RUBESIANA
La prima
vedere, titlul ar putea dezamagi pe multi dintre "confratii" nostri
care vor exclama cu siguranta: alta tehnica? Trecind insa in revista
concursurile mondiale de pescuit din ultimii ani, putem observa lesne ca
aceasta metoda aduce cele mai bune rezultate si recruteaza tot mai multi
adepti. Chiar daca este o realitate cruda, trebuie sa acceptam faptul ca odata
cu trecerea anilor pestele lipseste tot mai mult din apele noastre iar
ademenirea lor in cirlig devine o s 17517t1920r arcina care presupune tot mai mult viclesug.
Pentru cei care practica pescuitul cu vergi lungi, metoda prezentata in acest
material poate sa constituie un ghid excelent pentru initiere.
Batul si firul
Inima acestei metode este folosirea unei vergi de pescuit de lungime mare, formata din mai multe segmente. Vīrful are de regula 5-6 metri si este asemenea unei undite telescopice in care segmentele intra unul intr-altul pe dinauntru. Restul vergii este alcatuit din segmente de 1 - 1.20 metri, care se imbina prin mufare. Astfel, daca avem o undita de 12 m si vrem sa o reducem la 10 metri, ii scoatem primele doua segmente, insa nu ca la o undita telescopica normala ci direct, de la mina. Despre marci nu voi aminti fiindca tot mai multe firme renumite arunca pe piata o diversitate fantastica de sortimente la niste preturi la fel de spectaculoase. Rubesienele cel mai des utilizate atit in concursuri cit si in pescuitul de zi cu zi sint de 9 - 12 metri, existind insa "minuni" de 15, chiar 16 metri. Important este ca rubesiana sa fie cit mai rezistenta fara o elasticitate sporita; altfel, in cazul drilului unor pesti mai "rasariti", varga poate ceda. Este indicat ca, fiecare rubesiana cumparata sa aiba unul sau doua virfuri de rezerva. Un aspect important pentru o varga de asemenea dimensiuni este si greutatea. O rubesiana de 12.5 m cintareste in medie 960 de grame dar aceasta greutate difera in functie de calitatea carbonului din compozitie. O greutate mai mica asigura si un confort sporit dar satisfactia si precizia acestui gen de pescuit este maxima. Grosimea firului pe care-l folosim este influentata de pestii pe care-i cautam si mai ales de apetitul acestora. Firul nu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. Sa nu uitam ca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari. Nimic nu e mai suparator decit ruperea acestui cauciuc. Grosimea firului trebuie sa fie foarte mica, variind intre 0.06 si 0.12 mm. Este bine sa folosim un forfac cit mai lung mai ales daca pestele nu este lacom. Avantajul consta in imprimarea unei miscari cit mai naturale momelii din cirlig in cazul in care agitam montura. Momeala in miscare va stirni intotdeauna interesul pestilor.
Plumbi, plute si cirlige
Exista numeroase tehnici de echilibrare a monturii cu plumbi. Intr-o prima clasificare exista echilibrari pentru pescuitul in ape linistite sau pe riuri. In apele linistite, in cazul in care pestele musca mai slab este indicat sa folosim o montura echilibrata cu plumbi dispersati. Acestia trebuie sa culiseze pe fir pe riuri pestele musca mult mai hotarit iar asta necesita un plumbaj mai usor. Sa nu uitam de lungimea forfacului care trebuie sa fie cit mai mare. Multitudinea fabricantilor de plute a dus la aparitia unor sortimente atit de bogate incit deseori cadem in nehotarire. In ape linistite va trebui sa folosim plute cit mai usoare si cit mai mici. Inelul prin care culiseaza firul trebuie sa fie situat cit mai aproape de "gitul" plutei pentru ca montura sa nu ne pacaleasca prin "culcarea" la orizontala a corpului plutei chiar si in cazul unei echilibrari perfecte. Un accesoriu de asemenea foarte util pentru aceasta metoda este folosirea unui stativ protector. Acesta ne va permite sa sprijinim mai usor segmentele pe care le scoatem prin mufare fara a le deteriora. Folosirea acesui stativ economisteste minute pretioase in timpul unui concurs.
Metoda
Montura
bine echilibrata este cea mai importanta la pescuitul cu rubesiana. O montura
fina, cu un cirlig nr. 22 si un fir subtire de 0.06 mm. vor putea fi
"stapinite" mult mai usor chiar si in cazul in care apa are un curs
lent. In conditiile unei calduri dogoritoare cind pestii sunt mai greu de
ademenit va trebui sa indepartam plumbii la o distanta de 80 - 120 de
centimetri de cirlig. Platicile de dimensiuni mai mari vor putea rezista mai
greu tentatiei de a apuca momeala "scufundatoare". Vom folosi
cirligele sub forma picaturilor. Acestea chiar daca sunt mai greu de gasit in
comert, imprima momelii o miscare foarte naturala. Daca in trecut fiecare
pescar avea metoda lui de preparare a nadei, in zilele noastre diversitatea
sortimentelor oferite in magazinele de pescuit coplesesc si chiar deruteaza
cumparatorul. Dar chiar si cu aceste sortimente bogate ne putem
"arde". Va trebui sa cumparam in functie de anotimpul in care le vom
folosi, in functie de apa pe care vom pescui si in functie proportia in care le
vom amesteca.
Nada si nadirea
Pescuitul la rubesiana necesita, dintre toate genurile de pescuit cea mai mare cantitate de nada. Tocmai pentru ca este cel mai precis mod de a pescui (in functie de locul pe care-l alegem) pestii trebuie atrasi si mentinuti in acelasi loc in care am nadit prima oara. Iata doua retete pentru ape linistite si pentru ape curgatoare.
Pentru ape linistite (ingrediente pentru 10 kg de nada) 3 kg. de piine farimitata, 1kg de napolitane cu aroma de cocos, 1 kg de napolitane cu aroma de vanilie, 2 kg.de saminta de cinepa prajita, 1 kg. de saminta de floarea soarelui prajita, 1kg. de faina de malai prajita.
Pentru ape curgatoare (ingrediente pentru 10 kg de nada) 4 kg. de piine prajita, 1kg de napolitane cu aroma de vanilie, 3 kg. de saminta de floarea soarelui prajita, 1 kg de lut galben si 1kg. de faina de malai prajita.
In ape linistite este indicat sa folosim cit mai multe ingrediente uleioase datorita mirosului puternic pe care il raspindesc in apa. Miezul bolului de nada trebuie sa fie viu: viermusi, larve de libelula sau viermi de faina, excelenti la pescuitul babustei atit ca nada cit si in cirlig.
Drilul
Practica ne va invata sa estimam marimea pestelui imediat dupa intepare. Primul obiectiv va fi acela a indeparta pestele de locul in care am nadit pentru ca acesta sa nu-si sperie "amicii" care se hranesc acolo. Pentru a aduce la mal pestele, trebuie sa tinem in permanenta varga intinsa, demufind-o apoi, segment cu segment, in functie de lungime, pina la "virful" de 5 metri. Cu mina libera va trebui sa apucam un minciog care trebuie sa fie cit mai lung, pentru a ne ajuta sa scoatem cit mai repede si mai comod pestele din apa.
|
