Trei monturi pentru pescuitul salaului cu
pestisor mort
In
doua articole anterioare s-a discutat despre monturi pentru pescuitul cu
plastice si cu pestisor viu. Ca atare, in cel de fata ma voi referi la
pescuitul salaului cu peste mort in montura. Precizez ca aceasta tehnica de
pescuit nu are nimic in comun cu pescuitul stationar cu peste viu, mort sau
la bucatica. Este o tehnica activa, oarecum apropiata de pescuitul cu jiguri.
Daca monturile pentru plastice ce ne-au fost prezentate sunt importate de
peste ocean, cele asupra carora ma voi opri sunt creatia pescarilor europeni
de salau. As zice ca sunt mai aproape de realitatile de pe la noi.
Din start va spun ca acest gen de pescuit nu este pentru cei comozi. In
primul rand este necesara procurarea din timp a pestilor momeala (obleti,
rosioare, babuste), pastrarea lor vii (uneori pentru cateva zile) intr-un
volum de apa suficient, schimbarea din timp in timp a apei, pastrarea
pestilor vii pe parcursul intregii zile de pescuit. Pe de alta parte, intr-o
partida de pescuit in zone bogate in structuri (unde se atin salaii) se pot
pierde uneori zeci de monturi, ceea ce implica refacerea lor dupa fiecare
agatatura.
Poate parea o corvoada, dar cateodata ... rezultatele o compenseaza!
1.
Montura pentru pescuit pe fundul apei (tirette)
Accesorii necesare:
- plumb cu greutatea de 10-25 gr., fusiform sau in forma de picatura. De
preferinta cu tub de plastic in interior. Folosesc in general plumb fusiform
in zon 323p1510d ele in care structurile subacvatice constau in bolovani, betoane,
fieraraie, etc si in forma de picatura acolo unde agataturile sunt butuci
scufundati, crengi tifisuri, etc.
- opritor din cauciuc, inchis la culoare;
- vartej solid;
- pentru forfac fir monofilament, transparent sau de culoare apropiata de cea
a apei, ori fluorocarbon cu grosimi intre 0,30 si 0,45 mm. Grosimea firului o
adaptez in functie de frecventa agataturilor, de tipul structurilor, de
turbiditatea apei, de posibilitatea ca pestisorul sa fie atacat de stiuca; (ex:
RTM, Colmic Fender, Tubertini Gorila, Sufix Xcelon etc.)
- carlig triplu, a carui marime trebuie corelata cu marimea pestisorului
momeala. Pentru pesti de 8-10 cm utilizez carlig nr.6. (VMC 9649 BZ - de
culoarea bronzului sau VMC 9649 RD - rosii). Se poate folosi si carlig simplu
acolo unde agataturile sunt mai dese (Gamakatsu F-314 nr.4 sau 6).
- material flotant (optional). Poate fi din cel gasit in comert, folosit in
realizarea monturilor de crap, sau improvizat din talpa unui slap, dintr-un
covoras pentru baie etc.
Realizarea monturii:
Se trece firul principal prin plumb si prin opritorul de cauciuc, dupa care
se leaga vartejul cu nodul grinner sau blood (vezi Aventuri la Pescuit nr.30,
pag.34-35). De celalalt ochet al vartejului se leaga forfacul folosind
acelasi nod.
Lungimea medie a forfacului este de 40-60 cm. Un forfac mai scurt face ca
evolutia pestisorului sa fie mai sacadata si mai putin ampla pe verticala,
pestisorul evoluind foarte aproape de substrat. Creste astfel riscul
agataturilor, dar poate fi mai "la indemana" pentru salau.... Un forfac mai
lung da pestisorului o evolutie sinuoasa, cu amplitudine mai mare, pe gustul
unor salai mai activi. La celalat capat al forfacului se face o bucla pe care
se va atasa carligul triplu.
Cu o croseta de genul celor folosite la crap se trece firul prin pestisor si
se scoate in zona aripioarei anale sau prin spate, dupa care se ataseaza
carligul. Un sfac al acestuia se introduce in pestisor, de preferinta intr-o
zona cu mai multe oase.
In cazul in care montura este realizata cu carlig simplu, acesta va fi
introdus prin narile pestisorului sau prin cap, de jos in sus. In sfarsit,
varful carligului se poate trece prin buza pestisorului iar varful acestia se
introduce in zona aripioarei dorsale fara a-l mai scoate in afara (in genul
monturii texas, vezi Aventuri la Pescuit nr.31, pag.78).
Montura se poate echilibra cu ajutorul materialului flotant astfel incat
densitatea ei sa fie apropiata de cea a apei (fara a lua in calcul plumbul,
bineinteles). Forfacul se trece prin flotor cu ajutorul crosetei, inaintea
pestisorului. In functie de marimea flotorului, pestisorul va pluti intre ape
sau se va scufunda incet, crescand astfel durata evolutiei pe verticala.
Utilizare:
Montura poate fi folosita de pe mal sau din barca, atat pe ape statatorare
cat si curgatoare, pentru explorarea unor zone intinse in cautarea
structurilor subacvatice, precum si pentru tatonarea acestora din urma.
Jucarea pestisorului se face din varful vergii, fara a ridica plumbul mai
mult de cativa centimetri de pe fund, cu stopari de cateva secunde. In ape
curgatoare trebuie luat in calcul si curentul, care prelungeste evolutia
momelii intre ape si o face sa se miste chiar si atunci cand plumbul sta pe
loc. De asemenea, se poate obtine o evolutie incitanta folosind un flotor
corelat cu marimea pestisorului. Incepatorilor care doresc sa deprinda
pescuitul cu aceasta montura le recomand sa se joace putin cu ea la mal, in
apa mica, pentru a-i vedea evolutia si a-i gasi cadenta.
Frecventa agatarii monturii o apreciez ca fiind medie, dar simplitatea ei
face ca pierderile de materiale si de timp pentru legarea alteia noi sa nu
fie deranjante.
2.
Montura pentru pescuit pe verticala
Accesorii necesare:
- plumb in forma de tigareta cu vartej, cu greutatea de 10-25 gr.;
- opritor din cauciuc, inchis la culoare;
- opritor din material plastic, inchis la culoare;
- vartej cu bila culisanta, pentru realizarea monturii hellicopter;
- pentru forfac fir monofilament, obisnuit sau fluorocarbon, transparent sau
de culoare apropiata de cea a apei, cu grosimi intre 0,25 si 0,35 mm.
- carlig triplu, a carui marime trebuie corelata cu marimea pestisorului
momeala. De asemenea, se poate folosi si carlig simplu acolo unde agataturile
sunt mai dese.
- material flotant (optional).
Realizarea monturii:
Se ia o bucata de fir monofilament si se leaga de vartejul plumbului cu nodul
nodul grinner sau blood. Capatul liber se leaga in acelasi fel de vartejul cu
bila. Lungimea firului trebuie corelata cu inaltimea structurilor
subacvatice.
Apoi se trece firul principal prin bila vartejului, prin opritorul de cauciuc
si prin cel din material plastic. In prelungirea firului principal se
ataseaza forfacul cu ajutorul unui nod dublu grinner. La celalalt capat al
forfacului se leaga o bucla de care vom atasa carligul.
Forfacul se trece prin pestisor cu croseta, dupa care se ataseaza carligul in
modul descris mai sus.
Adancimea la care va evolua pestisorul momeala este data de cele doua
variabile: lungimea firului de care este legat plumbul si lungimea
forfacului.
Si in cazul acestei monturi se poate folosi material flotant.
Este indicat ca firul cu care este legat plumbul sa fie mai putin rezistent
decat firul principal si decat forfacul, intrucat plumbul se agata cel mai
des.
Utilizare:
Cu aceasta montura se pescuieste in special din barca, pe ape curgatoare dar
si statatoare, deasupra si in jurul structurilor: praguri, butuci, tufisuri
scufundate, bolovani etc. Se poate folosi si de pe mal in locurile unde apa
este adanca in apropierea malului, cum ar fi malurile exterioare ale meandrelor
raurilor, consolidate sau nu, cuptoarele sapate de curent in malurile raului,
gropi de balastiera s.a.
Montura se joaca aproape pe loc, cu ridicari si coborari repetate, din varful
vergii, fara a recupera prea mult fir, cu opriri mai lungi intrucat evolutia
pestelui momeala intre ape este mai ampla.
Frecventa agataturilor este mai scazuta decat in cazul monturii anterioare
3.
Montura Drachkovitch
In magazinele de pescuit se gasesc monturi gata facute, unele mai bune altele
mai putin bune, produse de diferite firme. Pentru cei mai indemanatici, care
doresc sa si le realizeze singuri, iata cateva accesorii necesare:
- plumb cu doi ocheti, de 6/10 gr. Se poate utiliza un plumb despicat in care
se introduce o agrafa de birou, dupa care se strange cu patentul;
- sarma de 1 mm grosime;
- sarma subtire, oteloasa. Cea din interiorul unui cablu de frana e perfecta;
- doua carlige triple a caror marime trebuie corelata cu marimea pestisorului
mort. Pentru un pestisor de 8-10 cm. este potrivit nr.8;
- sarma de cupru pana la 1mm grosime.
Realizarea monturii:
Sarma groasa de 1 mm se indoaie cu patentul in forma de V, cu unul din capete
putin mai lung. Dimensiunea acestui V trebuie sa fie putin mai mica decat
cavitatea toracica a pestisorului momeala. Capatul mai lung se leaga de
ochetul plumbului.
Apoi cu sarma subtire si oteloasa se leaga carligele triple si se ataseaza de
ochetul plumbului. In cele din urma se leaga de ochetul plumbului aprox 20 cm
de sarma de cupru.
Pestele se fixeaza in montura astfel: i se introduce prin gura sarma in forma
de V dupa care se trage putin de montura pentru ca varful liber al V-ului sa
patrunda corpul pestelui. Se fixeaza carligele triple in partile laterale ale
pestelui si apoi se matiseaza in zona operculilor.
Montura este recomandata in ape cu mai putine structuri, mai ales din barca,
dar si de pe mal, pentru pescuitul in apropierea fundului sa intre ape.
Evolutia ce trebuie imprimata monturii este asemanatoare cu cea a jigului,
atunci cand se pescuieste pe fund, sau a oscilantei la pescutul intre ape.
Frecventa agataturiloe este destul de mare. De aceea se poate folosi si in
varianta cu un singur carlig triplu.
Desigur, ar mai fi multe de spus in legatura cu acest subiect, dar pentru
inceput consider ca am atins reperele de baza in intelegerea acestui gen de
pescuit care a fost si este perceput drept unul destinat initiatilor, mai
putin accesibil pescarilor obisnuiti. E o prejudecata. Este nevoie doar de
putina perseverenta si incredere, iar rezultatele nu vor intarzia sa
apara....
|