TREI VOBLERE PENTRU APE RECI.
Malin Musetescu
Odata cu sosirea toamnei si racirea apei, locurile care in timpul verii s-au remarcat printr-un pescuit fructuos la stiuca, nu mai aduc nici macar o ratare. Pescuitul de toamna si iarna al stiucii este sensibil afectat de schimbarile termice si mai ales de viteza cu care acestea se produc. Este momentul in care lansetistul trebuie sa-si adapteze tehnica, tactica si echipamentul acestor conditii, cautand stiuca acolo unde are noile terenuri de vanatoare si sa-i ofere na 18118f523s lucile pe care aceasta este tentata sa le accepte ca prada.
Voblerele care evolueaza bine in ape putin profunde (shallow runner), pot fi ideale pentru pescuitul stiucii in ape reci, cand pestii marunti se retrag temporar spre maluri, cautandu-si refugiul in structura acestor zone. Aceste voblere lucreaza cel mai bine cand tatoneaza substratul cu barbeta, lovindu-se de el, sau cand se lovesc de obstacole (craci, pietre etc.). Acest tip de evolutie determina naluca sa se balanseze de pe un flanc pe altul sau sa-si ridice coada in functie de unghiul sub care are loc impactul. Evolutia devine astfel eratica dand senzatia unui peste ranit, speriat si dezorientat, prada usoara pentru stiuca.
Cu cat zonele explorate vor avea mai multe obstacole pentru naluca, cu atat vor fi mai multe locuri de adapost pentru prada, cat si mai multe posibilitati de camuflare pentru rapitor. Apa putin adanca va va da
sansa sa reccuperati naluca in cazul in care ramane agatata in structura. Folosirea unei barci este ideala nu numai pentru un acces usor in zonele izolate de mal datorita peretelui de stuf ci si datorita mobilitatii de care trebuie sa va folositi atunci cand aveti de salvat un vobler ...pretios. Recomand sa nu lipseasca din trusa dezagatatorul, care are avantajul de a scoate si naluca si lansetistul din situatii dificile.
Cu toate ca in apele descrise mai sus si teoria si practica au demonstrat ca rotativele mai mari (rotatie lenta) si nalucile din silicon dau rezultate multumitoare, voblerele si-au confirmat in multe randuri versatilitatea si eficienta mai ales in locuri intens pescuite cu primele doua tipuri
Alegerea Nalucii
Malin Musetescu
Mai mult ca orice sport desfasurat in aer liber, pescuitul este dependent de conditiile de mediu. Un pescar incercat va "supravietui" probabil vicisitudinilor meteo, infruntand arsita, gerul, ploaia si ninsoarea. Indiferent insa de sacrificiile facute de noi pentru a fi acolo, pe malul apei, pestii vor raspunde sau nu provocarilor pescaresti, ajustandu-si activitatea si comportamentul exclusiv in functie de starea ecosistemului acvatic.
Cum pescuitul sportiv se bazeaza in special pe... bunavointa pestilor de a manca, lansetistul trebuie sa priveasca serios acei factori care influenteaza comportamentul de hranire al vietuitoarelor acvatice. Fiecare specie de pesti (fie ei rapitori, fie "pasnici") are caracteristici de hranire legate de preferintele de mediu (adica tocmai acel habitat in care s-a integrat in cursul evolutiei).
Intensitatea hranirii si respectiv agresivitatea fata de naluci este masura stabilirii unui optim de mediu.
Pe de o parte, proprietatile fizice si chimice ale apei vor determina cantitatea de oxigen solvit , element ce sta
(intr-un raport direct proportional) la baza stabilirii unei rate crescute a metabolismului si deci a intensitatii de hranire. Oxigenul (dependent la randul sau de temperatura, pH, ionizare si presiune atmosferica) va conditiona pestele in paralel cu temperatura apei. Organisme poikilotereme (avand temperatura mediului ambiant) pestii isi vor regla activitatea in functie de cat de calda sau de rece este apa. Astfel, o temperatura scazuta (apa bogata in oxigen) - in afara optimului termic - va determina o scadere a activitatii (hibernare), o crestere a temperaturii - in limitele optimului termic - va duce la o crestere a activitatii, in timp ce o crestere exagerata a temperaturii - depasind optimul termic - va conduce la o stopare a activitatii.
In al treilea rand, daca oxigenul si temperatura permit o rata crescuta a metabolismului, pestii vor trebui sa gaseasca acea portiune de apa in care sunt cel mai bine adaptati si in care se pot hrani cu maxim de eficienta. Pestii vor alege un habitat in functie de structura, termen ce desemneaza profilul albiei, tipul de sedimente (de la mal la pietris), vegetatie, bolovani, gropi, copaci scufundati, curent.
Cunoscand parametrii ce definesc specia cautata, lansetistul va reusi sa localizeze rapitorul si sa-si prezinte naluca in acel loc in care exista cea mai mare sansa sa apara atacul. Pentru a descrie un tablou complet, trebuie spus ca poluarea si modificarile majore ale ecosistemelor acvatice (interventii antropice) afecteaza in mod dramatic optimul de mediu, eliminand practic o serie de pesti incapabili sa se adapteze noilor conditii, in timp ce reproducerea si migratia (chiar zonala) pot altera sau potenta intensitatea de hranire.
Daca lansetistul nu poate schimba parametrii de mediu si comportamentul de hranire al pestilor, el se poate folosi de aceste date pentru a construi o strategie ce va conduce la alegerea nalucii, a locului de pescuit, a evolutiei (tipul de deplasare si adancimea la care plonjeaza naluca), a jocului (traseul imprimat nalucii din varga si din mulinare) si a vitezei cu care aceasta strabate zona de atac. Cu alte cuvinte, naluca trebuie aleasa in functie de : 1. modul in care mediul influenteaza capacitatea nalucii de a stimula senzorial pestele; 2. nivelul (intensitatea) la care pestele este apt sa recepteze stimulii senzoriali ai nalucii; 3. gradul in care naluca este recunoscuta si acceptata ca prada..
ALEGEREA NALUCII IN FUNCTIE DE PARAMETRII MEDIULUI.
Odata lansata si ajunsa in apa, naluca va deveni o suma de stimuli destinati perceptiei rapitorului. Vobler, soft plastic (shad, twister), lingura oscilanta sau rotativa, spinner-bait si musca artificiala sunt tipuri de naluci care actioneaza ca stimuli vizuali si/sau vibratori sub diferite raporturi.
Prezenta vizuala. Culoarea, contrastul, gradul de reflexie si marimea sunt elemente vizuale ce sufera modificari atunci cand naluca se afla o anumita adancime, intr-o apa caracterizata prin transparenta (turbiditate) si culoare. Suprapunerea nalucii pe un anumit fundal (substrat, cer) va fi defapt o importanta integrare cromatica in ambianta. Lafel de importanta este si lumina prin intensitate si temperatura de culoare -- rasarit, amiaza, apus (vezi PM nr.36/99). Paradoxal, chiar si marimea nalucii devine relativa datorita transparentei apei : cu cat apa este mai incarcata de suspensii cu atat lumina reflectata de naluca este mai difuza. Astfel, un punct va deveni o pata, iar naluca prin difuzia intregului contur va apare ca un obiect mai mare decat in realitate.
Prezenta
Adaptat fiind conditiilor acvatice, pestele nu are o ureche externe, aparatul auditiv preluand vibratiile de inalta frecventa prin intermediul vezicii inotatoare, care are rolul unui corp de rezonanta. Linia laterala sesizeaza undele cu joasa frecventa, caracteristice deplasarii unui corp prin apa si chiar este capabila sa identifice prezenta curentilor sau a unor obstacole aflate in afara perceptiei vizuale.
In functie de amplitudinea si tipul evolutiei (de la shad la rotativa) vom avea o anumita intensitate vibratorie care trebuie sa tina seama de nivelul senzorial in care se inscrie pestele la momentul respectiv.
Trebuie stiut ca o apa cu transparenta scazuta are un zgomot de fond mare, prin multiplele reflexii sonore datorate suspensiilor, atenuand stimulii vibratori ai nalucii. Daca adaugam ca mediul acvatic se interpune optic intre peste si naluca stergand detaliile (nu si stralucirile) vom intelege dece lingurile oscilante si rotative, neavand nimic comun cu ceea ce se numeste prada, vor deveni extrem de eficiente in ape cu o transparenta mai scazuta.
ALEGEREA NALUCII IN FUNCTIE DE GRADUL DE ACTIVITATE
Intensitatea cu care se hraneste un peste este masura gradului sau de activitate. Stabilindu-se un optim de mediu, pestele va fi activ, deci agresiv fata de o gama larga de naluci. O agresivitate scazuta (muscaturi rare si greu sesizabile, urmariri nefinalizate etc.) indica prezenta unor pesti slab activi si o fluctuatie a parametrilor de mediu ce nu permit atingerea unui optim.
Cu cat este mai activ, cu atat rapitorul va fi mai apt sa receptioneze stimulii nalucii la intensitati mai mari. Culori ostentative, contrast ridicat, vibratie puternica, sunt trasaturi ale unei naluci... pe gustul unui astfel de rapitor.
Cu cat rapitorul este mai putin activ sau chiar neutru , naluca acceptata va fi una cu un aspect natural, care genereaza stimuli discreti.
Potrivind naluca gradului de activitate al pestelui, pescarul trebuie sa ajusteze miscarea acestei naluci, astfel incat amplitudinea evolutiei, viteza si jocul sa fie capabile sa declanseze atacul.
In aceasta ordine de idei, o naluca ce evolueaza amplu (oscilatie sau rotatie larga), jucata mai putin din varga (traseu aproape liniar) si recuperata rapid, va avea o probabilitate mare sa fie atacata de pestele activ. Reversul medaliei - evolutie marunta, joc amplu din varga (fara a brusca naluca) si recuperare lenta vor scoate din apatie rapitorul slab-activ.
S-a observat ca un peste activ este tentat sa atace o prada de dimensiuni mai mari, deci dimensiunea nalucii trebuie sa se conformeze acestei observatii.
Nu in ultimul rand forma, culoarea si dimensiunea asociaza naluca pestelui-prada. Rapitorul va ataca ceea ce lansetistul are la capatul firului atunci cand este convins ca va putea... digera "darul" oferit cu atata marinimie.
|
