SISTEME DE CREsTERE A CIPRINIDELOR
Ciprinicultura poate fi clasificata în functie de numarul de specii crescut, caracteristicile constructive ale spatiului de crestere si nivelul productiei realizate pe unitatea de suprafata (sau volum).
Monocultura reprezinta cresterea unei singure specii într-un spatiu destinat acestui scop. Are ava 333i84d ntaje: lipsa concurentilor la hrana, materialul piscicol nu trebuie sortat, productivitatea buna la pescuit si livrare si dezavantaje: nu se valorifica toate nivelele trofice, creste numarul helesteelor în situatia în care doresti sa cultivi mai multe specii, s.a. Monocultura este recomandata, în sistemele clasice, semiintensive si intensive la cresterea puilor si este obligatorie la cresterea intensiva a pestelui de consum si la cresterea superintensiva pentru orice categorie de vârsta.
Policultura reprezinta cresterea mai multor specii de pesti în acelasi spatiu (helesteu, iaz, etc.) . Are avantaje: valorificarea mai buna a potentialului trofic, oferta diversificata sortimental adresata consumatorilor, cresterea productiei cu aceleasi efort uman si financiar si dezavantaje: concurenta la hrana intre specii , necesar de forta de munca suplimentara la pescuitul de recolta, depozite suplimentare pentru parcarea pestelui marfa. Policultura este recomandata în lacuri, iazuri si unele helestee pentru productii extensive, semiintensive si uneori intensive.
Spatiile de crestere industriala pot fi constituite din lacuri, iazuri, helestee, viviere flotabile si instalatii industriale termostatate .
Lacurile sunt bazine acvatice cu destinatia principala diferita: acumulare apa potabila sau industriala, atenuarea viiturilor, irigatie, energetica s.a., caracterizate de suprafete si adâncimi mari. Lacurile din zona colinara si de ses sunt întotdeauna folosite si pentru piscicultura (ciprinicultura) spre deosebire de lacurile din zona montana în care populatia piscicola este naturala si doar în putine locuri sunt folosite viviere flotabile pentru cresterea salmonidelor.
Iazurile sunt bazine acvatice de importanta locala cu destinatii multiple: piscicultura, atenuarea viiturilor, rezervoare de apa pentru animale, arareori cresterea ratelor, s.a. si sunt caracterizate de suprafete mici (5-10 ha) si medii (20-40 ha), destul de rar 60 - 100 ha. Adâncimea maxima a apei este de 2-4 m.
Helesteele sunt bazine piscicole speciale construite prin îndiguirea unei suprafete plane. Helesteele sunt folosite numai pentru piscicultura si putine, amplasate în zone favorabile climatic, pentru cresterea orezului. Helesteele au marimi extrem de variabile, de la 50 - 100 mp la câteva sute de ha sau chiar mai mult. Adâncimea medie a apei este de 1,2-1,8 m, arareori mai mult. Suprafata si adâncimea helesteelor este dictata de destinatia acestor: cresterea, parcarea, iernarea reproducatorilor, reproducere natural-dirijata, dezvoltarea postlarvara, cresterea vara I, crestere vara II sau III, parcare peste de consum, iernare si de carantina.
Vivierele flotabile sunt constructii speciale, confectionate din plasa montata pe flotori. Caracteristicile tehnice ale plasei sunt diferite dar, în mod obisnuit se foloseste plasa din material sintetic, tratat special pentru a i se conferi elasticitate, rezistenta si durabilitate. Marimea ochiului plasei se comanda în functie de marimea pestilor care vor fi crescuti în viviere. Flotorii sunt confectionati din metal sau materiale sintetice. Dimensionarea lor asigura flotabilitatea ansamblului format din: flotori, plasa, platforma de acces, platforma administrativa si 5 - 10 % din greutatea productiei realizate. O viviera flotabila are mai multe compartimente a caror dimensiuni sunt variabile dar nu mai mari de 6 x 3 x 3 (L x l x h) pentru ciprinicultura. Vivierele flotabile se amplaseaza pe lacuri care sunt caracterizate de adâncimi mari, volume mari de apa tranzitata si care nu sunt folosite ca rezervoare de apa potabila.
Productiile realizate sunt de cel putin 10 - 20 kg/m.c., dar în mod obisnuit se realizeaza 100 kg / m3.
Instalatiile industriale (bazine termostatate) folosite în cresterea pestelui sunt constituite din instalatii complexe scoase de sub influenta factorilor externi si au in componenta: instalatii de preparare a apei tehnologice, bazinul (cel mai adesea, bazinele) de crestere a pestelui, instalatiile de monitorizare a calitatii mediului si instalatiile de epurare a apei evacuate. Sistemele moderne sunt asistate de calculatoare cu programe speciale.
Sunt doua procedee de crescut pesti în instalatii industriale termostatate:
- sisteme cu alimentare continua (SAC)
sisteme cu apa recirculata (SAR)
 |
Sistemele cu apa recirculata sunt folosite îndeosebi în tari cu legislatie restrictiva privind calitatea apelor uzate.
 |
Ciprinicultura poate fi clasificata si dupa nivelul de intensificare a productiei pe unitatea de suprafata sau volum , astfel :
-Productia extensiva se realizeaza exclusiv pe baza productivitatii piscicole naturale si poate fi de 100 - 500 kg/ha
-Productia semiintensiva se realizeaza pe baza productivatatii piscicole naturale stimulata prin administrarea de ingrasaminte (organice si minerale ) si amendamente si a hranei suplimentare de calitate slaba ( gozuri si sparturi de cereale ) sau medie ( amestec de cereale macinate si sroturi dar fara componente proteice de origine vegetala sau animala ,premixuri vitamino-minerale, s.a. ). Productia semiintensiva este cuprinsa in intervalul 500 - 2.000 kg/ha.
-Productia intensiva se realizeaza in conditii tehnice deosebite, care inseamna :
- interdictia administrarii de ingrasaminte organice sau minerale
aplicarea unor proceduri severe de preventie ihtiopatologica
popularea cu exemplare de aceeasi marime
mentinerea oxigenului solvit la valori minime de 5 mg/l
folosirea furajelor granulate de calitate foarte buna
monitorizarea zilnica a populatiei piscicole si a mediului
Productiile de 2.000 - 20.000 kg/ha sunt considerate productii intensive
- Productii superintensive sunt acele productii realizate in conditii tehnice deosebite , mai mari de 20.000 kg/ha sau 20 kg/m.c.
|
