STURIONI - BIOTEHNOLOGIA CRESTERII IN VARA I IN HELESTEE IN MONOCULTURA

STURIONI - BIOTEHNOLOGIA CREsTERII ÎN VARA I ÎN HELEsTEE ÎN MONOCULTURĂ

Caracterizarea helesteelor

Helesteele destinate cresterii puilor de sturioni în vara I trebuie sa asigure prin caracteristicile lor constructive conditii optime de mediu, hrana,  sanatate si securitate.

Din punct de vedere tehnic, aceste helestee trebuie sa fie caracterizate de:

• suprafete de 0,5 - 1,0 ha (max. 2,0 ha);
• adâncimi medii de 2,0 - 2,5 m (max. 3,0 - 3,5 m);
• canal drenor bine evidentiat: B = 10 - 12 m, b = 4 - 6 m, h = 0,5 - 1,0 m;
• natura sedimentelor caracteristica speciei crescute;
• debite de alimentare e 1,5 - 2,0 l / min / mp;
• sisteme de filtrare, aerare, degazare a apei de alimentare;
• sisteme de aerare a apei din helesteu;
• instalatia de evacuare a apei care sa permita vidarea helesteului în max. 24 ore fara pericolul evadarii puilor;
• sisteme de protectie împotriva pradatorilor.

Suprafetele de 0,5 - 1,0 (2,0) ha sunt relativ mici si permit atât monitorizarea permanenta a calitatii mediului si a puilor, cât si corectarea rapida a abaterilor accidentale dela parametrii optimi.

Adâncimile medii, la nivelul platformei, de 2,0 - 2,5 m si cele maxime, în sectiunea canalului drenor, de 3,0 - 3,5 m, asigura sturionilor conditii oarecum apropiate celor din mediul lor natural. De asemenea, aceste adâncimi le asigura un bun refugiu în perioadele caniculare si atunci când iernarea se face în aceste helestee, drenorul se constituie într-un bun loc de iernare.

Natura sedimentelor trebuie sa fie diferita, functie de specia crescuta: nisipoasa sau argilo-nisipoasa pentru speciile anodrome si argiloasa, necolmatata, pentru cega si lopatar.

Debitele de alimentare de 0,4 - 0,5 l / min / mp (240 - 300 mc / ora / ha) asigura înlocuirea întregului volum de apa în maxim 80 de ore, în cazul scaderii accidentale si severe a oxigenului solvit.

Instalatia de alimenatre trebuie sa poata permite instalarea unui sistem de filtrare eficient pentru a împiedica patrunderea speciilor straine de pesti. De asemenea, trebuie sa fie prevazuta din constructie cu sisteme de aerare (oxigenare) si degazare a apei. Astfel încât, în cazul unor situatii nefavorabile la nivelul sursei de alimentare, apa sa fie îmbogatita în oxigen solvit pâna la valorile optime, recomandate (6 mg / l).

Helesteul trebuie obligatoriu sa fie dotat cu aeratoare eoliene si electromecanice care sa functioneze non-stop din momentul inundarii helesteului, astfel încât oxigenul solvit în apa sa nu înregistreze niciodata valori mai mici de 6 mg / l.

Instalatia de evacuare a apei trebuie dimensionata astfel încât sa asigure evacuarea totala a apei în maxim 24 de ore, pentru ca puii sa fie pescuiti rapid si sa nu trebuiasca sa ramâna timp îndelungat în volume mici de apa, la discretia pradatorilor. În plus, instalatia de evacuare trebuie sa fie de tip calugar, cu 3 (trei) perechi de ghidaje, iar în zona amonte, pe un arc de cerc cu raza de 3 m, sa fie prevazut cu suporti pentru montarea unei plase de protectie.

Având în vedere atât valoarea economica mare a puilor de sturioni, cât si vulnerabilitatea la atacul pradatorilor, mai ales a lopatarului, se impune protejarea 222b17c completa a helesteului cu garduri si voliere împotriva vidrelor si, respectiv, a pasarilor ihtiofage.

Caracterizarea biotehnologiilor

Biotehnologiile de crestere a pestilor difera în functie de numarul speciilor crescute în acelasi areal (monocultura sau policultura), de nivelul intensivitatii productiei (extensiva, semiintensiva, intensiva si superintensiva) si de numarul anilor pâna la atingerea greutatii comerciale (ciclu de doi sau trei ani). Desigur, difera si natura habitatului de crestere: iaz, helesteu, viviere flotabile si bazine (tancuri), în mod obisniut cu mediul controlat (termostatat).

Pe plan mondial, cresterea sturionilor se practica în helestee în sistem extensiv si semiintensiv si în bazine (tancuri) în sistem intensiv si superintensiv. În helestee, foarte rar se practica policultura.

În România, cresterea industriala a sturionilor este acum, în 2006, în faza de pionierat si se practica sisteme similare celor din alte tari.

Voi prezenta detaliat, în doua capitole separate, biotehnologiile de crestere a puilor de sturioni în vara I în helestee, în monocultura si sistem extensiv (cu referire si la sistemul semiintensiv) si în bazine (tancuri) în monocultura si sistem superintensiv.

Biotehnologiile de crestere a puilor de sturioni în vara I, în helestee, în monocultura, în sistem extensiv, sunt caracterizate în principal de:

• stimularea masiva a cresterii productivitatii piscicole naturale;
• mentinerea oxigenului solvit la valori mai mari de 6 mg / l;
• monitorizarea permanenta a calitatii mediului;
• monitorizarea permanenta a puilor;
• masuri de prevenire si tratare a îmbolnavirilor;
• asigurarea securitatii totale a puilor.

Pregatirea helesteelor

Procedurile de pregatire a helesteului pentru cresterea puilor de sturioni în vara I sunt prezentate la capitolul "Biotehnologia dezvoltarii postlarvare în helestee. Pregatirea helesteelor" cu urmatoarele modificari si completari:

• nu se aplica masuri preventive împotriva aparitiei si dezvoltarii crustaceilor daunatori: Apus, Cyzicus si Streptocephalus. Formele juvenile ale acestora sunt consumate de puii de sturioni;
• voliera de protectie împotriva pasarilor ihtiofage nu este obligatoriu sa fie realizata din plasa. Helesteul poate fi protejat eficient cu o retea cu sfori de relon viu colorate, montate perpendicular pe latura mare a helesteului, în siruri paralele, la distanta de 40 cm unele de altele si la o înaltime de 1,5 - 2,5 m de nivelul apei. Pe aceste sfori se leaga fâsii înguste si lungi (100 x 5 cm) din material textil, colorat violent si dispuse în zig-zag la distante de 5 - 6 m unele de altele.
• Nu se dreneaza si nu se clorineaza toate zonele de baltire a apei. Se recomanda inundarea unei portiuni din drenor ( în zona aval ), cu suprafata de circa 100 mp si adâncimea apei de 20 - 40 cm, neclorinata si acoperita cu un strat t de fân (3 - 5 cm) primavara, când temperatura apei este de 12 - 14 C. Sunt astfel create conditii foarte bune pentru dezvoltarea chironomidelor. Chironomus plumosus este o insecta Diptera, a carei larva traieste în apa si constituie una din cele mai importante organisme zoobentonice consumate de pestii bentonici. Înainte de a începe inundarea helesteului, fânul semiputrezit trebuie evacuat;
• Se realizeaza un amestec format din 96 % mranita, 2 % îngrasaminte chimice complexe si 2 % var stins. Se administreaza 10 to / ha din acest amestec, sub forma de gramezi a câte 500 kg acoperite partial (la partea superioara) cu pamânt, semiinundate si distribuite echidistant în zona perimetrala a helesteului;
• Importanta maxima se acorda constituirii de culturi industriale de hrana vie (zooplancton si viermi oligocheti) si pregatirii inventarului necesar recoltarii de hrana vie din alte habitate;
• Helesteul se inunda cu 15 zile înaintea popularii cu sturioni planctonofagi (lopatar) sau preponderent planctonofagi pâna la vârsta de 50 - 60 zile (pastruga si cega) si cu 20 - 25 zile înaintea popularii cu sturioni preponderent bentonofagi (morun si nisetru).

Programul calendaristic al executarii lucrarilor de pregatire a helesteului de crestere vara I trebuie întocmit anual, functie de conditiile meteorologice ale momentului si aplicat cu maxima rigurozitate pentru a asigura conditii optime cresterii puilor.

Popularea cu pui. Norme de populare

În preziua popularii cu pui se determina biomasa planctonica si zoobentonica si, în cazul în care valorile sunt necorespunzatoare, se iau masuri imediate de administrare a 10 kg / ha zooplancton si 10 kg / ha viermi oligocheti din culturile industriale sau colectati din alte areale. Valorile minim admise sunt pentru biomasa planctonica 3 - 5 g / mc (optim 10 - 15 g /mc) si pentru biomasa zoobentonica 5 - 8 g / mp (optim 15 - 20 g / mp).

Helesteele se populeaza cu pui având vârsta de 25 - 30 zile. În cazul popularii cu pui adusi de la o alta unitate, înaintea lansarii în helesteu se recomanda adaptarea acestora la noile conditii de mediu, în special termice, prin adaugarea de apa din helesteu în recipienti de transport, gradual, pe parcursul a 15 - 20 minute.

Lansarea puilor în helesteul de crestere se face cu toata atentia, prin înclinarea recipintilor de transport si deversarea lenta, fara socuri sau presiune mare. Recomand lansarea concomitenta a puilor în zona mediana a fiecarei laturi, astfel încât sa avem o repartizare uniforma a puilor înca de la momentul popularii, ceea ce determina accesul egal la hrana înca din momentul imediat lansarii.

Normele de populare se stabilesc în functie de productivitatea piscicola totala a helesteului si greutatea medie individuala pe care dorim sa o realizam la sfârsitul sezonului, avându-se în vedere si indicele de supravietuire. Fiecare specialist va stabili norme de populare individualizate pentru fiecare helesteu, deoarece indicatorii luati în calcul sunt diferiti de la o ferma la alta sau chiar de la un helesteu la altul.

Literatura de specialitate recomanda urmatoarele norme de populare, general valabile, cu caracter orientativ, pentru productii în sistem extensiv, realizate exclusiv pe baza productivitatii naturale piscicole.

În anumite situatii, helesteul trebuie populat si cu specii suplimentare, fara a considera ca realizam o populare în policultura datorita numarului limitat de specii suplimentare si a numarului relativ mic de indivizi in cadrul fiecarei specii. Astfel:

• În helestee în care se dezvolta macrofite acvatice, se recomanda popularea cu cosas de 2 ani, cu greutatea medie de 150 - 200 g / ex., la densitatea de 1 ex. / 25 mp vegetatie compacta;
• În helesteul de crestere a sturionilor autohtoni, se recomanda popularea cu pui de 1 (un) an din speciile: lopatar (200 ex. / ha) sau sânger (500 ex. / ha) si novac (200 ex. / ha) cu dublu scop: valorificarea biomasei planctonce si prevenirea înfloririi apei. IMPORTANT: popularea cu speciile suplimentare se va efectua la vârsta de 40 - 50 zile pentru morun si nisetru sau de 60 - 70 zile pentru pastruga si cega;
• În helesteele de crestere a lopatarului se recomanda popularea suplimentara cu pesti bentonici: alevini de morun (800 ex. / ha), alevini de nisetru (1200 ex. / ha) sau crap de 1 - 2 kg / ex. (100 ex. / ha).

Întretinerea si monitorizarea puilor

În conditiile cresterii extensive, productia de pui poate fi majorata la unitatea de suprafata prin stimularea rationala a dezvoltarii maxime a biomasei zooplanctonice si zoobentonice, dar si prin administrarea de hrana vie. Posibilitatile limitate de producere, dar si de colectare din alt areal al hranei vii, induce o limitare a cresterii productiei pe baza acestei resurse. Pentru ca activitatea de crestere a puilor sa fie rentabila, sau mai mult, pentru a avea o rentabilitate financiara atractiva, este necesar sa realizam productii cât mai mari la unitatea de suprafata. Pentru aceasta, trebuie sa folosim toate resursele interne: dotari, materiale si forta de munca, pentru a crea culturi industriale de zooplancton si viermi oligocheti, dar si pentru a organiza colectarea unor cantitati importante de zooplancton si tubificide.

Este cunoscut consumul specific pentru diverse grupe de organisme la puii de sturioni: 6 pentru dafnii, 2 pentru viermi oligocheti si 4 pentru chironomide.

Ratia necesara la o masa este de: 60% din greutatea puilor daca îi hranim cu dafnii si 20% daca îi hranim cu oligochete.

Timpul de digerare este de 3 ore pentru dafnii si 4 ore pentru viermi oligocheti.

Hrana vie este administrata în ratii zilnice calculate si rata consumului trebuie sa fie monitorizata. Administrarea unei cantitati exagerat de mari de hrana vie la un moment dat nu este utila pentru ca puii au capacitate limitata de consum, iar helesteul are capacitate limitata de a hrani aceste organisme, ceea ce conduce la pierderea lor si risipirea inutila a unor resurse.

Helesteele pot fi populate si cu alevini de sturioni obisnuiti sa consume hrana artificiala din perioada de dezvoltare postlarvara.

Norma de populare, în aceasta situatie, se majoreaza proportional cu cantitatea de hrana ce urmeaza a fi administrata.

Hrana artificiala administrata la cresterea în vara I trebuie sa fie din aceeasi grupa cu hrana folosita la dezvoltarea postlarvara, sa fie produsa de o firma autorizata si recunoscuta pentru calitatea produselor si sa fie testata în conditii de crestere industriala.

Modul de administrare si controlul consumului sunt identice cu procedura folosita la ciprinide, daca nu exista alta recomandare din partea producatorului.

Comportamentul puilor trebuie urmarit zilnic pentru a observa cu operativitate anumite anomalii în ceea ce priveste consumul hranei sau starea de sanatate. Indicii clare ne ofera modul de deplasare a puilor în helesteu, zonele de aglomerare si adâncimea la care înoata.

Decadal, obligatoriu, se organizeaza un pescuit de control (recomandat la date fixe: 10, 20 si 30 ale fiecarei luni) necesar pentru a face observatii si masuratori directe privind ritmul de crestere si starea de sanatate a puilor.

Pescuitul de control se efectueaza dimineata, când puii sunt flamânzi si greutatea individuala nu este modificata artificial de hrana consumata.

Inventarul necesar efectuarii pescuitului de control si studiului puilor este constituit din voloc, galeti, lighene, ihtiometru, cântar de precizie si lupa.

Marimea lotului supus determinarilor biometrice depinde de gradul de uniformitate a puilor: la populatii uniforme, masuratorile se efectueaza pe un grup de 10 ex., iar la loturi neuniforme, masuratorile se efectueaza pe grupe de 50 - 100 ex. În acest ultim caz, puii sunt colectati în mod aleatoriu, sortati pe trei grupe de marime: cei mai mici, cei mai mari si marimea mijlocie, cântariti separat, stabilit greutatea medie individuala pe grupe de marimi si calculata ponderea fiecarei grupe de marime în cadrul populatiei de pui.

Masuratorile biometrice efectuate sunt: lungimea totala, înaltimea, grosimea si greutatea medie.

Procedam la examinarea sanitara si facem observatii cu ochiul liber sau cu lupa, privind: aspectul general, lipsa sau prezenta ectoparazitilor (inclusiv la nivelul branhiilor) si a ulceratiilor, gradul de anemiere (dat de culoarea branhiilor).

Marimea lotului supus examenului sanitar este de 10 ex. daca nu se constata nici o forma de boala si de 40 - 50 ex. daca se constata prezenta unei forme de îmbolnavire. În acest ultim caz, se determina incidenta îmbolnavirii (ponderea pestilor bolnavi) si lotul studiat se sacrifica pentru un examen al organelor interne. Recomand trimiterea unor probe de material piscicol viu la un laborator de ihtiopatologie pentru confirmarea sau stabilirea diagnosticului si recomandarea tratamentului necesar.

Lucrari de întretinere a helesteului

Lucrarile biotehnologice efectuate în perioada cresterii au drept scop mentinerea conditiilor optime de mediu, hrana, sanatate si securitate a puilor. Pentru a sti ce lucrari trebuie sa efectuam este necesar, mai întâi, sa cunoastem starea de fapt existenta si, în acest scop, ca o prima grupa de activitati, avem monitorizarea parametrilor de calitate a mediului: apa si sedimente.

Monitorizarea parametrilor de calitate a mediului presupune stabilirea în anumite secvente temporale a valorii principalilor indici de calitate: chimici, fizici si biologici.

Oxigenul solvit în apa se determina zilnic, dimineata, când valorile înregistrate sunt minime. Valoarea minima admisa este de 6 mg / l si valoarea optima este de 8 mg / l. În conditii de helesteu fertilizat, îndeosebi când temperatura apei depaseste 22°C, mentinerea valorilor oxigenului solvit în intervalul mentionat nu este posibila daca intervenim doar episodic în refacerea lui. În consecinta, masurile tehnice care se aplica pentru mentinerea oxigenului solvit în limitele optime sunt:

• Functionarea aeratoarelor când valorile înregistrate sunt de 8 mg / l cu tendinta la scadere;
• Suplimentar, recircularea apei din helesteu printr-un dispozitiv de aerare, când valoarea oxigenului solvit este de 7 mg / l si trendul este descrescator;
• Suplimentar, alimentarea cu apa proaspata daca oxigenul are valoarea de 6 mg / l. Obligatoriu, trebuie determinat oxigenul solvit în sursa de alimentare si daca, eventual, are valori mai mici decât a apei din helesteu aplicam masuri de aerare;
• Înlocuirea completa a volumului de apa din helesteu, daca oxigenul are valoarea 5 mg / l si trendul este descrescator.

pH-ul trebuie masurat saptamânal. Apa are capacitate naturala mare de tamponare si variatiile de pH se produc arareori brusc. Recomand administrarea saptamânala a 50 kg / ha var stins, solutie (10 l apa / 1 kg var), uniform distribuita pe suprafata helesteului, din momentul inundarii, pe tot parcursul cresterii puilor. Efectele pozitive ale administrarii varului sunt multiple: corecteaza pH-ul, îmbogateste apa si substratul în calciu si previne înflorirea apei.

Substanta organica, azotitii, azotatii, amoniacul, fosfatii si duritatea totala se determina decadal. Valorile acestor parametri determina decizia de a mai administra sau nu îngrasaminte si, eventual, doza acestora. Valorile maxime admise sunt: substanta organica 20 mg KMnO₄ / l, azotitii 0,002 mg / l, azotati, amoniac si fosfati lipsa, duritatea totala 12°D. În situatia în care valorile acestor parametri au tendinta de crestere, trebuie înlocuit volumul de apa din helesteu cu apa proaspata. În prealabil, aceste determinari se fac si în sursa de alimentare.

Temperatura apei se masoara zilnic la orele 8⁰⁰, 14⁰⁰ si 20⁰⁰ la adâncimea de 1 m. Când temperatura apei depaseste valoarea de 22°C si are un trend crescator, nu se mai administreaza îngrasaminte în helesteu.

Transparenta apei, masurata cu discul Secchi, ofera informatii grosiere, dar operative privind nivelul dezvoltarii biomasei planctonice. Valorile optime de transparenta la cresterea puilor de sturioni autohtoni (morun, nisetru, pastruga, cega) sunt de 40 - 60 cm, iar la cresterea lopatarului 20 - 40 cm. Daca transparenta scade sub valorile minime de 40 cm si, respectiv, 20 cm, nu se mai administreaza îngrasaminte.

Biomasa planctonica este determinata saptamânal si trebuie sa aiba valoarea minima 3 - 5 g / mc (optim, 10 - 15 g / mc). Atunci când valorile determinate sunt mai mici de 8 - 10 g / mc este necesar sa aplicam gama lucrarilor biotehnologice de stimulare a dezvoltarii biomasei planctonice: administrare de fân, drojdii, faina de peste, îngrasaminte organice si îngrasaminte chimice. Trebuie sa avem în vedere factorii de interdictie a administrarii nutrientilor: oxigenul solvit, temperatura apei, substanta organica etc.

Suplimentar acestor masuri, recomand administrarea zilnica a 4 - 6 kg zooplancton / ha, provenit din culturi industriale sau colectat din alt areal.

Biomasa zoobentonica este determinata saptamânal si trebuie sa aiba valoarea minima 5 - 8 g / mp (optim, 15 - 20 g / mp). Atunci când valorile determinate sunt mai mici de 10 - 12 g / mp este necesar sa aplicam gama lucrarilor biotehnologice de stimulare a dezvoltarii biomasei zoobentonice: instalarea de saltele de stuf si fân, graparea sedimentelor, s.a.

Saltelele au dimensiunile de 2 x 2 m, sunt confectionate din doua straturi de stuf (verde sau uscat) si între ele un strat de fân cu grosimea de 2 - 4 cm. Saltelele sunt cusute strâns cu ata de relon, sunt confectionate înainte de inundarea helesteului si pastrate la loc uscat. Când este cazul, saltelele se instaleaza pe suprafata apei, distribuite uniform în zona perimetrala, ancorate de o rigla de lemn bine fixata în sedimente. Sunt necesare circa 30 - 40 buc. / ha.

Periodic, o data la doua saptamâni, recomand graparea completa a platformei, actiune importanta pentru stimularea dezvoltarii zoobentosului si accesibilitatea usoara a puilor la hrana.

Pescuitul de toamna. Transportul puilor de sturioni

Pescuitul autumnal (de recolta) este necesar deoarece helesteul de crestere are o încarcatura importanta de substanta organica, ceea ce poate conduce iarna la deficite de oxigen solvit si, în plus, trebuie sa facem inventarierea numerica si cantitativa precisa a puilor.

Pescuitul de recolta se pregateste cu o anticipatie temporala de 10 - 15 zile prin verificarea, repararea si completarea inventarului necesar, constituit din: capcana, voloace, targi, lazi PVC, cisterne transport si, eventual, substante anestezice.

Capcana este confectionata din plasa relon având marimea ochiului a = 8 mm si forma unui T. Dimensiunile sectiunii sunt: b = 80 cm si h = 120 cm, iar lungimea fiecarui tronson, l₁ = l₂ = 200 - 300 cm (functie de topografia locului). Piciorul (literei T) are partea anterioara deschisa si aici se racordeaza la conducta de evacuare a calugarului. Latura perpendiculara este închisa la ambele capete si se monteaza în canalul de evacuare (special amenajat, daca este cazul). Extremitatile acestei laturi se constituie în camere de concentrare a puilor evadati.

Capcana se monteaza la iesirea din calugar, înaintea începerii evacuarii apei din helesteu si are rolul de a recupera puii care reusesc sa evadeze si puii care, în final, nu pot fi pescuiti cu volocul.

Volocul mare pentru pescuit puii de sturioni de o vara este confectionat din plasa având marimea ochiului, a = 8 mm si ata de relon având finetea cel putin tex 500. Dimensiunile posadite ale volocului sunt: L = 40 - 60 m si l = 2,5 m. Coeficientul de posadire trebuie sa fie u₁ = 0,4, pentru a asigura un volum generos plasei si, în acest fel, un spatiu suficient puilor pescuiti.

Volocul mic este confectionat din aceleasi materiale, cu acelasi coeficient de posadire, dar având dimensiunile: L = 10 - 12 m si l = 2,0 m.

Targile de prelata si lazile PVC sunt cele folosite în mod curent în piscicultura.

Cisterna de transport (sau recipientii folositi) trebuie verificata, reparata si probata; în special componentele sistemului de aerare se verifica riguros.

Sistemul de transfer al puilor din cisterna în helesteul de iernare va fi adoptat în functie de lungimea puilor:

• Puii cu lungimea maxima 100 mm pot fi transferati prin sifonare; folosim un furtun de cauciuc armat cu sârma spiralata, având φ = 120 mm si lungimea necesara pentru a ajunge la apa si a-i da extremitatii forma de pipa, încât puii sa nu fie ejectati cu presiune spre sedimente;
• Puii cu lungimea mai mare de 100 mm trebuie transportati în cisterne prevazute cu uluce de descarcare cu sectiune trapezoidala si latimea egala cel putin cu lungimea puilor sau în recipienti cu partea superioara rabatabila si descarcarea se va face manual.

În unitatile care au experienta în folosirea sedativelor, recomand sedarea usoara a puilor dupa capturare în vederea manipularii rapide si usoare, fara stres.

Pescuitul se organizeaza în 3 (trei) etape:

• Pescuitul de rarire, efectuat cu volocul mare, la nivel normal de retentie a apei. Îndeosebi puii de lopatar sunt pescuiti aproape în totalitate în aceasta faza;
• Montarea capcanei (prinzatorului) si evacuarea apei din helesteu în maxim 24 ore prin cele 2 sisteme de protectie împotriva evadarii puilor: plasa montata în fata calugarului si sitele (sau gratarele) din calugar. Capcana are doar rolul de asigurare a capturarii în cazul evadarilor accidentale. Evacuarea apei trebuie realizata în 24 de ore pentru ca puii sa nu fie expusi unor pericole din cauza nivelului scazut al apei;
• Pescuitul total, efectuat cu volocul mic, în drenor.

Puii pescuiti trebuie cântariti, numarati si înregistrati în evidentele oficiale.

Transportul la distante mici, pâna la 100 m, se face manual cu targi din prelata si apa. Densitatea puilor nu va fi mai mare de 200 g / 1 l apa.

Transportul la distante de 100 - 500 m se face cu mijloace auto, cu targi din prelata si apa. Densitatea puilor nu va fi mai mare de 200 g / 1 l apa.

Transportul la distante de 0,5 - 2 km se face în recipienti deschisi, acoperiti cu prelata, prevazuti cu mânere care sa permita manipularea lor, cu capacitatea de 60 - 80 l. Oxigenarea apei este obligatorie. Densitatea puilor nu va fi mai mare de 200 g / 1 l apa.

Transportul la distante mai mari de 2 km se organizeaza au autoviviere speciale.

Iernarea puilor de sturioni de o vara

Sunt situatii care pot obliga la iernarea puilor în helesteul de crestere. În acest caz, se iau masuri tehnice minime: înlocuirea completa a volumului de apa si asigurarea unui debit de alimentare suficient pentru a asigura valorile optime ale oxigenului solvit pe tot parcursul iernii.

Iernarea puilor de sturioni poate fi organizata si în helesteul de crestere vara a II-a. Avantajul principal al acestui procedeu este reprezentat de posibilitatea puilor de a se hrani imediat ce conditiile externe permit acest lucru. Dezavantajul major îl constituie posibilitatile reduse de stimulare a productivitatii piscicole naturale prin metodele recomandate anterior.

Nu sunt recomandate cele doua proceduri si ele sunt permise numai în situatii fara alternativa.

Helesteele de iernare destinate puilor de sturioni sunt caracterizate de suprafete mici, adancimi mari si debite mari de alimentare. Nu este recomandat sa li se dea si o alta destinatie in cursul verii.

Pregatirea helesteelor in vederea popularii se efectueaza conform normelor generale: evacuam vegetatia, administram clorura de var in zonele umede, administram var nestins pe platforma,verificam instalatiile hidrotehnice, s.a.

Popularea helesteelor cu pui de sturioni se efectueaza la temperaturi ale apei mai mici de 10 - 12°C. Nu se ierneaza mai multe specii de sturioni in acelasi helesteu.

Norma de populare este de 10-20 To/ha, functie de specie si greutatea medie a puilor dar nu mai mult de 10 ex/mp.

In perioada iernarii puilor, parametrii de calitate ai mediului sunt monitorizati permanent si in special, oxigenul solvit.Valoarea optima a oxigenului solvit este de 8-9 mg/l si nu trebuie, in nici un caz, sa scada sub 6 mg/l.

Pescuitul de primavara trebuie organizat imediat dupa dezghet, la temperatura apei de max. 6-8 °C, pentru a permite puilor inceperea hranirii in helesteele de crestere cat mai devreme posibil.