STURIONI - REPRODUCATORI UTILIZATI

STURIONI - REPRODUCĂTORI  UTILIZAŢI

Reproducatori salbatici

Reproducerea controlata a sturionilor se realizeaza exclusiv artificial, deoarece conditiile naturale necesare depunerii pontelor nu pot fi îndeplinite în helestee sau instalatii pentru reproducere natural - dirijata.

Statiile de reproducere artificiala folosesc, de regula, reproducatori salbatici, pescuiti din habitatele naturale în timpul migratiei gamodrome, mai ales cele situate în imediata vecinatate a fluviilor sau râurilor.

Succesul reproducerii artificiale a sturionilor pescuiti din ape naturale este conditionat de urmatorii factori:

• Metoda de pescuit - trebuie sa asigure prinderea unor reproducatori de buna calitate, în perioada cea mai propice si fara lezarea sau stresarea puternica a reproducatorilor;
• Calitatea reproducatorilor;
• Metoda de transport de la locul de pescuit la debarcader (mal);
• Metoda de transport de la debarcader (mal) la statia de reproducere artificiala;
• Conditiile existente în bazinele de parcare;
• Procedurile folosite pentru stimularea hormonala si recoltarea ovulelor si spermei;
• Conditiile asigurate în perioada de incubatie a icrelor;
• Permanent, nivelul de calificare si instruire al personalului.

Reproducatorii sunt pescuiti cu navoade, taliene, ave fixe sau setci în deriva. În România, se practic&# 929b16j 259; pescuitul reproducatorilor de nisetru, pastruga si cega cu setci în deriva. Pentru nisetru si pastruga, marimea ochiului setcilor este de 65 - 80 mm, iar pentru cega, 30 - 45 mm.

Reproducatorii selectati pentru folosirea în procesul reproducerii artificiale trebuie sa fie în deplina maturitate sexuala, sanatosi si netraumatizati ca urmare a pescuitului. Dimorfismul sexual este evident pentru specialisti; astfel, femelele au botul mai ascutit, spinii scuturilor mai putin proeminenti, pedunculul caudal subtiat, corpul acoperit cu un strat gros de mucus, abdomenul mare, rotunjit si moale, iar orificiul genital, inflamat si rosu. Perechea se alege din aceeasi sectiune de pescuit (de fapt, la migratia de primavara, de cele mai multe ori, se prind familii de sturioni, la aceeasi toana).

Talia optima a reproducatorilor retinuti pentru reproducere artificiala este de 100 - 140 kg pentru moruni, 17 - 23 kg pentru nisetru, 7 - 14 kg pentru pastruga si 1 - 4 kg pentru cega. La aceste marimi, fiecare specie este manipulata mai usor si este evitat stresul accentuat, sunt la maturitate sexuala deplina, consumul de hormoni gonadotropi administrati este mai redus, iar randamentul este foarte bun.

În procesul de selectie al reproducatorilor, în special în cazul utilizarii lor imediate, este necesar sa se determine gradul de maturare al ovulelor prin observatii asupra nivelului de polarizare a ovocitului, conform metodei Trusov (1964, 1967) îmbunatatita de Kazanskii si colab. (1978). Trebuie stiut faptul ca atunci când gonada trece din stadiul IVa spre stadiul IVc, polarizarea în ovocit este în crestere. Vezicula germinala începe migratia din regiunea granulara mare spre regiunea cu incluziuni granulare fine de la polul animal. În acest stadiu, în statia de reproducere artificiala, sub efectul stimularii hormonale prin injectare de hipofiza sau hormoni analogi, ovarul are capacitatea de ovulatie libera.

Pentru a determina gradul de polarizare al ovocitelor se procedeaza astfel: cu o sonda speciala (fig. 1) sau cu un tub tygon, introduse în abdomenul reproducatorului sub

un unghi de 30 , se extrag ovocite, se transfera într-o eprubeta cu cca. 3 cm³ apa distilata si se fierb 2 - 3 minute. Dupa fierbere, ovocitele se sectioneaza în planul axei longitudinale si, la lupa binoculara, se masoara distantele A si B (fig. 2). Coeficientul de polarizare C = A / B se determina cu acuratetea necesara prin studierea a cât mai multe ovocite. Valorile coeficientului de polarizare situate în intervalul 0,03 - 0,07 asigura ovulatia femelelor dupa stimularea hormonala.

Transportul reproducatorilor (sa nu uitam, salbatici) de la locul de pescuit la debarcader (mal) trebuie organizat cu o atentie deosebita. Deoarece se prind putine exemplare declarate apte pentru reproducerea artificiala (conform normelor enuntate mai sus), pescuirea lotului necesar dureaza 2 - 3 zile si se practica pastrarea reproducatorilor în lazi (cutii) de plastic, metal, lemn sau plasa de relon, cu dimensiuni relativ mici care sa nu permita zbaterea pestilor, sau se leaga pestii cu o saula de pedunculul caudal sau chiar prin gura si deschiderile branhiale (tip "capastru"). În ultimele doua situatii, se înregistreaza ranirea grava, imediata sau în timp, urmata de necrozarea tesuturilor (inclusiv amputarea caudalei). Pentru a evita ratarea reproducerii din cauza stresului imens din perioada pastrarii pâna la organizarea transportului catre statie se practica (foarte rar), atunci când este posibila, recoltarea ovulelor si spermei la locul de pescuit, fecundarea artificiala în conditiile unui laborator mobil si transferul icrelor fecundate în incubatoarele din statia de reproducere artificiala..

Recomand transportul imediat si sub narcoza a fiecarui lot pescuit si selectat (chiar daca este un singur exemplar) cu viviera fluviala pâna la debarcader (mal) si, de aici, transportul imediat, cu viviera auto, la statia de reproducere.

Viviera fluviala este o ambarcatiune modificata prin crearea a doua compartimente etanse, la prova si la pupa, cu rol de flotori si a unui compartiment inundat, în zona mediana. Acest compartiment este prevazut sub nivelul apei cu fante de intrare a apei în partea anterioara si fante de evacuare a apei în zona posterioara; de asemenea, este acoperit complet cu un învelis usor, rabatabil, captusit cu polistiren expandat.

Anestezicul folosit poate fi MS-222, Combelen sau Cloralhidrat.

Vivierele auto sunt constituite din instalatii speciale, montate permanent sau ocazional pe platforma unui camion. Instalatiile au în componenta bazine termoizolate (paralelipipedice sau cilindrice), confectionate din fibra de sticla sau metal, cu volume de 2 - 3 mc, rezervoare de oxigen sau pompe de aer, distribuitoare de oxigen sau aer, eventual pompe de recirculare si sisteme de filtrare a apei.

Transportul reproducatorilor de sturioni trebuie sa fie rapid si în timpul transportului oxigenul solvit sa fie mentinut în limitele a 6 - 9 mg/l. Raportul apa - peste trebuie sa fie cel putin 25:1( exprimat in kg. ).

Reproducatorii sunt lotizati în trei categorii, în functie de gradul de maturare al gonadelor si parcati separat pe sexe, astfel:

Reproducatori femele, cu gradul de maturare al gonadelor IVa, coeficient de polarizare 0,30 - 0,35, repartizati în:

a.       helestee de parcare (sistem extensiv), cu suprafata de 0,5 - 1,0 ha, adâncime 1,7 - 2,5 m, forma dreptunghiulara cât mai alungita, fundul nisipos sau argilo - nisipos, cu posibilitati de asigurare a unui debit de alimentare mare, de 360 mc/ora/ha (100 l/sec/ha) sau chiar a unui curent de apa perimetral (circular) prin realizarea unui dig incomplet în planul median - longitudinal al helesteului si montarea unei pompe de tranzit cu debit de 360 mc/ora/ha. Densitatea popularii este de 40 - 50 ex./ha pentru speciile de nisetru si pastruga, 120 - 150 ex./ha pentru cega si 4 -5 ex./ha pentru morun.

b.      Bazine de parcare (tancuri din fibra de sticla, beton sau metal) (sistem superintensiv) circulare sau paralelipipedice, cu un volum util de 10 - 20 mc, adâncimea de 0,7 - 1,0 m, acoperite si alimentate cu un debit permanent si constant de 2,5 - 5,0 L/sec. Densitatea popularii este de 10 kg/mc.

În ambele sisteme, extensiv si superintensiv, temperatura apei trebuie sa fie de 15 - 20°C si oxigenul solvit în intervalul 6 - 9 mg/l.

În aceste conditii, femelele ajung în stadiul IVb de maturare (coeficientul de polarizare c = 0,15 - 0,20) în 10 - 14 zile si pot fi transferate în helesteele sau bazinele (tancurile ) de prematurare.

Reproducatori femele , în stadiul IVb, c = 0,15 - 0,20, repartizati în:

a.       helestee de prematurare, cu suprafata de 40 - 80 mp, adâncimea 1,2 - 1,8 m, forma dreptunghiular - alungita, fundul nisipos sau argilo - nisipos, debit de alimentare 10 - 20 l/sec. Densitatea popularii 1 kg reproducator / 1 mc apa.

b.      Bazine (tancuri) rectangulare, confectionate din fibra de sticla sau beton, volum util 10 - 20 mc, adâncimea 0,7 - 1,0 m, acoperite si alimentate cu un debit de 2,5 - 5,0 l/sec. Densitatea popularii este de 20 kg/mc.

În ambele sisteme, temperatura apei trebuie sa fie 15 - 20°C si oxigenul solvit 6 - 9 mg/l.

În aceste conditii, femelele ajung la stadiul de maturare a gonadelor IVc (coeficient de polarizare c = 0,05 - 0,07) în 3 - 5 zile.

Reproducatorii, adusi direct din zona de pescuit , in stagiul de maturare IV c, trebuie parcati in helestee sau bazine ( tancuri ) de prematurare, pentru o perioada de adaptare la noile conditii si de diminuare a stresului, cel putin 24 - 36 de ore de la transport.

Reproducatorii femele, în stadiul IVc de maturare a gonadelor sunt transferati în bazine de maturare în vederea efectuarii tratamentelor de stimulare hormonal si obtinerii ovulatiei.

Bazinele de maturare sunt confectionate din fibra de sticla, au forma paralelipipedica, dimensiunile 2 x 0,7 x 0,4 m (pentru morun, mai mari, în functie de talia reproducatorilor), sunt acoperite si au posibilitatea alimentarii cu un debit variabil de apa, de pâna la 5 l/sec. Norma de populare este de 10 ex./bazin pentru morun, nisetru si pastruga. Pentru cega, aceste bazine se compartimenteaza cu pereti demontabili, în incinte cu dimensiuni corespunzatoare taliei reproducatorilor.

În perioada de maturare trebuie, obligatoriu, evitate zgomotele, vibratiile si iluminatul excesiv (este permis un slab iluminat, de supraveghere).

Sunt 3 metode prin care se determina capabilitatea femelei de a ovula produse mature, apte pentru fecundare:

1. Determinarea  coeficientului de polarizare ( prin metoda prezentata anterior ) care, la valoarea de 0,05 - 0,07, asigura obtinerea unor rezultate bune la reproducerea artificiala.
2. Testul cu steroid de maturare pentru determinarea prezentei si procentului de diviziune a vezicii germinale

Se recolteaza prin punctie biopsica aproximativ 50 de ovule si se introduc într-un vas (etichetat) cu mediu de incubatie Leibovitz, refrigerat la 16 C. Din acestea, se iau aleatoriu 25 de ovocite si se introduc într-un vas de cultura (tip Petri) ce contine 20 ml mediu de incubatie Leibovitz. Se adauga 0,2 ml solutie steroida maturata cu progesteron. Cantitatea de progesteron se calculeaza astfel încât concentratia în mediul de cultura sa nu depaseasca 10 μg progesteron / ml solutie. Probele sunt incubate 24 de ore la temperatura de 15 - 16 C si în ambientul existent în laborator. La sfârsitul acestei perioade, ovocitele se fierb 5 - 8 minute în apa distilata într-un pahar Berzelius, dupa care se racesc cu gheata maruntita. Ovocitele racite se sectioneaza în planul median longitudinal, pe axa pol animal - pol vegetal si sunt examinate la lupa binoculara pentru a se determina prezenta diviziunii veziculei germinative si frecventa (procentuala) a diviziunii în lotul analizat. Procentul de 80 - 100% de diviziune a veziculei germinative indica în mod clar ca femelele sunt în stadiu preovulatoriu.

3. Observarea atenta, permanenta si în liniste totala a comportamentului femelelor. Primul indiciu preovulatoriu este reprezentat de eliminarea câtorva icre nelipicioase. La un interval de 20 - 30 minute, are loc eliminarea unui numar mai mare de icre. Daca acestea adera la substrat, femela poate intra în procedurile de recoltare a icrelor mature care vor da bune rezultate. Daca icrele evacuate în a doua repriza sunt nelipicioase, femela poate fi eliminata din lotul folosit la reproducerea artificiala.

Reproducatori domestici (crescuti în helestee)

Caracteristicile tehnice ale helesteelor Suprafata helesteelor este variabila, functie de specia de sturion si de marimea numerica a loturilor de remonti si reproducatori. La dimensionarea numerica a loturilor se vor lua în calcul pierderile tehnologice din perioada de crestere , care este foarte mare, de 10 - 16 ani, procentul femelelor rebele (care nu raspund la stimulari hormonale), perioada dintre doua ovulatii consecutive (specifica fiecarei specii) si obiectivul propus (numarul de icre embrionate, larve, alevini sau pui care trebuie realizat).

Suprafata helesteelor nu trebuie sa fie mai mare de 1 - 4 ha.

Adâncimea recomandata este de cel putin 2 m.

Forma helesteului este dreptunghiulara, mult alungita (L/l = 3 - 4/1).

Platforma trebuie sa fie constituita din sedimente nisipoase pentru sturionii anodromi si sedimente aluvionare pentru cega si lopatar.

Canalul drenor este perimetral si bine individualizat. Sectiunea drenorului trebuie sa asigure spatiul necesar deplasarilor sturionilor si refugiului, mai ales in perioadele caniculare.

In planul median longitudinal, se recomanda realizarea unui dig submersibil incomplet pe lungime, in scopul realizarii unei incinte circulare formata din cele patru drenoare. Amplasarea si punerea in functiunea unei pompe de tranzit , de mare debit, intr-un punct al drenorului, va crea un curent circular evident, necesar periodic in timpul cresterii si necesar permanent in anul folosirii reproducatorilor la reproducerea artificiala.

Taluzul digurilor (în special taluzul ud) este recomandat sa aiba panta 1:3 sau 1:4.

Instalatia de alimentare va permite filtrarea eficienta si oxigenarea buna a apei. Debitul de alimentare trebuie sa fie de cel putin 80 - 100 mc/ora/ha.

Amplasarea helesteelor trebuie sa se realizeze în afara traseelor circulate permanent sau frecvent, mai ales de mijloacele de transport greu, în vederea asigurarii linistii necesare în perioada de crestere, liniste care conditioneaza buna hranire, digestia hranei si starea fiziologica generala a pestilor.

Pregatirea helesteelor pentru populare

Tehnologiile de pregatire a helesteelor de crestere a remontilor si reproducatorilor de sturioni au ca obiective principale:

• preventia ihtiopatologica;
• stimularea dezvoltarii productivitatii piscicole naturale;
• crearea conditiilor de mediu optime specifice sturionilor.

Lucrarile pregatitoare încep toamna, imediat dupa pescuitul de recolta, prin golirea helesteului, administrarea a 1 - 2 to/ha var nestins, uniform distribuit pe toata suprafata sedimentelor (platformei), administrarea a 100 g/mp clorura de var în zonele umede, evacuarea resturilor vegetale si geruirea sedimentelor în perioada iernii.

Înaintea inundarii si popularii se efectueaza urmatoarele lucrari tehnice pregatitoare:

• se repara, daca este cazul, lucrarile hidrotehnice; în special, se decolmateaza canalele drenoare;
• se verifica inventarul auxiliar: vanete, gratare, site si filtre;
• se monteaza gardul electric împotriva pradatorilor;
• se administreaza îngrasaminte organice, obligatoriu complet fermentate, 10 - 20 to/ha, uniform distribuite pe toata suprafata platformei (exceptie, helesteele de crestere a morunului);
• se administreaza un amestec format din gunoi de grajd complet fermentat (96%), îngrasamânt complex (2%) si vas stins (2%), 10 to/ha, sub forma unor gramezi semiinundate a câte 500 kg, distribuite uniform, perimetral (nu si la helesteele de crestere a morunului)
• se administreaza vas nestins, 1 - 2 to/ha, uniform distribuit pe suprafata platformei;
• se administreaza clorura de var, 100 g/mp, pe suprafetele umede;
• se verifica si se repara pompa de tranzitare a apei si aeratoarele;
• se închide instalatia de evacuare, se asigura cu gratare si se monteaza sistemele de filtrare la instalatia de alimentare;
• se inunda;
• se populeaza.

Stabilirea normelor de populare

Norma de populare a helesteului se stabileste în functie de spectrul nutritiv, potentialul biologic de crestere al speciei cultivate, potentialul trofic natural al helesteului si cantitatea de furaje administrata (pentru reproducatorii obisnuiti cu furaje artificiale din stadiul juvenil). Morunul consuma în special pesti, dar si crustacee si moluste. La vârste juvenile, 1 - 3 ani, consuma si organisme zoobentonice si insecte. Cresterea medie anuala este de 17 cm si 4,6 kg.

Nisetrul si pastruga se hranesc cu organisme bentonice (crustacee si moluste), dar si cu pesti de talie mica. Anual, înregistreaza cresteri medii de 10 - 13 cm si 0,5 - 1,2 kg în primii 10 ani de viata.

Cega se hraneste în special cu crustacee si larve de insecte si are cresteri anuale de 3 - 5 cm si 0,1 - 0,2 kg.

Toate aceste specii ierneaza în locuri adânci si nu se hranesc în aceasta perioada decât întâmplator.

Lopatarul este planctonofag si înregistreaza cresteri anuale de 5 - 8 cm si 2 - 4 kg, începând cu anul 3 (trei) de viata.

Lopatarul se hraneste activ si în perioada de iarna pâna la temperaturi ale apei de 4 -6 C.

Norma de populare a helesteelor de crestere cu remonti si reproducatori de sturioni (ex/ha)

Întretinerea loturilor de reproducatori de sturioni în perioada vegetativa

Principalele conditii necesare cresterii si dezvoltarii normale a reproducatorilor de sturioni sunt:

• hrana specifica fiecarei specii sa fie abundenta
• oxigenul solvit în apa sa aiba valori de 7 - 9 mg/l si sa nu scada sub 6 mg/l
• înflorirea apei trebuie prevenita sau combatuta în faza incipienta, mai ales în helesteele cu morun, nisetru, pastruga sau cega
• liniste în zona helesteului de crestere
• securitatea totala a loturilor

Pentru asigurarea acestor conditii este necesar sa aplicam o serie de masuri care se constituie în componenta a biotehnologiilor de crestere a reproducatorilor de sturioni.

Permanent trebuie monitorizata biomasa planctonica si biomasa zoobentonica. Tendintele de regres se compenseaza prin administrarea de  hrana vie, colectata din alte helestee sau din culturi industriale si eventual, ingrasaminte.

Pentru speciile ihtiofage (morun, nisetru, pastruga) se populeaza helesteele cu pesti pasnici, lenti (crap, de ex.) cu marimi care sa îi faca accesibili remontilor sau reproducatorilor de sturioni. Aceste populatii suplimentare trebuie furajate pentru a se micsora presiunea lor asupra biomasei zoobentonice destinata speciilor crescute.

Oxigenul se pastreaza în limitele recomandate prin functionarea în permanenta a aeratoarelor, recircularea si aerarea apei si alimentarea periodica a helesteului cu apa proaspata. Întotdeauna se va determina oxigenul solvit în sursa de alimentare si, daca oxigenul are valori mai mici de 6 mg/l se va proceda la aplicarea unor sisteme de aerare a apei înaintea introducerii în helesteu. Recircularea apei într-un sistem care sa creeze un curent de apa perimetral poate fi realizata în helestee prevazute cu un dig submersibil situat pe linia mediana longitudinala, cu o pompa de debit.

Înflorirea apei poate fi prevenita prin administrarea rationala a îngrasamintelor, functie de analiza chimica a solului si a apei si prin administrarea a 50 kg/ha var nestins la fiecare 7 zile în întreaga perioada vegetativa.

Combaterea înfloririi apei se face în perioada incipienta prin metoda chimica: administrarea în 2 - 3 reprize, la diferenta de 3 - 4 zile, a câte 4 kg/ha sulfat de cupru.

Pentru pastrarea linistii necesare cresterii normale a reproducatorilor, helesteele se amplaseaza într-o zona izolata sau se interzice deplasarea oricarui vehicol pe digurile perimetrale.

Asigurarea securitatii totale este necesara si obligatorie având în vedere perioada foarte mare în care poate fi refacut un lot de reproducatori (10 - 16 ani) si cheltuielile foarte mari efectuate pentru formarea unui lot de reproducatori de sturioni într-o perioada de timp atât de mare.

Remontii si reproducatorii de sturioni au doi mari dusmani: vidra si omul.

Este obligatorie protejarea întregii incinte sturionicole cu gard electric împotriva vidrelor sau împrejmuirea cu gard clasic. Recomand supravegherea permanenta a incintei sau fermei sturionicole cu camere de luat vederi si calculatoare asistate de programe speciale de securizare a zonelor protejate.

În perioada vegetativa, zilnic sau periodic, sunt monitorizati indicatorii de calitate ai mediului acvatic si principalii factori de influenta.

Nu se recomanda organizarea pescuitului de control decât în situatii care impun verificarea starii de sanatate a loturilor. Aceasta recomandare se face cu scopul de a diminua stresul la care sunt supusi pestii prin schimbarea habitatului natural, densitatea mare si modificarea regimului alimentar.

Iernarea loturilor de remonti si reproducatori de sturioni

La sfârsitul perioadei vegetative, se recomanda pescuitul remontilor si reproducatorilor si transferul lor în helestee de iernat. Pescuitul de toamna este recomandat deoarece helesteul de crestere este poluat cu materii organice, este necesara examinarea fiecarui exemplar, este necesara inventarierea lotului si se creeaza operatorilor obisnuinta de a manipula cu delicatete si operativitate exemplare de pesti cu talie mare sau mijlocie.

Materiile organice remanente provin din surse multiple: dejectiile pestilor, plancton si zoobentos mort, îngrasaminte care nu au intrat în circuitul materiilor din helesteu, macrofite acvatice, etc.

Examinarea fiecarui exemplar este necesara pentru evaluarea starii de sanatate si a indicatorilor biologici de calitate. Exemplarele bolnave vor fi tratate medicamentos sau antiparazitar, iar exemplarele necorespunzatoare vor fi reformate si valorificate ca peste de consum.

Inventarierea cantitativa si numerica este obligatorie pentru evidenta permanenta a marimii numerice a loturilor, a sporurilor individuale de crestere si a cantitatii totale aflate în stoc. Este recomandabila marcarea exemplarelor pentru a usura evidentierea calitatilor biologice individuale si pentru a urmari gradul de transmitere a acestor calitati descendentilor.

Helesteele de iernare trebuie sa aiba suprafete mici (500 - 1000 mp), adâncimi mari (cel putin 3 m), posibilitati de alimentare cu apa de buna calitate si la debite mari si posibilitati de aerare a apei.

Adâncimile mari pot fi obtinute prin realizarea unui canal drenor adânc acolo unde conformatia terenului permite acest lucru sau prin supraînaltarea digurilor acolo unde alimentarea cu apa se face sub presiune (prin pompare si transport pe conducta).

Trebuie avuta în vedere adaptabilitatea naturala a speciilor autohtone (morun, nisetru, pastruga si cega) de a ierna la adâncimi foarte mari (40 - 60 m si, respectiv, 10 - 15 m) si, de aici, necesitatea de a le asigura adâncimi de cel putin 3 m.

Debitele de alimentare trebuie sa fie de 200 mc/ora/ha (0,35 l/min/mp) si oxigenul solvit trebuie mentinut la 8 - 9 mg/l.

Pregatirea helesteelor de iernare se efectueaza conform procedurilor obisnuite prin reparatia lucrarilor hidrotehnice, evacuarea materiilor organice, dezinfectia zonelor umede, administrarea a 1 - 2 to/ha var si inundarea cu 10 - 15 zile înaintea popularii.

La iernarea loturilor de lopatar, vom avea în vedere cerinta biologica naturala a speciei de a se hrani activ pâna la temperatura apei de 4 - 6 C, iar unii specialisti recomanda administrarea de nutrienti (îngrasaminte) înaintea inundarii.

Norma de populare a helesteelor de iernare este de 2 - 3 to/ha pentru lopatar si 8 - 10 to/ha pentru morun, nisetru, pastruga si cega.

În perioada iernarii sunt monitorizati indicatorii de calitate ai mediului, se aplica procedurile de mentinere a oxigenului solvit la cel putin 8 - 9 mg(l si se monitorizeaza permanent comportamentul pestilor.

În fermele în care nu exista helestee de iernare si iernarea loturilor de remonti si reproducatori de sturioni se face în helesteele de crestere trebuie, în mod obligatoriu, schimbat volumul de apa integral, examinat fiecare exemplar si inventariat numeric si cantitativ întreg lotul. Cunoasterea exacta a numarului de exemplare, a cresterii anuale în greutate si a starii de sanatate sunt elemente obligatorii pentru fiecare specialist care contribuie la constituirea loturilor de remonti si reproducatori de sturioni (ca, de altfel, a tuturor speciilor de pesti).