din urma, calea de a fi in postura pescarului ce tine pestele record, in fata aparatului de fotografiat. Cu conditia ca tara in care exista acea apa sa nu fie profanata de poluare si braconaj.