ASPECTE DE ORDIN EVOLUTIV, ORGANIZATORIC SI ECONOMIC IN ACTIVITATILE DE LOISIR

III.2. Loisirul sportiv

In comparatie cu alte forme recreative, loisirul sportiv reclama un efort fizic mai intens si sustinut, chiar daca acesta nu se confunda cu activitatea sportiva de performanta.

Loisirul sportiv reprezinta un stadiu intermediar intre relaxarea unei plimbari si sportul in sensul sau traditional, avand urmatoarele caracteristici specifice:

-   &n 353i81d bsp;    nu este centrat pe cultul efortului sau pe cautarea performantei;

-   &n 353i81d bsp;    nu necesita respectarea unor reguli sau antrenamentul intensiv sistematic;

-   &n 353i81d bsp;    presupune cautarea relaxarii, a conditiei fizice optime, prin activitati informale sau spontane;

-   &n 353i81d bsp;    se practica individual sau in familie, in vreme ce sportul presupune existenta unui club sau asociatii sportive;

-   &n 353i81d bsp;    implica de cele mai multe ori contactul cu natura, descoperirea de locuri noi, experimente unice;

-   &n 353i81d bsp;    prin caracterul suplu, lejeritatea infrastructurilor necesare, caracterul deseori familial, loisirul sportiv este unul dintre cele mai populare tipuri de loisir cunoscute.

Loisirul sportiv a cunoscut o evolutie importanta in ultimi ani, fapt demonstrat de vanzarile crescute de articole sportive.

Mersul pe jos, cicloturismul, alergarea, jogging-ul, jocurile sportive, reprezinta mijloace frecvente utilizate la sfarsitul zilei sau al saptamanii, de catre adeptii din ce in ce mai numerosi ai unui stil de viata sanatos.

In perioada de vara, jocurile (sportive) au o dominanta acvatica ce atrage citadinii, indiferent de varsta sau categoria sociala.

Noi loisiruri sportive sunt "importate" in general din S.U.A., cum ar fi surfing-ul, roller-skating, squash, golf, etc.

Inainte de a fi sporturi institutionalizate, aceste practici au inceput prin a fi loisiruri sportive, fara reguli specifice.

Recreerea prin efort fizic imbraca forme variate, incepand cu jocul copilului si evolueaza spre forme complexe institutionalizate cu reguli stricte de functionare.

Institutiile responsabile de promovarea acestor forme de loisir sunt:

Institutii sportive: cluburi, asociatii, federatii:

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  sportul ca spectacol;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  sportul ca reprezentare;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  sportul competitional.

Institutii non-sportive: scoala, centre comunitare, intreprinderi, armata: 

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  sportul ca reprezentare;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  sportul competitional;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  pre-sportul.

Locatii informale: parcuri, plaje, paduri:

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  pre-sportul;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  jocul intrecere;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  jocul propriu-zis.

Fiecare dintre aceste forme de recreere se caracterizeaza printr-un anumit nivel de participare al subiectului.

Loisir constructiv implica participare pasiva à implicare emotionala à implicare activa à implicare creativa

Loisir distructiv este nociv pentru sine à nociv pentru societate.

Majoritatea formelor de recreere se incadreaza in categoria participarii active constructive pentru cei mai multi dintre practicanti.

La polul opus se afla loisirul distructiv pentru sine (de exemplu, jocurile de noroc) sau pentru societate (de exemplu, diverse forme de intrecere ce presupun violenta).

Sportul propriu-zis constituie un loisir slab reprezentat, necesitand un nivel bun al calitatilor motrice, o experienta motrica importanta, investitie personala importanta, inscrierea intr-un club.

Sportul, in acceptiunea sa clasica nu se adreseaza decat unei minoritati, fiind o practica cumulativa in sensul ca multi dintre indivizi sunt angrenati in mai multe activitati sportive.

Datorita contextului economic si social exista doua tipuri de criterii ce caracterizeaza schimbarile intervenite in practica sportiva in tarile avansate: cantitative si calitative.

Fiecare sport are o semnificatie particulara pentru fiecare practicant, domeniul sportiv creeaza continuu sporturi noi.

Cererea diversificata nu vizeaza doar spatiile sportive traditionale, ci si spatiile fizice noi dintre care putem grupa trei tipuri principale:

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  spatii special destinate: stadioane, piscine, sali de sport;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  amenajari sportive prin adaptarea unor spatii existente;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  spatii sportive prin includere: plaje, piete, strazi, ziduri.

O noua perceptie sociala conduce la conferirea unui statut privilegiat prin:

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  predominarea practicii individuale in raport cu cea colectiva;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  cautarea de spatii cat mai apropiate de cadrul natural;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  alegerea unei socializari adaptata propriilor necesitati: club, sala privata, familie, grup de prieteni;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  utilizarea unor echipamente sportive personalizate, care influenteaza practica sportiva;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp;  impunerea unei autocenzuri in detrimentul prezentei arbitrului.

Loisirul sportiv trebuie sa preia valorile sistemului institutional si sistemului comercial.

1. Sistemul institutional

-   &n 353i81d bsp;    poarta marca dimensiunii comunitare. Sportivii se identifica cu clubul sau federatia, promovand valorile nationale;

-   &n 353i81d bsp;    dimensiunea culturala implica asimilarea tuturor cunostintelor si comportamentelor ce construiesc o memorie comuna (P. Chifflet, 1990);

-   &n 353i81d bsp;    dimensiunea etica se bazeaza pe valorile olimpismului;

-   &n 353i81d bsp;    dimensiunea emotionala reliefeaza sentimentul apartenentei la un grup, la un spirit, comune practicantilor, spectatorilor si conducatorilor.

2. Sistemul comercial

Sectorul comercial al loisirului este un sistem eterogen, la care este greu de conturat apartenente la o anumita comunitate. Acest sistem are urmatoarele caracteristici:

oferta apartine uneori, cluburilor de tip asociativ care organizeaza practici de loisir necompetitive;

oferta apartine asociatiilor sau cluburilor care pun la dispozitie logistica pentru eventualii practicanti, care platesc un anumit tarif pentru aceste servicii (cluburi de echitatie, tenis, schi, cicloturism).

In domeniul loisirului comercial, dimensiunea etica dispare, in beneficiul managementului centrat pe adaptarea continua la cerere.

Practicantul are ca obiectiv obtinerea unei satisfactii pe termen scurt.

Sportul - loisir la nivel local raspunde inainte de toate, nevoilor individuale personalizate in opozitie cu sportul de competitie, care are ca obiectiv creearea de valori colective (P. Chifflet, 2000).

ASPECTE DE ORDIN EVOLUTIV, ORGANIZATORIC SI ECONOMIC IN ACTIVITATILE DE LOISIR

IV.1. Modalitati de a petrece timpul liber intr-o societate mereu in evolutie

Notiunea de loisir in acest inceput de secol XXI apare foarte schimbata si complexa. Termenii obisnuiti, cum ar fi timp liber, vacanta, turism, se modifica odata cu disparitia frontierelor dintre munca si non-munca, dintre comunicare si joc, dintre industria culturala si sistemele mass‑media. Tendinta de a estetiza termenul de loisir, multipla segmentare sub influenta modei, fac dificila o reprezentare univoca a sa. In societatea occidentala industriala si post-industriala actiunea de "a se distra" nu mai corespunde catorva standarde traditionale, cum ar fi:

repaos, care era odata o modalitate de a-si recupera forta fizica (abordare marxista);

moda, ceea ce reprezinta posibilitatea de punere in scena a sinelui si care de-a lungul trecerii timpului devine ostentativa;

integrare cetateneasca, cu scopul dezvoltarii personalitatii sau al educarii populare;

simpla practica de consum, avand aceeasi semnificatie cu "a se hrani" sau "a se imbraca".

In societatea noastra postmodernista, mereu in schimbare, termenul de loisir este pe punctul de a se transforma, de a se schimb dupa noile uzante si de a utiliza nise din ce in ce mai originale. Aceasta transformare previzibila poate fi analizata fie in functie de strategiile ofertei, fie in functie de noile reguli ale cererii, dar intotdeauna plecand de la patru elemente esentiale:

locul acordat muncii si afacerii, care ramane una din matricele societatii globale;

statutul pe care il are termenul loisir in spatii diferite, mai mult sau mai putin atractive;

statutul social acordat tinerilor, celor in varsta, familiei si individului intr-o societate "lichida" in care valorile care servesc drept reper sunt schimbatoare. Consumatorul nu mai are o identitate fixata odata pentru totdeauna, ci este partajata in identitati-consumator multiple.

noile tehnologii legate de caile de comunicare, de transporturi, de materiale pot modifica modalitatea de consum a timpului liber sau de organizare a acestuia.

Aceste patru elemente reprezinta matricea notiunii de loisir post-modernista, adica timp liber organizat individual sau colectiv, economic sau simbolic. In toate cazurile, aceasta post‑modernitate se regaseste in principal de-a lungul tribalitatii, nomadismului, individualismului de masa, tipurilor de comunicare, estetizarii sau ecologizarii practicilor, oricat ar fi ele de sportive sau culturale (figura nr. 2).

Figura nr. 2 Noile tendinte in ceea ce priveste loisir-ul

Astazi, preponderenta unui stil de viata urban, reducerea timpului de munca (munca fizica), aparitia unor noi modalitati de deplasare, evolutiile la nivel de familie, imbatranirea populatiei sunt factori esentiali in transformarea modalitatii de petrecere a timpului liber, devenita un mijloc de a se satisface pe sine. Individul nu mai are ca suport cadre sociale care ii serveau odata ca ideal sau ca proiecte puternice pentru o viata. Are un fel de hobby-uri provizorii in loc de loisir-ul la moda intr-o lume caleidoscopica cu valori morale remaniate sau avand orientari socio-economice schimbatoare.

Tabelul nr. 15 Mobilitatea si influenta asupra loisir-ului

Figura nr. 3 Petrecerea timpului liber in functie de spatiu si timp

Tabel nr. 16 Mizele loisir-ului

IV.2. Noile strategii ale ofertei in activitatile de loisir

Sub multiple forme, loisir-ul ocupa un loc preponderent in imaginatia societatii post‑modernista. Loisir-ul nu mai reprezinta astazi o ruptura dintre munca si lume, ci mai degraba sunt privite ca noi modalitate de organizare a vietii cotidiene. Dimensiunile simbolice ale loisir‑ului legate de termenul vacanta, calatorii, sport, arta, muzica, patrimoniu, gastronomie, se amesteca intre ele, fara a se indeparta prea mult de ceea ce insemna acesta prin anii 1960-1970.

Loisir-ul pune in joc identitati si cercetari de sens care se intrepatrund, depasind cu mult domeniul sportului, al muzicii, al culturii, al patrimoniului. In aceasta evolutie, mass-media (televiziune, cinema, presa scrisa, internet, publicitate) au devenit punct de referinta, deoarece imbina loisir-ul cu turismul si calatoriile. Nu este surprinzator faptul ca acestea se exprima atat prin practici de stricto senso, cat si prin atitudine, moda, imagini.

Exemple:

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; Cateva magazine din Barcelona sunt concepute aproape ca si muzee sau sali de spectacol, creand un adevarat scenariu despre moda.

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; Parcarea subterana din gara Part-Dieu din Lyon are scrise pe pereti fraze din Joyce, o punere in scena a unei arte minimale si a unei sclipiri numita design.

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; Tematizarea cazinourilor, a hotelurilor, restaurantelor, parcurilor unde se amesteca restaurarea si activitatile recreative nu sunt decat manifestari aparente a acestei invazii a valorilor loisir-ului in cotidian.

Dar aceasta amestecare a valorilor este mai mult sau mai putin reusita, deoarece, de exemplu, Cupa mondiala de fotbal din 1998, in ciuda succesului sau sportiv, social si comercial, nu a reusit sa il puna in valoare pe fondatorul francez al sau, Jules Rimet, care ramane un necunoscut in propria tara. Acest eveniment international, foarte bine finantat de catre sistemul public, a uitat complet sa isi puna in valoare exceptia culturala franceza, deoarece vreo suta de artisti, de la cei mai cunoscuti la cei mai putin cunoscuti, sunt interesati sa reprezinte fotbalul dupa alte criterii.

In acest context de interactivitate a valorilor, loisir-ul poate deveni fie o moneda de schimb si de arbitraj, fie un simplu argument publicitar de valorificare (tabel nr. 17).

Tabelul nr. 17 Strategii socio-economice ale loisir-ului

IV.3. Loisir-ul comercial

Contrar universului de tip federal, in ceea ce priveste loisir-ul vorbim de un sistem deschis, in care e dificil sa gasesti sentimentul de apartenenta la o comunitate. Organismele care ofera mod de petrecere a timpului liber de tip sportiv clientilor sau practicantilor sai nu sunt structurati intr-o retea, cu exceptia organizarii pe sectoare, din motive comerciale. Nu se poate vorbi de un univers al loisir-ului sportiv intr-un ansamblu de valori care vor fi comune atat organizatorilor, cat si practicantilor. Un rapid recensamant al ofertantilor de loisir sportiv tine seama de diversitatea statutelor si a obiectivelor.

Oferta emana din sectorul traditional al cluburilor asociative, atunci cand organizeaza o latura sportiva a loisir-ului pentru membrii sai fara competitie sau obligativitatea unui antrenament. Este cazul sporturilor in natura cum ar fi tenisul sau golful. Oferta de tip asociativ emana si din asocierile locale care, din diferite motive, nu au aderat la vreo federatie.

In alte cazuri, asociatiile sau cluburile propun membrilor un suport logistic, cu ajutorul unei contrapartide financiare. Cazurile nu sunt atat de frecvente in cluburile de sport colective, unde non-participarea la un meci este vazuta ca deplasata. Aceste cazuri sunt rare si in atletism, natatie sau gimnastica. Din contra, cluburile sau asociatiile locale de echitatie, de tenis, yachting, de schi si mai mult cele cu sporturi din natura sunt adesea prestatoare de servicii. In acest demers, conducatorii cluburilor propun servicii care sunt cu greu asumate benevol. Strategia ar fi atunci profesionalizarea functiilor: animatoare sportive si angajati administrativi. Pe de alta parte, asistam la o evolutie a rolului alesilor, care seamana din ce in ce mai mult cu membrii unui consiliu de administratie care supervizeaza la ora fixa munca prestata de profesionistii afacerii. Aceasta transformare dictata de o logica specifica eficientei unui gestionar induce doua procese concomitente de evolutie: invatarea unui comportament tipic omului care stie sa decida, recrutarea cadrelor profesionale competente.

Societatile propun servicii comerciale adaptate la nevoile clientilor, incercand sa gaseasca programe de exercitii care le convin acestora. Este vorba despre o oferta deschisa care ofera materiale si/sau cadrul pentru desfasurarea unei practici sportive personalizate. Serviciul propus este comercial inainte de a avea un caracter sportiv. Valorile promovate prin publicitate si demersul de marketing al societatilor lasa un loc de referinta sportului, fara a-i preciza semnificatia. Acest gen de oferta comerciala poate fi clasificata in doua categorii: oferta de loisir in mediul urban sau in apropierea oraselor (sala de fitness, dans, spatii in aer liber, piscine, teren de golf, centre de echitatie); oferta turistica propune petrecerea de sejururi in statiuni turistice si/sau cluburi.

Mizele pe care se pune accent sunt cele specifice pietei: clienti si produse.

IV.4. Profilul antreprenorului in sectorul sport-loisir

In acest sector, manager este un barbat, mai rar de o femeie, avand varsta cuprinsa intre 20 si 35 ani, care isi conduce afacerea foarte riguros. Are studii superioare, este autodidact, are capacitatea de a rezista stresului si presiunilor de orice fel, acestea sunt atuurile pentru succesul in acest sector. Majoritatea provin din mediul urban si nu sunt constienti de riscurile ce trebuie asumate la debut in aceasta activitate.

Pe parcurs se informeaza asupra detaliilor tehnice necesare, iar daca a trecut printr-o experienta de acest tip sansele de reusita sunt foarte mari. Competentele manageriale sunt atuuri apreciabile, mai ales capacitatea de a gestiona un proiect.

In general managerul aduce inovatii intr-un mediu concurential, iar implicarea sa se va face cu prioritate in activitati care sunt des solicitate de clienti/public (loisir in aer liber, jocuri, activitati senzationale si de aventura, turism).

Pentru a se face cunoscut si a obtine primele rezultate sunt necesari minim 2-3 ani. Financiar, pentru a incepe o astfel de afacere este necesar aproximativ un an. In 90% din cazuri sunt create societati gen "SRL", cu un capital social mic la inceput, dar care va creste odata cu aparitia succesului. Pentru a demara o asemenea activitate, antreprenorul risca, fiind nevoit sa faca un imprumut bancar. Din momentul aparitiei primelor rezultate (2-3 ani), sansele de reusita ale afacerii sunt de peste 60%.

Posibilitatea obtinerii de fonduri nerambursabile de la comunitatea locala pentru finantarea unui asemenea proiect sunt medii, iar valoarea lor se poate situa intre 10 si 90% din valoarea acestuia. El nu se poate baza pe sprijinul celor care si-au consolidat o afacere in acest sector (concurenta).

IV.5. Factori de succes intr-o afacere de loisir

In sectorul sport-loisir, aparitia de noi produse si servicii au ca punct de plecare, in general:

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; structura pietei, forma concurentiala dominanta existenta in acest sector in momentul lansarii (piata deschisa sau inchisa, piedici la debutul afacerii, nivelul de organizare si dezvoltare a sectorului);

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; motivatia si personalitatea intreprinzatorului sunt factorii de succes (lipsa ambitiei si a personalitatii sunt adesea sinonimele unei strategii timide);

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; nivelul experientei si al cunostintelor intreprinzatorului;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; Constientizarea obstacolelor pe care le va avea de infruntat;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; viziunea personala de dezvoltare a sectorului;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; originalitatea, pertinenta si oportunitatea ofertei alaturi de receptivitatea publicului tinta;

-   &n 353i81d bsp;   &n 353i81d bsp; tendintele sectorului si importanta pietei de consum (o oferta variata, bine identificata are mari sanse de reusita la nivel national, in timp ce una restransa, orientata spre un public tinta are sanse de reusita in anumite zone-litoral, munte).

IV.6. Importanta strategiilor diferentiate

Antreprenoriatul presupune si numeroase incertitudini. Concurenta intra si extrasectoriala, care este puternica, dar si cea dintre diferitele tipuri de afaceri ii obliga pe intreprinzatori sa adopte masuri specifice.

Dinamismul concurential trebuie sa aiba la baza o logica de crestere economica progresiva, care presupune pentru majoritatea intreprinzatorilor un demers de marketing mai accesibil. De  multe ori procesul antreprenorial opereaza in etape graduale, in functie de context: tipuri de servicii, produse/servicii adresate unui segment sau tuturor, activitate restransa sau de notorietate, oferte noi sau substituenti. Promovarea produselor noi sau unor activitati noi trece printr-o faza de cercetare si aplicare la un grup restrans pentru a se observa reactiile acestora, in urma carora se va decide lansarea acestora pe piata.

In sectorul sport-loisir, segmentarea ofertei in cadrul aceleiasi categorii impune nu numai un spirit inovator, diferentiat, dar si o viziune a posibilitatilor de transformare a oportunitatilor in inovatii, apoi in produse care au priza la public.

In activitatile de timp liber exista doua tendinte majore de dezvoltare antreprenoriala (la nivel local si la nivel national/european), fiecare avand avantaje si dezavantaje:

Tabelul nr. 18 Tendinte de dezvoltare antreprenoriala (avantaje si dezavantaje)