Alte specii de pesti
Pestele clovn viu colorat este doar una dintre multele specii tropicale frumoase din grupul pestilor cu inotatoare tepoase. El traieste in siguranta printre tentaculele intepatoare ale dediteilor de mare, un habitat periculos pentru alti pesti mici.
Stiuca din Africa de Vest traieste in apa maloasa, slab aerata. Branhiile sale sunt ajutate in timpul perioadelor de seceta de o vezica inotatoare, cu rol de plaman.
Pestele de stuf este o specie de apa dulce. Are plamani si branhii si poate respira aer cand e necesar. Inotatoarele sunt folosite pentru vaslirea prin apa.
Bibanul dungat are o forma hidrodinamica, care este perfecta pentru manevrabilitate. Organele sale interne se potrivesc compact in corp. Are o vezica inotatoare pentru plutire si un sistem de linii laterale de detectare a vibratiilor.
Exos lucius, o stiuca tanara are inotatoarele anale si dorsale scurte, dispuse la capatul posterior, fiind tipice pentru pradatorii care asteapta aparitia prazii si apoi se napustesc asupra ei.
Calutii de mare sunt unici in randul pestilor, capul fiind in unghi drept fata de corp. Femela depune aproximativ 100 de oua, fecundate de mascul si incubate intr-o punga de pe corpul sau timp de circa 50 de zile pana cind ies puii. Ei inoata foarte incet, in ape putin adanci, in pozitie verticala. In apele repezi, ei se prind de vegetatia acvatica cu coada lor lunga.
Pestele Sargassum are pete pestrite si filamente asemanatoare cu niste buruieni care ii permit sa ramana nevazut printre manunchiurile de plante acvatice care plutesc in Marea Sargasso. El este un menbru al grupului foarte specializat al pestilor unditari.
Pestele inger colorat in albastru, negru si portocaliu are pete de culoare inchisa care il ajuta la intreruperea conturului sau si astfel au rol de camuflaj, ascunzandu-I forma de orice posibil pradator.
Pestele arici, daca este alarmat, isi umfla corpul cu apa sau aer pentru a-si ridica tepii, care sunt niste solzi modificati. In mod normal ei stau lipiti de corp. Traieste in Marea Mediterana si in Oceanul Indian. I se spune arici de mare (peste lampion).
Pestele rosu ca focul, un peste exotic din familia pestilor scorpion, are masa de tepi care contin un venin mai puternic decat cel al cobrei.
Pestele piatra este extrem de periculos. Are 13 inotatoare dorsale, 3 anale si 2 abdominale, toate prevazute cu glande de venin. Acesta traieste in ape putin adanci, intre recifi de corali.
Cambula, in timpul dezvoltarii, isi rasuceste capul pana cand ochii ajung de aceiasi parte a corpului.
Anghilele electrice se ascund in crapaturile dintre stanci de unde se napustesc si isi musca prada cu dintii ascutiti.
Pisicile de mare au cozi lungi si subtiri prevazute cu un spin veninos cu care isi inteapa dusmanii. Ele isi unduiesc inotatoarele pectorale dezvoltate pentru a "zbura" prin apa.
Pestele zburator iese din apa pentru a scapa de pradatori. Isi utilizeaza inotatoarele mari asemanatoare aripilor pentru a plana deasupra apei. Unii pesti zburatori pot zbura peste 90 m lungime. Acesta se mai numeste si pestele pasare, survoland Mediterana, asemanandu-se cu un romb zburator, uimindu-i pana si pe scumfundatori, care se trezesc cu pesti zburand pe deasupra capetelor falfaind din aripi ca liliecii.
Pestele de gheata este unul dintre pestii din Antartica, adaptati vietii aspre in apele reci. In sange are un antigel, care-l apara de inghet. Aici, sangele poate sa transporte destul oxigen si fara celule rosii.
Pestele sabie traieste in Atlantic, Pacific, Marea Mediterana, Marea Neagra (mai rar). Atinge 5 m lungime si 200 kg greutate. Spatele e albastrui inchis, iar abdomenul argintiu. E un peste rapitor, bun inotator si indraznet.
Pestele fluture traieste in Africa tropicala si este singurul peste care poate zbura.
Pestele arcas traieste in apele dulci ale regiunii indochineze si poate fi vazut in acvariile din Singapore. E un bibanel rotofei care, pentru a prinde o insecta arunca spre aceasta un jet de apa.
|
